EXCREȚIA

Curs pregătire simulare

Carmen Crivii
Disciplina de Anatomie – Embriologie
Departamentul de Stiinte Morfologice
 Sistemul excretor
Rinichi: Căi urinare:
- localizați în cavit. abdom. - tubi colect. – calice mici –
- de o parte și alta a col. calice mari – bazinet –
vert. ureter – vz. urinară -
- în regiuna lomb. uretra
 Funcțiile rinichilor

Excreția produșilor finali de metabolism

Controlul concentrațiilor constituenților

organismului
Formarea și eliberarea reninei și a
eritropoietinei

Activarea vitaminei D3

Gluconeogeneză
 Nefronul
= unitatea morfofuncțională a rinichiului:
 corpuscul renal
 glomerul
 Arteriolă aferentă
 Arteriolă eferentă =>
rețeaua peritubulară
 caps. Bowman
 sistem tubular
 tub cont. Prox.
 ansa Henle
 tub cont. Distal
 Nefronul

2 milioane/2 R:
85% - corticali
15% - juxtamedulari – cu
ansa Henle lungă
(mecanism contracurent)
 Debitul renal
=1200 ml/min SAU 420/100 gr țesut/min
= 20% din Debitul cardiac de repaus
 Filtrarea => urina primară
= principala modalitate de curățire a plasmei de
cataboliții azotați neutilizabili

= 125 ml/min (180 l/zi)

↓
99% se reabsoarbe
Reabsorbția și secreția tubulară

ADAPTAREA NEFROCITELOR

Morfologic:
 pol apical – microvili
 pol bazal – mitocondrii

Biochimic:
 pompe metabolice
TCPr - Reabsorbția substanțelor utile

Cu ajutorul pompelor
metabolice => Tr Max (cu
consum de Oxigen și
Energie)

Glu, AmAc, Polipeptide,

Vitamine
Sulfați, Fosfați, Urați de
Na+ , K+ , Cl- , HCO3-
TCPr - Reabsorbția pasivă
Reabsorbția obligatorie
80% - din apă
= transport pasiv în
gradient osmotic

Reabsorbția în gradient
chimic - uree

Reabsorbția în gradient
electric și electrochimic -
Na+ , Cl-
TCPr – secreția activă de H+
 TCDi – ADH – Aldosteron - PTH

Pentru evitarea acidifierii suplimentare a urinei:

NH3+ H++ Cl-  NH4Cl
Toată lungimea nefronului

Secreția activă/pasivă a:
 Substanțelor Acide
 Substanțelor Toxice
 Substanțelor în exces
 Medicamentelor
 Ureterele
Vezica urinară
Ureterele

 Tuburi musculare netede

 Traseu de câțiva cm sub epiteliul
vezical
↓↓↓
previne refluxul în ureter
în timpul micțiunii
 Acumularea de urină în pelvisul
renal → inițiază și crește
contracția peristaltică
 Peristaltismul - ↑Parasimpatic
↓Simpatic
Vezica urinară

 Corpul – detrusor (mș vezical)

 Colul = trigon – se continuă cu uretra
 Mș colului = sfincter intern (mș neted)
↓↓↓
tonusul sfincterului previne golirea
vezicii înainte ca presiunea intravezicală
să ajungă la pragul critic
 Sfincterul extern (mș extern) –
controlat voluntar
 Micțiunea
 30 – 50 ml urină
↓
5 – 10 cm H2O

 200 – 300 ml urină

↓
+ câțiva cm H2O

 300 - 400 ml urină

↓
creșterea exponențială
a presiunii
Inițierea reflexului de micțiune – care se autoamplifică
Reflexul de micțiune este un reflex medular ce poate fi stimulat sau
inhibat de tr. cerebral și cortexul cerebral
 Compoziția urinei
95% - H2O
5% - săruri de Na, K, Ca, Mg
- creatinină, uree, acid uric, enzime, hormoni, vitamine
- hematii, leucocite < 5000/ml
SISTEMUL ENDOCRIN
Curs pregătire simulare

Carmen Crivii
Disciplina de Anatomie – Embriologie
Departamentul de Stiinte Morfologice
 Glandele cu secreție internă

Epitelii secretorii => subst. active = HORMONI

eliberați direct în sânge

acționează la DISTANȚĂ,
în toate celulele corpului

=> EFECTE CARACTERISTICE

Rol ESENȚIAL – reglarea metabolismului celular

Glandele endocrine

Alte organe cu funcție

endocrină:

- Antrul piloric → gastrina

- Duodenul → 6 – 8 hormoni
- Rinichiul → eritropoietina
+
- Hipotalamusul –
neurosecreție
Hipofiza
 Generalități
• Localizare: baza encefalului
post. de chiasma optică
pe șaua turcească – os sfenoid

• 3 lobi :
ADENOHIPOFIZA + NEUROHIPOFIZA
(Lb. ant + Lb. intermed) (Lb. posterior)
Sistemul hipotalamo-hipofizar
TIJA PITUITARĂ –> sistemul port hipotalamo-hipofizar
–> tractul nervos hipotalamo-hipofizar

Artera
Hipofizară
Superioară!
Hormonii hipofizari

ADENOHIPOFIZA
HH. Nonglandulotropi:
–> STH, Prolactina (LTH)
HH. Glandulotropi:
–> ACTH, TSH, FSH, LH,MSH

NEUROHIPOFIZA
–> ADH, Oxitocina
STH - nonglandulotrop

somatomedine
Creșterea viscerelor – EXCEPȚIE = CREIERUL!!!
Retenție de compuși ai Ca, Na, K, P, N
 STH - nonglandulotrop

Nanism hipofizar – 1.2 – 1.3 m

– proporțional
– intelect normal

Gigantism – creșterea în lungime a extremităților

–h>2m

Acromegalie – creșterea exagerată a oaselor feței

– creșterea mandibulei, a oaselor late
– creșterea viscerelor
– alungirea exagerată a membrelor
Prolactina (LTH) - nonglandulotrop

Inhibă activitatea
gonadotropă
– poate inhiba
OVULAȚIA!!!
Acționează pe gld
sensibilizată de
estrogeni și
progesteron
Crește secreția în:
- efort fizic În sarcină – crește gradatat –
- stress psihic și chirurgical vârf la naștere – revine în 8 zile
- hipoglicemie
- somn
ACTH - adrenocorticotrop

Glucocorticoizi
Sexosteroizi

Mineralocorticoizi - MAI PUȚIN!!!

Efect indirect + direct →

melanogeneză
H-secr → efecte exces glucocorticoizi/Diabet
bronzat (lipsa de feed-back negativ
al glucocorticoizilor)
h-secr → deficit de glucocorticoizi
TSH - tireotrop

SINTEZA + SECREȚIA
hh. Tiroidieni!!!

H-secr → Hipertiroidism (B. Basedow)

h-secr → insuficiență tiroidiană
 FSH & LH - gonadostimuline

Sexul FEMININ:
FSH → creșterea și maturarea
foliculului de Graaf
+ secreția de estrogeni

LH → ovogeneza și formarea CG
+ secreția de estrogen și
progesteron
 FSH & LH - gonadostimuline

Sexul MASCULIN:
FSH → dezvoltare tubi
seminiferi
+ spermatogeneza

LH → secreția de
testosteron (celulele
Leydig)
 MSH - melanocitostimultor

MSH & ACTH

același precursor
↓
Stimulare
pigmentogeneză

Hipotalamusul secreta un
HORMON INHIBITOR
al secretiei de MSH
 ADH - vasopresina
Acționează pe:
→ TC Distali și T Colectori
=> ↑ absorbția facultativă de apă
→ gld exocrine => ↓ secreția

→ vase – în doze mari => vasoconstricție

Menține volemia
h-secr → Diabet insipid
 Oxitocina

Acționează pe:
→ musculatura netedă a
uterului gravid
(în travaliu)
→ celulele mioepiteliale
ce înconjoară alveolele
=> expulzia laptelui
La nivelul glandei mamare:
 Glandele
Suprarenale
 Generalități

- localizare → polul superior

al rinichilor
- 2 părți componente: CSR
MSR
diferite din punct de vedere:
Embriologic
Anatomic
Structural
Cortico-Supra-Renala

colesterol

cortexul suprarenalian

hormoni vitali organismului:

Mineralocorticoizi
Glucocorticoizi
Sexosteroizi
Cortico-Supra-Renala

MINERALOCORTICOIZII
Aldosteronul
acționează pe:
→ tubii contorți distali
→ gld. sudoripare, salivare și colice
↓
Menținerea volemiei și a
echilibrului acido-bazic
H-secr → B. Conn (retenție sare – apă - edeme, HTA)
h-secr → B. Addison
Cortico-Supra-Renala

GLUCOCORTICOIZII
Cortizon și Hidrocortizon
(cortizol)
→ liberi SAU legați de Prot.
Cortico-Supra-Renala

GLUCOCORTICOIZII
Secreție reglată prin
feed-back negativ
hipotalamo-hipofizo - suprarenalian

H-secr → sdr. Cushing ( -> metabolism intermediar)

h-secr → B. Addison
 Cortico-Supra-Renala

SEXOSTEROIZII
androgeni & estrogeni
→ acț. ce completează acț. hormonilor sexuali – în mod
special în apariția și dezvoltarea caract. sex. secundare
 Medulo-Supra-Renala
Anatomic, funcțional = ggl. Simpatic cu neuroni \ prelungiri
 tahicardie - HTA - ↑excitab. inimii
80% Adrenalină  vasodilat. musc. + vasoconstr. piele, muc.,
viscere (Adr)
20% Noradrenalină  vasoconstr. (NAdr)

 relaxarea musc. netede bronșice

 bronhodilatație

 relaxarea musc. netede tub dig.

 contrcț. sfinct.
 inh. majorit. secr.
 ctrcț. spl. + ficat

 glicogenoliză → H-G-mie
 mobiliz. grăsimi din depozite
 catabolizare ac. gr.
Adr. → efecte prepond. metab. și energet.
Sistemul nervos  alertă corticală
simpatic  anxietate
 frică
 stim. SRAA
Stressul:
Incordarea neuropsihica
Emoțiile
Frigul
Căldura excesivă, etc

Sistemul nervos ADAPTAREA

simpatic ORGANISMULUI ÎN FAȚA
AGRESIUNII INTERNE ȘI
EXTERNE
 Glanda Tiroidă
Glandele Paratiroide
 Generalități
Localizare → zona anterioară a gâtului
în loja tiroid. → în caps. fibr.

Configurație → 2 lobi + istm

Fața posterioară a lobilor – 2 X 2 glande paratiroide

 Generalități
Structura gld tiroide
→ parenchim glandular: celule epiteliale secretorii
↓↓↓
foliculi
↓
COLOID
conține TIREOGLOBULINĂ
(= forma de depozit a hh. Tir.)
↓
iodarea TIROZINEI => T3 și T4
Sinteza + Secreția hh. Tir. – sub acțiunea TSH

→ celule parafoliculare C → Calcitonina → hipo – Ca – mie

(fixează Ca în oase)
 Generalități

Structura gld paratiroide

→ celule principale → PTH
→ celule C → Calcitonină
 Hormonii tiroidieni
 efecte: ↑ metabolismul bazal
↑ consumul energetic
↕
Hiper-G-mie, hipo-colesterolemie, catabolism Pr

rol în procesele morfogenetice

de creștere și diferențiere celulară
↓
SN: diferențiere neuronală
dezvoltare sinapse
mielinizare
+ stim. Ap. Card.vasc. – Resp. – Mș. Scheletici
 Disfuncția tiroidiană
Hipotiroidism în copilărie:
Nanism tiroidian cu cretinism

Hipotiroidism la adult:
↓ atenției, ↓ memoriei, ↓ capacitate
de invatare

INDIFERENT DE VARSTA:
↓ procese energetice,
↓ metabolism bazal,
Mixedem,
Piele uscată + îngroșată
Căderea părului
Senzația de frig
 Disfuncția tiroidiană
Hipertiroidism:
↑ metabolism bazal cu 100%
↓
accentuarea efectelor hh. Tir.
+/- exoftalmie

Gușa endemică:
= creșterea în volum a gld + hipofuncție
↑↑↑
 Substanțe gușogene (oxidante)
 Zone cu iod insuficient
 Parathormonul
PTH → rinichi/os (osteocl.)/intestin (D3) => Hiper-Ca-mie + hipo-P-mie
Reglare secr. <– Ca-mia

Hiper-secreția  rarefiere osoasă/fracturi spontane

 Ca în exces  depuneri tisulare/calculi urinari
 PTH/Calcitonină

Calcitriol
= forma activa a vit D3
Pancreasul
endocrin
 Generalități
Pancreasul → insulele Langerhans → 20% celule α – GLUCAGON
→ 60 – 70% celule β - INSULINĂ
 Insulina
↑ glicogenogeneza (F, Mș) ↑ lipogeneza (F)
↓ gluconeogeneza (F) ↑ sinteza TG – AG
↑ glicoliza (Mș) ↑ sinteza enz
lipogenetice
↑ transp. de Glu (Ț. Ad., Mș) hipo-
G-mie ↓ lipoliza
↑ sinteza de glicerol (Ț. Ad.)

↓ proteoliza (F)

↑ captarea AmAc (Mș)

↑ Proteosinteza (Mș)
 Hiposecreția de Insulină
Diabetul zaharat
(H-G-mie la determinări repetate!!!)
Glicozurie Hiperglicemie

Poliurie Polidipsie

Polifagie

Dezechilibre acido-bazice și electrolitice

Compromiterea morfo-funcțională a organelor vitale!!!

(SN, CardVasc, Excr)
 Glucagon

↑ glicogenoliza ↑ lipoliza

↑ gluconeogeneza Hiper- ↑ Proteoliza

G-mie

↑ forța de contracție a ↑ secreția biliară

miocardului

↓ secreția gastrică
Glanda pineală
 Epifiza
Localizare – între CQS
Conexiuni + Aparține de Epitalamus
Melatonina:
frânează fcț gonadelor
↓ secr. la stim. luminoși
↑ secr. la întuneric

Vasotocina:
acț. antigonadotropă
(antiLH)
+ efecte metabolice L, P, G, mineral
Timusul
 Generalități
Localizare – retrosternal (involuează la adult)
Glandă endo + Organ limfoid CENTRAL (SINGURUL!!!)

Rol:
1 – frâneză dezv. gonadelor
2 – stimul. mineraliz. os.
3 – oprirea mitozelor???

Funcțiile timusului –
blocate de steroizi!!!
Lobulul timic = unit. Histologică
(celule reticulare + timocite)
Celule stem
hematoformatoare

Celule limfoformatoare T
= Timocite

Limfocite T

+ alte structuri limfoide periferice

METABOLISMUL
Curs pregătire simulare

Carmen Crivii
Disciplina de Anatomie – Embriologie
Departamentul de Stiinte Morfologice
 Generalități
Metabolismul = totalitatea reacțiilor biochimice
de sinteză SAU de degradare
cu consum/eliberare de Energie

55% din E!!!

 Generalități
Catabolism – eforturi mari/bătrânețe

Anabolism – tinerețe/perioade de convalescență

Metabolismul intermediar
 Metabolismul Intermediar
= totalitatea reacțiilor chimice la care participă
produșii absorbiți la nivelul tubului digestiv
↓↓↓
 înglobarea în edificii macromoleculare
 degradarea până la forme excretabile

sub acțiunea biocatalizatorilor

 MI al glucidelor

GLUCOZĂ
 MI al glucidelor
GLICOGENOGENEZĂ – sinteza de glicogen = polimerul glucozei – preponderent în mușchi și ficat
GLICOGENOLIZĂ – depolimerizarea glicogenului

GLICOLIZĂ – desfacerea moleculei de Glu pentru a forma 2 molecule de Acid piruvic

 10 trepte succesive – catalizate de enzime
proteice specifice
 η = 3%
 Nu necesită O2
Glicoliză
Ciclul Krebs  H+ - prin fosforilare oxidativă
în matricea mitocondrială

2 molec. ATP + 34 molec. ATP (95%)

Eficiența transferului energetic η = 66%

Calea alternativă = calea PENTOZOFOSFAȚILOR

GLUCONEOGENEZĂ – transformarea în Glu a AmAc și AcGr
 MI al glucidelor
Glicemia = 65 – 110 mg/dl sg

↓ Glicemiei ↑ Glicemiei

INSULINA GLUCAGONUL
ADRENALINA
↑ captarea cel. a Glu ↑ Glicogenoliza
↑ Glicolizei
↑ Glicogenogeneza ↑ Gluconeogeneza
(↑ Lipogeneza)
CORTIZOLUL
 Rolul glucidelor

1. Energetic – Glu degradată ușor, fără produși reziduali – rezerve

de 3000 kcal
(solicitare de scurtă durată – efort fizic moderat, expunere la frig)
1 gr  4.1 kcal

2. Plastic – în structura unor țesuturi/membrane celulare

3. Funcțional – pentozele  acizi nucleici/enzime

 MI al lipidelor

Lipoproteinlipaza

Proteine + Ac Gr, Glicerol,

FosfoLip, Colest
 MI al lipidelor
Ac Gr

 O fracțiune mică – plasmatic, în echilibru cu fracțiunea

intracelulară
 Intră în majoritatea celulelor – EXCEPȚIE – NEURONUL!!!

 Β – oxidare => Energie

 Resinteză de compuși lipidici

 MI al lipidelor
↓ Lipolizei Mobilizarea Ac Gr
↑ Lipogenezei ↑ Lipolizei

INSULINA ADRENALINA
GLUCAGONUL
CORTIZOLUL
STH
HH TIRODIENI
Indirect – prin ↑ ratei
metabolismului energetic
 Rolul lipidelor

1. Energetic – principalul rezervor energetic – rezerve de 50 000 kcal

1 gr  9.3 kcal

2. Plastic – în structura tuturor sistemelor de citomembrane:

FosfoLip, Lecitina, etc
- protecție mecanică - depozite în jurul organelor – loja
perirenală, orbită
- termoizolator - subcutanat

3. Funcțional – precursori ai unor hormoni: CSR + sexuali

- unele FosfoLip  I fază a coagulării
 MI al proteinelor

 Proveniență alimentară

 Din precursori Lipidici & Glucidici

 Catabolismul proteic endogen
AmAc = 35 – 65 mg/100 ml plasmă
 MI al proteinelor
Am Ac
traversează membrana celulară
prin Tr. Activ/Difuz. Facilitată

 Resinteza de compuși proteici

 Reacții metabolice  + un cetoacid → alt aminoacid
 + NH3 → uree
 - COOH → amine biogene
 - NH2 → cetoacid → lipogeneză
→ gluconeogeneză
→ ciclul Krebs → CO2 + H2O

Fcț. de aportul alimentar/consumul Energ.:

 Anabolism Pr – STH, Testosteron, Estrogen, SNPsy
 Catabolism Pr – Tiroxina, Cortizol, SNSy
 Rolul proteinelor

1. Plastic – scheletul ultrastructurii celulare

- macrostructuri – substanțe fundamentale din structura
țesutului osos (oseina) și
cartilaginos (condrina)

2. Funcțional – majoritatea hormonilor, enzimelor – natură proteică

- unele Pr  rol transportor

3. Energetic – ÎN CAZURI EXTREME!!! – când depozitele de glicogen

și lipide sunt epuizate!
1 gr  4.1 kcal
Metabolismul
Energetic
 Metabolismul Energetic
= schimburile energetice între ORGANISM și MEDIU
ținând seama de cantitatea de Energie ce rezultă din MI &
cantitatea de Energie consumată:
 menținere procese vitale
 reacții adaptative ale principalelor
sisteme funcționale ale organismului

ATP – moleculă macroergică = înmagazinează E în două dintre legăturile fosfat – macroergice

(12 000 cal/mol)
= singura moleculă agent de legătură pentru transferul energetic

PC – înmagazinează 13 000 cal/mol – Nu poate activa ca agent de legătură

adenilatkinaza
ATP + AMP 2 ADP
creatinkinaza
ADP + PC ATP + Creatină
Metabolismul Bazal
 MB
Rata metabolismului = rata utilizării E în organism:
 ↑activității celulare → ↑ ratei metabolice:
HH. Tiroidieni, stimularea SNSy, efortul fizic, tipul de
activitate
3 000 kcal /zi ---- 5 - 6 000 kcal/zi

Rata metabolismului bazal (MB) = cheltuielile E fixe

pentru ÎNTREȚINEREA FUNCȚIILOR VITALE
(calorimetrie indirectă: 1 kcal/kg/oră – 40 kcal/mp/oră)

Variază în funcție de vărstă/sex/tipul de activitate

Rația alimentară
 Rația alimentară
Alimentația corespunzătoare - echilibrată
= aportul unor alimente în concordanță cu nevoile organismului,
diferențiate în funcție de
vărstă/ tipul activității depuse/ anotimp/ condiții climaterice/etc.

 Suport energetic pentru existență

 Energia necesară creării unor structuri noi
 Energia necesară refacerii structurilor uzate
 Biocatalizatorii de natură exogenă ce nu pot fi sintetizați de organism

Conținutul energetic al alimentelor = E eliberată de 1 gr din fiecare principiu

alimentar oxidat până la CO2 + H2O
Compoziția dietei: 50% Glu, 35% Lip, 15% Pr
Coeficientul respirator = CO2 consumat/ O2 eliberat pentru oxidarea 1 gr de
principiu alimentar
 Reglarea aportului alimentar
Foamea = dorința de alimente + fenomene obiective
Apetitul = dorința unui anumit tip de aliment
Sațietatea = senzația de împlinire a ingestiei de alimente
Centrii nervoși de reglare a aportului
alimentar:
 Centrul foamei – hipotalamusul lateral
 Centrul sațietății – hipotalamusul
ventromedial
 Centrii din partea inferioară a trunchiului
cerebral (mișcările propriu-zise)
 Amigdala & Ariile corticale ale sistemului
limbic în corelație cu hipotalamusul
Sistemul reproducător

Carmen Crivii
Departamentul de Științe Morfologice
 Aparatul
Reproducător
Feminin
 Aparatul reproducător feminin
OVARUL:
 cavitatea pelvină
 Fcț. EXO- : ovule
 Fcț. ENDO - : estrogeni + progesteron
 Ovoid turtit
 Fața laterală → perete pelvic lateral (în fosa
ovariană)
 Fața medială – acoperită de pavilionul trompei
 Extremitățile sup/ inf – legate prin ligamente
de organe vecine

Structură:
 Superficial - epiteliu simplu
 Albuginee – structură conjunctivă
 Parenchim glandular:
 corticala – foliculi ovarieni în diferite
faze de evoluție
 medulara - vase sang. + limf. + fibre
vegetative
 Aparatul reproducător feminin

VASCULARIZAȚIA:
 V. ovariană dr. → V. Cavă Inf.
 A. Ovariană (ram. a Ao. Abd.)
 V. ovariană st. → V. Renală st.
 Ram. Ovariană din A. Uterină (ram. a A. Iliace Int.)
 Parțial – sg. venos → V. Uterină
 Aparatul reproducător feminin
TROMPELE UTERINE:
 Conducte musculo-membranoase
 Între ovar – uter
 Ostii uterine (orif. uterin) + orif.
Abdominale
 Ram. Uterine din A. Ovariană + A.
Uterină
 Vene omonime

UTERUL:
 Organ musculo-cavitar impar
 Între trompe – vagin
 Corp – (istm)– col
 Structura:
 Perimetru – seroasa – corpul uterin
 Miometru
 Endometru – stratul funcțional
 A. Uterină (A. Iliacă Internă) – cu 3 ramuri
 V. Uterină  V. Iliacă Internă
VAGINUL:
 Conduct musculo-conjunctiv median,
impar
 Superior – se inseră pe colul uterin
 Inferior – se deschide în vestibulul vaginal
 Structura: strat muscular neted + epit.
pavim. stratificat
 A. Vaginală din. Uterină
 Vene omonime
 Aparatul reproducător feminin
VULVA:
 Fantă alungită sagital
 Două repliuri cutanate:
 labii mici – delimitează vestibulul vaginal (ant. – orif.
uretra; post – orif. vaginal)
 labii MARI - acoperite de teg. cu păr + gld. sebacee MARI
 Anterior – muntele pubian (al lui Venus)
 Organe erectile:
 clitorisul – median/ 5-6 cm
 bulbii vestibulari – la baza labiilor MARI
 Ram. ale A. Rușinoase Interne
 Vene omonime  V. Iliacă Internă

MAMELA:din gld. mamară + părți moi

 gld. anexă pereche – pe peretele toracic
între coastele III – VII
 Senzibilizată de estrog./progest. – sub
acțiunea prolactinei → secreția laptelui
 Oxitocina → expulzia laptelui
 Ciclul ovarian
Rolul ESTROGENILOR:
 stim. dezv. org. genit. fem.
muc. uterină
gld. mamare
caractere sex. sec.:
 stim. activit. osteoblastelor  unire
diafize – epifize
 dispunere caract. țesut adipos

 comportament sexual feminin

Rolul PROGESTERONULUI:
 modificări histologice și secretorii la
nivelul mucoasei uterine → fixare
embrion = NIDARE
Ciclul ovarian
CSR
PLACENTA
 Aparatul
Reproducător
Masculin
 Aparatul reproducător masculin
TESTICULUL:
 Localizare - în bursa scrotală (tunici concentrice
↔ structurile peretelui abdominal anterior)
 Fcț. EXO- : spermatozoizi (tubi seminiferi
contorți)
 Fcț. ENDO - : tetosteron (celule interstițiale
Leydig)
 Ovoid turtit transversal
 Marginea posterioară – atașat epididimul –
conține canalul epididimar Structură:
 Albugineea - superficial – membrană
conjunctivă rezistentă - inextensibilă -
menține în tensiune parenchimul
 Parenchim glandular:
 septuri conjunctive => 250-300 lobuli/
testiculari + 2-3 tubi seminiferi contorți
 interstițiu cu celule Leydig
VASCULARIZAȚIA:
 A. Ovariană (ram. a Ao. Abd.)
 V. Testiculară → (V. Ren. Stg) → VCI
 Aparatul reproducător masculin

CĂILE SPERMATICE

Intratesticulare:
 Tubi drepți
 Rețeaua testiculară

Extratesticulare:
 10 – 15 canale eferente
 Epididim – spermatozoizii se
înmagazinează și dezvoltă
capacitate de mișcare
(își mențin fertilitatea aprox.
1 lună)
 Canal deferent
 Uretră
 Aparatul reproducător masculin
GLANDELE ANEXE

Vezicula seminală:
 Deasupra prostatei – lateral de canale
deferente
 Rol secretor – rol nutritiv

Prostata:
 Organ glandular exocrin – rol de a crește
fertilitatea și mobilitatea
spermatozoizilor
 În jurul uretrei – sub vezica urinară
 A. Prostatică (A. Iliacă Internă)
 V. Prostatică  V. Iliacă Internă

Glandele bulbo-uretrale:
 2 formațiuni glandulare – se deschid în
uretră
 Secretă un lichid clar/ vâscos
 Aparatul reproducător masculin
PENISUL:
 Organ genital și urinar
 Deasupra scrotului – înaintea simfizei
pubiene
 Configurație:
 Rădăcina – fixată prin 2 corpi cavernoși
la oasele bazinului
 Corpul penisului – se termină cu
 Glandul – cu orificiu extern al uretrei
 Structura:
 Aparat erectil – umplut cu sânge =>
erecția:
→ 2 corpi cavernoși
→ 1 corp spongoios
 Tegumentul – se continuă cu cel al
scrotului + al regiunii pubiene

 Ram. ale A. Rușinoase Interne

 Vene omonime  V. Iliacă Internă
 Aparatul reproducător masculin
SPERMATOGENEZA:
 Stimulată de FSH
 Se desfășoară începând cu PUBERTATEA
 120 mil./mL de ejaculat
 3.5 mL spermă/ejaculat
 Nr. < 20 mil. = > infertilitate

SECREȚIA INTERNĂ:
 Testosteron (+ Estrogen – cantități scăzute)
 Structură sterolică (din lipide)
 Stim. creșterea organelor genitale masculine
 Apariția caracterelor sex. secundare
 Puternica anabolizant proteic
 Menținerea tonusului spermatogenetic
 Reglarea secreției – prin feedback negativ - LH
280 zile de gestație