‘a 4 ALCATUIREA CORPULUIUMAN — sistemele de organe ‘Indeplinese principalele functii ale organismului: de relatie_ Pde nutritie ode reproducere_ > aparatele sunt grupari de organe a c&ror functie principala este comun’ desi au structuré diferité dpdv morfologic si histologic (ex: aparatul locomotor care este aledtut din oa, erticulai, muschi cu funetie de sustinere $i locomotie) ‘egmentele coroulul uman: FP omenes: eg neurocrani sl viserecraniajetremitata ceflic) mat? ie runehi torace (cavitate toracié), abdomen (cavtates abdominal), elvis (cavitatea pelvian8) >memibre; superioare si inferioare 5 {abul acdposteste encefalul si contine segmentele periferice (receptoare) ale unor analizatori (Site este seamentul care leaga capul de trunchl si prezintele atice (muschi, ase, articulati) si visceraliaringe, trahee, esofag si glande: tiroida si poratiroidele) | (Biisteautoracies este separaté de ces abdominalé print-un Muschi striat numit diafragma 7 Gautaten nelviand este imitet inferior de diafragms perineal’ 4 se leagé de trunchi prin centura scapular’ {omoplat/scapula si ‘avila, lar poriunea liber’ cuprindebratul,antebratulg! mana S leagi de trunchi prin centura pelviand alcatuts din cele 2 026 coxa, iar portunea lor lber8 prezinté 3 segmente: coapsé, gamba si picior | Psubdiviziunile cavitail abdominale hel. + Ih etajul superior al ‘CRVIESiTabdominale se afls pigastruf.tn dreapta’hipocondru Arept, in stinga hipocondru sting + In etajul mijlociu se afis reiuresfombical 5 lateral: abdomen lateral stang si abdomen lateral drept 1p tall inferior se afi inghinal sténg, inghinal Greptsihipogastru oflbiat cmedio£ “Pong tcaerutmnangy i Tnineghiy tam § tara evanata te “ ‘aufaeion a Epipattiat’ sagen cats aatinal fat le oe poh isegal tad Ope ech aetna pod Spee . Wictut fui ee ertcleg ga etoma Wiclatal ty Caged * 7- corpul omenese prezint& Saxe si Guplanut si este alcdtult dup8 prinepiul simetrel bilaterale, fiind un corp tridimensional “axele corespund dimensiunilor spatiului si se intretale in unghi drept - axele: longitudinal, sgital (anteroposterior) sl transversal este vertical la om, este axul lungimil corpulul care pleacd din crestetul capului si merge pand la nivelul spatiului delimitat de suprafata talpilor are 2 pol: superior (cranial) si inferior (caudal) Pau te axl grosimleorpul, are un pol anterior (ventral) si un Pol posterior (dorsal) eal transversal este axul lstimil corpulu, este orizontal si are un pol stang si un pol Toten y a = prin cate 2 din aceste axe trece cate un plan al corpului —planul sagital trece prin axul longitudinal si sagital, ‘mpartind corpul in 2 jumstayl simetrice si se numeste plan medio-sagita, este it ilaterale ‘merge paralel cu fruntea i trece prin axul longitudinal s ‘transversal $1 Timparte corpulintr-o parte anterioars (ventraa) si parte posterioar8 (dorsal8) —> planul transversal (orizontal) trece prin axul sagital si transversal, este numit si planul mesameriel sorpulucare tmparte corpul int-arparte superloar’ care este craniala si o parte inferioar’ caudald ->nomenclaturs: "Gand se vorbeste de membrele corpuli se folosesc termenil proximal pentru jormatiuni mal apropiate de centur| sista pentru cele mal indepértate - pentru formatiunile palmei se foloseste termenul de volar (palmar), iar 2 picior termenul de plantar vtermenii superficial s profund arat8 gradul de apropiere feté de suprafata corpului _CELULA_ = organismul_uman cuprinde urmétoarele nivele de organizare: atomic, molecular, macromolecular, celular, al jesuturilor, organelor, al sistemelor de organe si organism ~gelula este unitatea de bazé morfofunctionald si genetica 2 organiz&rii materiilor vii; poate exista singura sau In grup formand fesuturi = forma celulelor este Jegatd de functla lor; initial ‘Celulele au forma globuloasé (sferict), dar ulterior pot deveni fuziforme, stelat,cublce si clindrice cae celle ls pSstreaz’ forma globuloasé ca de ex: cellelesangvine, ovulu, ceulele cartilaginoase sau cele adipoase ~ dimensiunea celulelor in medie este de 20-30 microni, dar ea variaza in functie des = specializarea lorrue starea fiziologicé a organismuluirde varsti;4ie conditille mediului srrcrn: hematia adult 7,5 micron, ovulul 150-200 micron, bra muscular strlaté S- iscm pe. STRUCTULA CeLULEY ->celula: Habeeraolesmatem’) all iato plasua it 13: 1. dpdv functional cuprinde: Ap7ctoplasma: 1 dpdv tional cuprin comune: RE neted/rugos, ribozomi, aparatul Golgi, mitocondril, lizozomi, centrozom >specifice: miofibrile, neurofibrile, corpi Nissl (tigroizi) 2. incluziunt citoplasmatice 3 nucle ~>structura celulel ->membrana celulara (plasmalema) inconjoara celulg, ti conferé forma si separa structurile interne ale celulel de mediul extracelular; fn principal este alc&tuit& din Proteine si fosfolipide — ~ fosfolipidele sunt dispuse in asa fel inc&t portiunea lor hidrofilé formeazd uAtétrat in interiorul c&ruia se afid portiunea hidrofob& ce restrictioneaz —pasajul transmembranar al moleculelor hidrosolubile si al lonllor (¢oxcbice 6 cebArrre) Proteinele se pot afla pe fata extern’ sau intern’ precum si transmembranar; proteinele realizeazd functiile specializate ale membranel si mecanismele de ‘transport transmembranar ~ deoarece proteinele nu sunt uniform distribuite tn cadrul structuril llpidice, acest model a fost denumit ,modelul mozaiculut fluid” 7 be fata externé membrana prezinté si glucide care sunt puternic incarcate negativ (clicoproteine sau glicolipide) ; Is Unele celule membrana celular8 acoperd eltoplesm si prezint8 diferite prelungi ~ temporare si permanente ~Prelungirile temporare sunt neordonate, cum ar fi pseudopodele din leucocite ~>Prelungirile permanente: microvil, cil $i desmozomi ~ miicreyili 11 intéinim la epiteliul mucoasei intestinulul subtire, 1a epiteliul tubilor renal lise gasesc la epiteliul mucoase traheale, la trompele uterine 7 dgsmozomil sunt corpusculi de legéturd care solidarizeazi celulele epiteliale altoplasms este o structurd complexd unde se desfésoar’ principalele functilvitale; Este un sistem coloidal in care mediul de dispersie este apa, far faza dispersat$ este ansamblul de miceliicoloidale care se g8sesc in miscarea browniané GEN este un sistem de canalicule care leagd membrana celulard de stratul extern al membranei nucleare ~ 2fe fol de sistem circulator intracitoplasmatic si rol important in metabolismul glicogenului {REN este 0 retea de cltomembrane cu aspect diferit nfunctie de activitiile celulel « REG (ergastoplasma) cénd are pe suprafata sa ribozomi si are rol in sinteze de proteine >ribozomii_(corpuscull_Iuj_ Palade) sunt organite de forma unor granule ovale/rotunde de 150-250 aystromi si contin ribonucleoproteine ~ Pot filiberi tn citoplasmd sdU atasati de REN si au rol in sinteza de Proteine->aparatul Golgi (dictiozomil) este un sistem membranar alcatuit din cistern® alungite si micro si macrovezicule si este situat in zona cea mal activi 2 citoplasme! (in apropierea nucleului) ~ au rol in excretia unor substante celulare si de aceea sun mai bine reprezentat? in epiteliile glandulare ->mitocondriile au form’ ovalé sau rotunda cu un perete de structurd trilaminard lipoproteic’ vpredintiwuntnvellg extern urmat de un Intrspatiy gio memirand interna plleaturats ce formeazi creste mitocondriale ~ in interior se gaseste matricea mitocondriala in care se afld sisteme enzimatice care realizeaz fosforilarea oxidativa care determina sinteza de ATP =>lizozomii sunt corpuscul sferici delimitati de membrane simple care sunt raspandlti tn ntreaga hialoplasma = contin enzime hidrolitice cu rol important fn fagocttoza, au rol in digeraree substantelor si particulelor care patrund In elu precum sia fragmentelor de celule sau tesuturt = sunt in num&r mai mare tn celulele fagocitare:din leucocite, macrofage, unele nevroglli, osteoclaste “>centrozomul (centrul celular) este situat in aproplerea nuclevlul si este alcatult din 2 centrioli cilindrici, orientati perpendicular unul pe celdlalt si inconjurati de o zona de citoplasm’ vscoasé numitd centrosfers = el se manifesta in timpul diviziunii celulare si are rol in organizarea fusului de diviziune; lipseste in neuroni care nu se divid “>miofitilele reprezintd elementele contractile din sarcoplasme fibrelor musculare - in_neuron se gasesc neurofibrilele care se prezinta ca o rejea atat In citoplasma corpulul neuronal, al axonului, cat si la baza dendritelor >corpii Nissl (tigroizi) sunt mase dense de REG cu rol in metabolismul neuronal ->incluziunile citoplasmatice au caracter ternporar si sunt reprezentate de granule de substanté de rezervd, produ de secretie si plgmentI “>nucleul este o parte importanté din constitutiacelulelor ce coordoneaza procesele biologice celulare fundamentale, contine materia genetica, controleazi metabolismul celulelor, transmite informatia genetic’ vsporitia lu th celulé poate fi centrald sau excentric8 (In celulele adipoase, In celulele mucoase) cf ie racer vores veget ah SNO CNP forma nucieulyi este de obicel forma celulel; majoritatea celulelor sunt mononucleate (uni) ins8 pot exista si exceptil: 1. celule binucleate (hepatocitele) ‘ 2 polinucleate (fibra muscular’ striata) , oslece/avie 1 Mra Wer s 3. anucleate (hematia adult) ar av - dimensiunea qucleulul este intre 3-20 mlerofl, corespunzétor clelulul functional al celulei, fiind in raport de 1/3+1/4 cu citoplasma “rucleu: membrané nuclearé dubs cu port, caioplasm (citoplasma, 2 sau mat multi nucleoli~>membrana _nuclearé este dubl8 cu porl, cu structurd trilaminaté si are 2 foite: exter’, spre matricea citoplasmaticd ce prezint& ribozomi si o foité intern’ care ‘aderd in miezul nuclear = foita externd se continu cu citomembrana RE ~ intre cele 2 membrane este un spatu perinuclear, Solutie coloidala cu aspect omogen care se numeste carioplasma : ~ Ip. carioplasma se gdseste o refea de filamente subtiri alcdtuité din granulatil fine ‘cromatiné si din care la inceputul diviziunil celulare se formeaz’ cromozomi cromozomil sunt alcStuiti din: ADN, ARN cromozomal, proteine histonice (AA), Proteine nonhistonice si cantitéti mici de lipide sl ioni de Ca si Mg ~>proprietétile celulel = celulele au: 1, proprietati generale: sinteza protelcd, reproducerea celular8, metabolismul Celular, transportul transmembranar si potentialul de membrana 2. proprietiti speciale: contractilitatea sl activitatea secretorie ~>transportul transmembranar = membrana celulara prezint3 permeabilitate selectivé pentru anumite molecule si majoritatea lonilor permiténd un schimb bidirectional de substange nutritive $1 produ! ai catabolismulul celulelor precum si un transfer ionic care determin8 aparitia urentilor electrici ~ In transportul transmembranar exist 2 categoril principale de mecanisme: @ Mecanisme membranare care nu_necesité prezenta de _proteine ‘membranare transportoate si fac parte‘difuziunea si osmoz’_ (Brmecanisme care neces teine membranare transportoare sidin care fac partevdifuziunea facilitates si transportul activ un alt mod de clasificare al transportului transmembranar tine cont de consumul energetic necesar pentru realizarea lui i exist: ala ~~ &, transport pasiy care nu necesit® consum energetic si fac parteydifuziunea, osmoza si difuziunea facilitat8; acest transport se realizeazd in sensul gradientulul de concentratie (de la mare la mica) b, transp6Ft activ care necesita consum energetic obtinut prin hidroliza ATP- Interior nucleul contine 0 ulul >mecenisme care nu utlizeaz8 proteine transportoare - difuziunes este tendinta moleculelor a fonilordintr-o solute sau un volum de gaz de a se réspndi uniform intr-un volum dat de gaz/solutie datorit& miscSrii dezordonate permanente ca rezultat al energie lor; de aceea cénd exist o diferent de concentratie intre 2 compartimente ale une solutii migcarea moleculelor tinde $3 celimine aceastd diferent& si s8 distribuie uniform moleculele > membrana celular datorité structurit sale nu este o barierd tm difuzlunea moleculelor nepolarizate (liposolublle) cum ar fi hormonil sterols| (deriva di colesterol) sau 02 + moleculele organice care prezint& legaturl covalente polare dar nu sunt incéreate electrle pot difuza prin membrana celulard, cum ar fi ureea, etanolul, COZ ~6= moleculele polarizate mai mari cum ar ot traversa membrana celular? prin difuziune si au nevoie de proteine transportoare = membrana celularé nu permite pasajul ionic liber ci el se va face doar la nivelul canalelor ionice cu dimensiunt foarte mici care au structurd proteic& ~ osmoza este cifuziunes apel (solvent dintr-o solute); pentru a se produce osmere, membrana care separd cele 2 compartimente trebuie sé fie semipermeabild adica mai permeabilé pentru moleculele de solvent decat pentru cele de solvit ~ apa va trece din compartimentul in care concentratia ei este mal mare (solutie diluat8) tn compartimentul cu concentratie mai micd (solutie concentrata) ~forta ce trebuie aplicat& pentru a preveni asmoza se numeste presiune osmotics €# este proportional8 cu numérul de particule dizolvate in solutie >mecanisme care utilizeazd proteine transportoare = moleculele organice polarizate si cu greutate molecular’ mare nu pot traversa membrana celulard si de aceea au nevole de proteine transportoare membranare - acest tip de transport este specific, saturabil (va exista un transport maxim pentruo anumité substant3) si pentru aceeasi proteind transportoare poate aparea competitie ‘ntre moleculele de transportat = difuziunea facilitat3 se realizeazd cu proteine transportoare dar molecula se deplaseaz’ conform gradientului de concentratie si nu necesita cheltuiala energetica pentru transport - transportul activ se realizeazé prin deplasarea moleculelor si a ionilor tmpotriva gradientelor lor de concentratie cu consum de energie furnizat de ATP. = transport activ; primar sl secundar ->ptimar: pentru functionarea proteinei transportoare este necesard hidroliza directa a ATP-ului lar proteinele transportoare se numesc pompe ->secundar (cotransport): pentru transferul unei molecule sau loni impotriva gradientului sdu de concentratie, energia necesard este obtinut’ prin transferul altei energii conform gradientului el de concentratie (pompa Na/K) = 0 alt categorie speciala de transport este cel vezicular care poate fl endocitoza sau exocitoza Sendocitoza tn care materlalul extracelular este captat In vezicule formate prin invaginarea membranel celulare si transferat intracelular; forme particulare de endocitoza sunt;fagocitoza si pinocitoza >exocitoza in care materialulintracelular este captat In vezicule care vor fuziona cu membrana celulara iar continutul lor va fi eliminat la exteriorut celule! ->patentialul de membrang - niembrana celular prezint’ permeabilitate selectiva pentru anumite molecule si majoritatea ionilor si este polarizaté electric pozitiv la exterior si negativ la interior datorit’ distributiei inegale a moleculelor nedifuzibile proteice din interior incrcate negatlv sa ionilor de Na’si K’difuzibill iar fonll de Na'se gasesc Tn concentratie mai mare la exteriorul celulei fata de interior = ionii de K'se gasesc in concentratie mai mere la interior fata de exterior determindnd o diferent& de potential denumit8 potential membranar de repaus care la neuron are o valoare medie de -65 -85 mV, valoare aproplat8 de a potentialului de agechilibru pe. K = potentialul de repaus depinde de permeabilitatea membranei_pentru diferitele tipuri de ion = potentialul de membrand este'de repaus cand Ia nivelul membranei nu se genereaza impulsuri electrice - valoarga acestui potential se datoreazd activitatii pompei Na/K care reintroduce in celulé K difuzat la exterior si expulzeazd N& p8truns tn celuld Intr-un raport de 2 K la 3 Net ~ asffel o celula tsi mentine relativ constant§ concentratia intracelulard a ionilor de Na” si Kin absenta unul stimul, adic’ un potential membranar constant ~_potentialul de actiune reprezint’_modificarea_temporar8 a potentialulul_de ene ~*elulele stimulate electric generesz’ potentiale de actiune deoarece se modificé Potenfialul de membrand -mecai mul de producere, aspectul si durate potentialului de a functie de tipul de celule, di lul de baz acelash A cau ut ~ modificarea potentialului de membrand se datoreazd unor curenti electrici care spar | trecerea ionilor prin canale membranare specifice ce se Inchid (deschid) in functie Gevaloares potentialuluide membrans » MET ~ potentialul de actiune are 3 fazefpragpante ascendent’ (depolarizarea) si panta descendents (repolarizarea) ~ daca valoarea potentialului de membrané este redusé la un nivel critic numit prag determin’ o dey + stimulll supraliminar| cu valoare superioard pragului nu determina un potential de actiune mai amplu decat stimuli praguse bs + stimulll sublimingri cu valoare “a intensitatii inferioar’ pragului nu provoacd depolarizarea si producerea unui impuls nervos ~ la aplicarea stimulului prag se produce cresterea permeabilitatii membranei pentru Na‘deoarece are loc producerea depolarizarii, Na‘va intra in celule prin canale voltaj dependente pentru Ne’ care se deschid atunci cénd potentialul de membran’ are valoarea prag si aceasta este panta ascendent4 ~ panté_descendenté se desfisoara prin revenirea c&tre valoarea de repaus a potentialului de membrand $1 se datoreazé lesirii K'din celule prin canale speciale volta] dependente pentru K'care se deschid, K’difuzeaz§ in afara celulelor, scade al depolarizarea si potentislul de membrana revine la valoare de -65 mV. ouupll +40 = la neuron, potentialul de actiune are o durat8 de circa 5 ms, Ta celula miocardicé ventricularé are o duraté de 200 ms si o amplitudine mai redusd, iar la fibra musculara netedd de la nivelul antrului gastric este de 5 ms $/ o amplitudine foarte reduss ~>perioada refractara reprezinta intervalul de timp pe parcursul cSruia este dificil de obtinut un potenfal de actiune; exist’ 2 perloade refractare: absoluta §irelativs ~>perloada absolut, pe parcursul céreia nu se poate obtine un nou potential de actiune indiferent de intensitatea stimulului ~F-= cuprinde panta ascendenta a potentialului de actiune si o portiune din cea descendenté sise datoreaz’ inactivarii canalelor pentru Na* ~>perioada-telativ’, pe parcursul cérela poate fi initiat un al dollee potential de actiune dacd stimulul este suficient de puternic = potentialul de actiune are o vitezé de aparitie a pantel ascendente mai mica $1 0 amplitudine mai redus& decat in mod normal - odat3 generat potentialul de actiune in orice punct al unei membrane excitabile la rndul lui va stimula zonele adiacente propagindu-se in amhela sensuri pand [a completa depolarizare a membranei numeste_impuls Bre iene, Mapu ~>proprietati speciale: ~ cgrtractitatea este proprietatea celulei musculare de a transforma energia chimics ‘@ unor compusi in energie mecanicé ia ftatea secretorie const In sinteza de c&tre celule de substante proteice $i ice proprit n i 5 inmmultire oe Fi pI ae entry refaceressyuguror, pent crestere $i inmult “ie dtrecktnl joctene cvectlic eetoloctiua |yare extery feclie exocwud JESUTURI = sunt sisteme organlzate de materie vie aledtuite din celule similare si care ‘Indeplinesc in organism aceeasi functie sau aceleasi grup de functil = celulele sunt unite intre ele printr-o substant’ intercelularé care cénd este th cantitate micd se numeste substanté de ciment sl c&nd este in cantitate mare se numeste substant’ fundamentalé ~>clasificarea tesuturifor: $ jesut epitelial a. de_acoperire: unistatficat, pluristratificat, de _tranaitie, pseudostratificat b. glandular: exocrin, endocrit .: senzoril Qesut conjunctiv a. moale: lax, reticulat, adipos, fibros, elastic b, semidur (cartilaginos): hialin, elastic, fibros c. dur (os0s); compact (haversian), spongios (trabecular) 3. fesut muscular a. striat: de tip scheletic, de tip cardiac b. neted: visceral, multiunitar ‘4. tesut fluid: singele 5, fesut nervos (SN): neuroni, nevroglil mixt a~>fesutul epitelia! este alcdtuit din cel membrana bazalé ~ epitelile nu sunt vascularizate, Conjunctive care le insotesc ~ Nesutul epitelial se gaseste in structura piel (epiderma), captuseste interiorul Cavitétl organelor interne forménd mucoase 7 intré alturi de fesut conjunctiv in alcdtuirea glandelor forménd parenchimul Secretor si formeaza segmentele perierice ale unor analizatori (gustativ, aucitiv, vestibular) ~epiteliile de acoperire unistratificate: ~ pavimentes simply ~ cubic simplu ~cilindric simplu (clit si neciliat) ~ nitell pavimentos simplu este alcatuit dintr-un singur strat de celule turtite Ssezate pe o membrana bazalé si intr3 in alcStuirea pleurel, pericard, peritoneu $i tunica intern a vaselor sangvine sf Lin fatice. ~ epiteliul cubic simplu este format din celufe cubice situate pe o membrané bazalé si intr in alcdtuiree bronhiolelor + epiteliul cilingric simplu ciliat se afig in mucoasa trompelor uterine si uter, iar cel rrcuat Im mucoase TD cu exceptia mucoasel intestinulul subir care prezin¥ eptelu cilindric eu rierovi <6 ~>epiteliul pseudostratificat este alctult dintr-un singur strat de celle elinrice care Pot prezenta cil sau fra cli i sunt epiteliultraheal gi al bronhillor principale ~>gpiteliul pluristratificat pavimentos keratinizat (epiderma) si nekeratinizat epiteliul Mucoasel bucale, vagierelcesofagiene si uretrd; epiteliul pluristratificat cubic si cilindric se géseste tn canalele glandelor exocrine ~>epiteliul de tranzitie este acela care in functie de gradul de distensie al organului variazd numrul de straturicelulare (epiteliul vezicil urinare-uroteliu) ~>epiteliul glandular se asociaz’ cu fesut glandular, cu vase de sénge si nervi forménd alande ~ slandele exocrine sunt pluricelulae si au canal excretor, iar produsil lor de secretle Se varsé in diferite cavitat sau la suprafate piel + ele pot fl acinoase simple (glandele lacrimale), tubuloase simple (glandele Liberkuhn din intestinul subtire), tubuloase ramificate (glanda Brunner din duoden), tubvicacinoase ramificate (glandele salivare, pancreasul efocrin si prostatd), ‘tubuloglomerulare/acinease.campuse|(glandele sudoripare) ~ glandele endocrine nu au canal de excrete si produsi lor de secresie, hormonil, se eliberesed directin sage gence, fadciurletd 2 cpUicrecrte’ Ris = celulele ercocine uate sub fofmd de cordaane celulare la glandele parailg dure at.) lule de diferite forme care sunt asezate pe o Nutrtia lor se face prin osmozd pe seama fesuturilor si adenohipofizarSub forms de falicul la glanda tiroid si sub form de insule celulare 2 la pancreasul endocrin Cope ~ glandele mixte au si componenté exocrind si componentd endocrina (pancreasul si cadersfy gonadele: ovarele si testiculele) 5~>epiteliile senzoriale sunt alcdtuite din celule epiteliale ciliate cu rol In receptionarea stimullor din mediul exter sintern si pe care 1 transform tn influx nerves (eptel gustativ, auditiv, vestibular) unde formeazd seein perifezt (receptor) " stivJeste alc&tuit din celule conjunctive, fibre conjunctive st substanté fundamentala ‘=celulele conjunctive diferd de la un fesu la altul fibre conjunetive sunt de colagen, de reticulina si elastina ‘=cele de colagen sunt dispuse tn fasccule, cele de reticulin gi elasting sunt dispuse 19 rejea; substanta fundamentala poate fi moale, semidurd si dur& ->fesutul conjunctv fax este aledtult din celule, substangé fundamentalé st ibre In proportii egale ~ insofeste alte fesutur, leagl unele organe, sustine vesele de sénge si ner formeazi hipodermul, nsoteste epitelile cu care formeaza unit functionale ->tesutul reticulat este alcatuit din celule stelate cu prelungiri {celule reticulate) in ochiurile cérora se gasesc celule de origine ale elementelor figurate ale sangelui = se giseste In ganglionii limfatici, splind si m&duva rosie a oaselor ~>tzsutul adipos.este alcétuit din celule(adipocite) care au nucleu excentric $1 contine si fibre de elastina ~ se gaseste in jurul unor organe, rinichi, in hipoderm (tesut subcutanat}, globi oculari si are rol de protectie mecanicd si rol in termoregiare prin diminuarea pierderilor de c&ldur’d ay ->tesutul fbros in care predoming fibrele de colagen si elastin, puting substants fundamentala si celule «intra in aledtulrea tendoanelor, ligamentelor, capsulele unor organe, duramater $1 apronevroze (tendoane late) ~ fesutul elastic in care predomini fibrele de elastind; se gaseste | ‘in tunica medie @ arterelor sivenelor “Fresutul cartilaginosfeste alestuit din celule, substanté fundamentalé s fibre; celulele sunt adulte, condrocite, care sunt addpostite in cavitatl ale substantei fundamentale numite condroplaste si celule tinere numite condroblaste - substanta fundamental contine condrind care este impregnate cu séruri de Ca si Na ->tesutul cartilaginos hialin se intdlneste la cartilajele costale, laringeale, traheale 1 scheletul embrionului “>fesutulcartilaginos elastin paviionul urechit, aripile nasuul, epielot. 27, er lOle, ~>fesutulcartilaginos fibros in discuril intervertebral, meniscurle "=" i cartilajele simfizei publene “Stesutul conjunctiv dufeste o varietate de tesut conjunctiv adaptat functiei de sustinere si rezistenta ~ celulele fesutului osos sunt de 3 tipurk:celule tinere, osteoblaste, celule adulte, osteocite si celule multinucleate, osteoclaste osteocitele sunt adapostite in cavitati din substanta fundamentalé numite osteoplaste; substanta fundamental8 contine oseing care se impregneazd cu séruri fosfocalcice tom3! ot ~>tesutul osos haversian se g&seste in diafizele oaselor lung sila suprafata oaselor Scurte sl late gi suprafata epifizelor oaselor lungi “> tesutul osos compact este dispus sub forma unor lamele osoase concentrice in jurul ‘unor canale Havers; ntre lamelele osoase se gsesc osteoplaste si osteocite ~ ansamblul format de un canal Havers impreuné cu lamelele osoase concentrice 5! osteoplastele cu osteocitele formeazé osteonul sau sistemul Haversian care este Unitatea morfofunctionald a osulul compact a in canalele Havers se afld tesut conjunctiv lax cu capilare sangvine si fibre nervoase ~>tesutul ‘0808 spongios intr fn alc&tuirea interiorului epifizelor oaselor lungi si interiorul oaselor scurte si late si este alcdtult din lamele osoase numite trabecule care se intretaie delimitdnd cavit&ti numite areole in care se afld maduva rosie hematogend (hematopoetica) Ptesutul muscula?scheletic formeaz’ cea mai mare parte a musculaturii striate $1 0 parte din musculatura digestivé (muschii limbii, faringelui, laringelui), partea superioar a esofagului precum si sfincterul extern anal si uretral si muschil extrinseci ai globului ocular - fibra musculard striata este o fibré alungitd care este acoperits de o membrana subfire numita sarcolem’, puting citoplasma numit8 sarcoplasma cu numerosi nuclel (celulé polinucieats) ~ in sarcoplasma se gésesc organite comune si organite specifice (miofibrilele care reprezinta elementul contractil) [a microscopul optic miofibrilele apar alcatuite dintr-o succesiune de discuri sau benel clare si discuri intunecate - discurile sunt situate |a acelagi nivel pe miofibrilele apropiate conferind aspectul striat transversal al fibrei musculare striate = {n mijlocul discului clar se afl membrana Z, in mijlocul disculul intunecat se afl banda H luninoas’ ~intre 2 membrane Z succesive se afl sarcomerul care este unltatea morfofunctionala a miofibrilei = la microscopul electronic, miofibrilele sunt alcatuite din miofilamente subtiri de actin’ si groase de miozing = discul clar confine doar miofllamente de acting, discul intunecat contine miofilamente groase de riozind si subtiri de actiné - muschlul strat de tip cardiac contine fibre musculare cu o structuré asemanétoare celor striate, dar cu un nucleu situat central ~celulele musculare cardiace sunt ramificate si ‘vin in contact unele cu altele la nivelul nor benzi numite discurl intercalare (« Gcalariforme); acesta este miocardul contractil smurn ~1n grosimea miocardului contractil se afld tesutul nodal (excito-conductor) ce contine celule bogate in sarcoplasma, au mult glicogen, putine mitocondrli si RE redus “>fesutul muscular neted int’ Tn altura orgenelr interne sa vaselor de singe = este alcdtuit din fibre fuziforme ce prezinté un nucleu situat central, lar miofibrilele nu sunt organizate in sarcomere au= fibrele musculare netede sunt agezate in benzi sau stratur In fesutul conjunctivi ‘muschiul neted multiunitar este aledtuit din fibre musculare separate, neunite intre ele prin punt intercelulare side aceea depolarizarea va avea loc doar la nivelul capetelor si nu se r&spandeste pe distante mari FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI! FUNCTIILE DE RELATIE ~ participa SN, organele de simt, glandele endocrine si aparatul locomotor SN - SISTEMUL NERVOS 1. SNC: - somatic: encefal si m&duva spinarii + vegetatv: simpatic (mAduva spinér) parasimpatic (TC, maduva spin centrale S2-S4) 2 2. SNP: - somatic: nervi spinali, cranieni, ganglion! nervosi = vegetat: ner spinal, canien, ganglion! nervos - SN, impreund cu cel endocrin regiesz3 majoritatea functiilor organismulul; SN somatic regleaz& activitatea musculaturii scheletice; SNV regleazi activitatea musculaturii netede viscerale a inimii si a glandelor exocrine si endocrine ~ intre SN si sisternul endocrin exist o stransé interdependent’ = componentele functionale ale SN sunt: compartimentul senzitiv si motor ~ compartimentul nervos senzitiv care cuprinde centril nervosi unde sosesc informatil culese de la nivelul receptorilor ~ compartimentul motor care prelucreaz’ informatile primite si transmite comenzile {a efectori(striat/mugchi) + prin urmare, fiecare organ nervos are 2 functii fundamentale: functia senzitiv, functia motorie si functia psihicd la nivelul emisferelor cerebrale in care se realizeaz’: legitura dintre functia senzitiva §1 motorie + Jesutul nervos este alcdtuit din neuroni s! nevrogli (celule gliale) ~‘heuronul este unitatea morfofunctionala a SN; neuronil au form’ si dimensluni diferite + forma neuronilor poate fi ~stelatd (neuronil din coarnele anterioare ale maduvei) ~oval8/rotunds (neuronii din ganglioniispinali) ~>piramidala (neuronii din zonele motoril ale scoartei cerebrale) ~>fuziformi (neuronii din stratul profund al scoartei cerebrale) ee