Glandele endocrine

1. Hipofiza
Localizare:
→ la baza encefalului
→ înapoia chiasmei optice
→ pe șaua turcească a osului sfenoid

Configurație externă:
→ formă rotunjită, diametru de 1,3cm, cântărește 500mg
→ este formată din 3 lobi:
• Lobul anterior
 75% din masa hipofizei
• Lobul intermediar = adenohipofiza
 o simplă lamă epitelială
 aderentă lobului posterior
• Lobul posterior = neurohipofiza

Configurație internă:
→ Legătura anatomică
• hipofiza este legată anatomic de hipotalamus prin tija pituitară
→ Legătura funcțională = controlează secreția hipofizei și coordonează activitatea întregului sistem endocrin
prin legăturile vasculare și nervoase și prin produșii de neurosecreție
• între neurohipofiză și partea anterioară a hipotalamusului = tractul nervos hipotalamo-hipofizar
• între adenohipofiză și partea mediană a hipotalamusului = sistemul port-hipotalamo-hipofizar (tract vascular)

Hormoni și efecte:
1. Adenohipofiza
→ hormoni glandulotropi (acționează asupra altor glande)
• ACTH (adrenocorticotrop / corticotropină)
 stimulează activitatea secretorie a CSR- în principal pe zona fasciculaă și reticulată stimulând secreția
de glucocorticoizi, respectiv sexosteroizi și mai puțin pe zona glomerulară.
 stimulează melanogeneză
❖ disfuncții:
✓ hipersecreție => efectele excesului de glucocorticoizi (Sindromul Cushing)+ hiperpigmentare (diabet
bronzat)
✓ hiposecreția => efecte caracteristice deficitului de glucocorticoizi

• TSH (tirostimulină / tireotrop)

 stimulează sinteza și secreția de hormoni tiroidieni
❖ disfuncții:
✓ hipersecreție => boala Basedow- Greys (mărirea de volum a glandei tiroide => hipersecreție de tiroxină
=>metabolism bazal, frecvență cardiacă crescute, persoana scade în greutate, apar hipersudorații,
exoftalmie)
✓ hiposecreție => insuficiență tiroidiană => hipotiroidism

→ hormoni gonadotropi (gonadostimuline) = controlează funcția gonadelor

• FSH (foliculostimulant)
 la bărbat: stimulează dezvoltarea tubilori seminiferi=> spermatogeneza
 la femeie: maturarea foliculului de Graaf, secreția de estrogen

• LH (luteinizant)
 la bărbat: stimularea secreției de androgen, de către celulele interstițiale, testiculare Leydig
 la femeie: ovulația, apariția corpului galben (secretă estrogen și progesteron, fiind stimulat de LH)
→ hormoni nonglandulotropi
• STH (somatotrop)
 hormon de creștere
▪ funcție: împreuna cu insulina, hormonii tiroidieni și gonadici stimulează creșterea organismului
▪ mod de funcționare:
➢ stimulează condrogeneza la nivelul cartilajelor metafizare => creșterea în lungime a
oaselor
➢ după pubertate => îngroșarea oaselor lungi și dezvoltarea oaselor late
➢ stimulează creșterea mușchilor și a viscerelor cu excepția creierului
➢ determină retenția de compuși ai Ca, Na, K, P, N
➢ acționează indirect prin somatomedine= sistem de factor de creștere
❖ disfuncții:
✓ hipersecreție
▪ înainte de pubertate=> gigantism
▪ după pubertate => acromegalie (creșterea oaselor late / viscere și alungirea exagerată a mâinilor și
picioarelor)
✓ Hiposecreție
▪ înainte de pubertate => piticism/nazism
▪ după pubertate => cașexia hipofizară / boala Simmonds(îmbătrânire precoce provocată de atrofie
tisulară)

• LTH (prolactină / luteotrop)

 stimulează secreția lactată a glandei mamare (sensibilizată de estrogen și progesteron)
 inhibă activitatea gonadotropă => poate să prevină ovulația
 efortul fizic, stresul psihic și chirurgical, hipoglicemia și somnul stimulează secreția în afara sarcinii
 în timpul sarcinii secreția crește gradual, atinge vârful la naștere și revine la nivelul de control după
aprox. 8 zile
 alăptarea determină creșterea temporară a secreției

• MSH (melanocitostimulant)
 secretat de lobul mijlociu
 are același precursor ca ACTH
 stimulează pigmentogeneza

2. Neurohipofiza
 nu sintetizează hormoni, ci doar îi stochează și îi secretă atunci când este necesar. Axonii neuronilor
care ajung la neurohipofiză au corpii celulari în hipotalamus. Corpii celulari hipotalamici creează
hormoni care se deplasează până la neurohipofiză, care poate elibera hormonii direct în fluxul
sangvin. Impulsurile nervoase din hipotalamus sunt, deci, cele care controlează atât sinteza, cât și
eliberarea hormonilor acumulați în neurohipofiză.
→ vasopresina (hormonul antidiuretic = ADH)
• are efecte asupra rinichilor
 crește absorbția facultativă a apei la nivelul tubilor distali și colectori ai nefronului
• reglează secreția apei prin urină (stimulează retenția de lichide)
• reduce secrețiile tuturor glandelor exocrine, contribuind la menținerea volumului lichidelor organismului
• controlează vasoconstricția vaselor de sânge periferice

❖ disfuncții:
✓ hipersecreție => retenție prea mare de apă, care determină vasoconstricție.
✓ hiposecreția => pierderi mari de apă, în special prin urină.

❖ boli:
✓ sindromul de tulburare a tulpinii hipofizare (neurohipofiză care, fie se dezvoltă într-un loc greșit, fie e
absentă)
  hipoglicemie, micropenis, statură mică, dezvoltare întârziată, tensiune arterială scăzută și
convulsii.
✓ diabetul insipid, cauzat de eliberarea insuficientă de vasopresină
 organismul nu poate concentra urina
→ oxitocina
• stimulează contracția musculaturii netede a uterului în timpul orgasmului, cât și a uterului gravid, în apropierea
travaliului
• stimulează transportul laptelui de la glandele mamare la mameloane și expulzia acestuia.

❖ disfuncții:
✓ hipersecreție => hiponatromie = concentrație foarte scazută de sodiu în sânge
✓ hiposecreția => pierderi mari de apă, în special prin urină

2. Tiroida
Localizare:
→ zona anterioară a gâtului, într-o capsulă fibroasă (loja tiroidei)

Configurație externă:
→ formată din doi lobi laterali uniți între ei prin istmul tiroidian

Configurație internă:
→ țesutul secretor (parenchimul glandular) format din celule epiteliale organizate in foliculi, în
interiorul cărora se afla un material omogen, vâscos, numit coloid

Hormoni și efecte:
→ tiroxina, triiodotironina (hormoni tiroidieni) - cresc metabolismul bazal si consumul de energie, rol
în procesele morfogenetice de creștere și diferențiere celulare și tisulară
→ calcitonina - ajută la fixarea Ca în oase
→ tireoglobulina - formă de depozit a hormonilor tiroidieni

efecte:
• asupra metabolismului intermediar: (au efect hormonii tiroidieni)
 asupra metabolismului glucidic – hiperglicemie
 asupra metabolismului lipidic - efect hipocolesterolemiant
 asupra metabolismului proteic – catabolism

• asupra aparatului cardio-vascular:

 crește forța și frecvența contracțiilor cardiace
 vasodilatație
• asupra mușchilor scheletici:
 crește tonusul
 crește forța de contracție
 crește promptitudinea răspunsului reflex de tip miotatic
• asupra aparatului respirator:
 crește amplitudinea și frecvența mișcărilor respiratorii
• asupra sistemului nervus:
 stimulează diferențierea neuronală, dezvoltarea normală a sinapselor, mielinizarea
 ❖ disfuncții:
→ hipofuncția tiroidiană duce la consecințe variabile în funcție de vârstă:
• pentru copilul mic: se produce o încetinire a dezvoltării somatice și psihice, provocând
cretinism
• pentru adult: se produce doar o diminuare a atenției, memoriei și capacității de învățare
• indiferent de vârstă, procesele energetice sunt reduse, metabolismul bazal e scăzut, iar
țesuturile sunt îmbibate cu edem, mucus, pielea devine uscată, se produce căderea părului,
se produce senzația de frig

→ hiperfuncția
• caracterizată prin creșterea metabolismului bazal cu +100% și tulburări funcționale prin
accentuarea efectelor fiziologice ale hormonilor
• la anumite tipuri de hipertiroidism, bolnavii prezintă și protuzia globilor oculari
(exoftalmie)

→ gușa endemică
• creștere anatomică a glandei însoțită de obicei de hipofuncție
cauza: prezența în alimente și în apa de băut a unor substanțe chimice oxidante, numite
„substanțe gușogene"; acțiunea acestora se exercită în mod negativ, producând hipertrofia glandei
numai în regiunile sărace în iod

→ boala Basedow-Graves (gușa toxica)

• implică mărirea de volum a glandei tiroide asociată cu hipersecreția de tiroxină, provocând
metabolismul bazal și frecvența cardiacă cresc, persoana scade în greutate și apar
hipersudorații
• în jumătate dintre cazuri apare și exoftalmia ca o consecință a edemului retroorbitar și a
tumefacției mușchilor extrinseci ai globilor oculari

→ mixedemul
• rezultatul hipotiroidismului la adult
• afectează echilibrul hidroelectrolitic, provocând edem si creșterea volumului sangvin,
urmată de creșterea presiunii sangvine
• simptome: scăderea metabolismului bazal, letargie, tendința de a crește în greutate
• beneficiază de terapie cu hormoni de substituție

→ nanismul tiroidian
• forma infantilă a hipotiroidismului cunoscută și sub numele de cretinism
• se caracterizează prin creștere accentuată, trăsături faciale caracteristice, dezvoltare
osoasă anormală, retard psihic, temperatură scăzută, letargie
• poate fi tratat cu tiroxină dacă e diagnosticat din timp

3. Paratiroidele
Localizare:
→ situate câte două pe fața posterioară a lobilor tiroidieni, în interiorul capsulei fibroase

Configurație externă:
 → se găsesc în număr de 4 (2 superioare, 2 inferioare)
→ cântăresc aprox. 50mg fiecare
→ mai deschise la culoare decât tiroida (galben-roșiatice)
→ formă ovulară sau lenticulară
→ consistență mai moale decât a tiroidei

Configurație internă:
→ fiecare glandă este formată dintr-o capsulă conjunctivă fină și un parenchim
→ capsula prezintă septe care împart lobulii glandulari
→ parenchimul este format din cordoane de celule
 celule principale – secretă PTH (parathormonul)
 celule oxifile (parafoliculare) = identice cu celulele „C” tiroidiene – secretă calcitonina

Hormoni și efecte:
→ parathormonul (PTH)
• determină creșterea calcemiei și scăderea fosfatemiei
• are efecte directe asupra osului, rinichiului, tractului digestiv
• determină demineralizarea osoasă (stimulează activitatea osteoclastelor)

→ calcitonina
• determină scăderea calcemiei și creșterea fosfatemiei
• are acțiune antagonică față de PTH

Disfuncții:
→ tetania = hiposecreția de hormoni paratiroidieni
 apare prin îndepărtarea chirurgicală accidentală a paratiroidelor
 afectează musculatura

→ boala Racklinghausen
 produce tulburări metabolice calciului și fosforului
 demineralizări osoase, dureri osoase, fracturi patologice, calcificări renale

4. Suprarenalele
Localizare:
→ la polul apical al rinichiului

Configurație externă:
→ sunt glande pereche
→ fiecare este formată dintr-o porțiune corticală (periferică) și una medulară

A. Corticosuprarenala
Configurație internă:
→ zona glomerulară – importantă pentru secreția de mineralocorticoizi
→ zona fasciculată – cea mai bine reprezentată parte
→ zona reticulată

Hormoni și efecte: (de natură lipidică)

→ mineralocorticoizi
• reprezentant principal: aldosteronul
• au rol în metabolismul sărurilor minerale
• sunt seretați la nivelul tubilor uriniferi
 • rol în echilibrul acido-bazic
❖ disfuncții:
✓ hipersecreția cauzează boala Conn – duce la retenție masivă de sare și apă și determină edeme și
hipertensiune
✓ hiposecreția cauzează boala Addison – duce la pierderea de sare și apă, urmată de hipotensiune și
adinamie

→ glucocorticoizi
• reprezentanți: cortizonul și hidrocortizonul (= cortizonul = hormonul stresului)
• circulă în sânge legați de proteine plasmatice
• efecte asupra organelor și țesuturilor:
▪ sistemul osos
➢ rol în catabolism (sinteza matricei organice) și în absorbția intestinală a Ca
▪ organele hematopietice și sistemul imun
➢ scade numărul de eozinofile și bazofile circulante
➢ crește numărul de neutrofile, plachete, hematii
➢ crește stabilitatea membranelor lizozomale
➢ scade numărul de limfocite circulante (limfopenie)
▪ funcțiile superioare ale SNC
➢ scăderea glucocorticoizilor determină modificări ale EEG (electroencefalograma),
alterarea personalității, modificări senzoriale
• roluri în metabolismul intermediar:
▪ în metabolismul protidic
➢ crește catabolismul în mușchii scheletici
➢ crește anabolismul în ficat
▪ în metabolismul glucidic
➢ cauzează hiperglicemie
▪ în metabolismul lipidic
➢ crește lipoliza
➢ crește concentrația acizilor grași liberi plasmatici
❖ disfuncții:
✓ hipersecreția determină sindromul Cushing (predomină semnele dereglărilor metabolismului
intermediar); bolnavii prezintă obezitate, diabet, hipertensiune
✓ hiposecreția este un simptom al bolii Addison

→ hormoni sexosteroizi
• 2 grupe de hormoni: androgeni și estrogeni
• acțiunea lor o completează pe cea a hormonilor sexuali
• efecte la băieți:
 creșterea bărbii și a mustăților
 dezvoltarea laringelui și îngroșarea vocii
 dezvoltarea scheletului și a masei musculare
• efecte la fete:
 dezvoltarea glandei mamare
 depunerea lipidelor pe șolduri și coapse

B. Medulosuprarenala
Configurație internă:
→ alcătuită din celule cromafine (feocromocite)
→ reprezintă partea medulară a glandelor suprarenale
→ anatomic și funcțional este un ganglion simpatic, ai căror neuroni nu au prelungiri

Hormoni și efecte:
→ hormonii secretați se numesc catecolamine = adrenalină (80%) și noradrenalină (20%) care circulă prin
sânge ca hormoni
 → acțiunea acestora este identică cu stimularea SNSy
→ efecte:
• asupra aparatului cardiovascular:
 tahicardie
 vasoconstricție
 cresc excitabilitatea inimii
 adrenalina dilată vasele musculare și le contractă pe cele din piele, mucoase și viscere
 noradrenalina are predominant acțiuni vasoconstrictoare

• asupra aparatului respirator:

 relaxarea musculaturii netede
 dilatarea bronhiilor

• asupra tubului digestiv:

 relaxarea musculaturii netede a pereților
 contracția sfincterelor
 inhibă majoritatea secrețiilor
 contractă splina și ficatul

• asupra metabolismului glucidic și lipidic:

 glicogenoliza
 hiperglicemie
 mobilizarea grăsimilor din rezerve
 catabolismul acizilor grași

• dilată pupila, contractă mușchiul erector al firelor de păr, produc alertă corticală, anxietate, frică,
stimulează SRAA

❖ disfuncții:
✓ hipersecreția de adrenalină determină feocromocitul = o tumoare secretată la nivelul suprarenalian
caracterizată prin descărcarea nesistematică a unor cantități mari de catecolamine, care cauzează
hipertensiune malignă, hiperglicemie, hipertonie, episoade paroxistice

5. Pancreasul endocrin
Localizare:
→ în cavitatea abdominală
→ posterior de stomac

Configurație externă:
→ formată din cap, gât, corp și coadă

Configurație internă:
→ insule de celule endocrine (insulele Langerhans) care conțin mai multe tipuri de celule secretorii:
• celule beta – secretă insulină (70%)
• celule alfa – secretă glucagon (20%)

Hormoni și efecte:
→ insulina
• efecte asupra ficatului
 stimulează glicogenogeneza, lipogeneza
 inhibă proteoliza și gluconeogeneza
• efecte asupra țesuturilor adipoase
 stimulează transportul de glucoză
 stimulează sinteza de trigliceride și acizi grași
 stimulează sinteza enzimelor lipogenetice
  inhibă sinteza de glicerol și lipoliza

• efecte asupra mușchilor

 stimulează glicoliza
 stimulează sinteza de glicogen
 stimulează transportul de glucoză
 stimulează captarea aminoacizilor
 stimulează sinteza proteică

→ glucagonul
• stimulează glicogenoliza
• stimulează gluconeogeneza
• stimulează lipoliza
• stimulează proteoliza
• stimulează forța de contracție miocardică
• stimulează secreția biliară
• inhibă secreția gastrică

Disfuncții:
→ insulina
• hiposecreția cauzează diabet zaharat
 hiperglicemie
 glicozurie
 poliurie
 poliadipsie
 polifagie
 dezechilibre acido-bazice și electrolitice
• hipersecreția compromite dramatic funcția sistemului nervos

→ glucagonul
• hiposecreția cauzează hipoglicemie, pancreatită cronică, fibroză chistică
• hipersecreția cauzează diabet zaharat

6. Gonadele
Localizare:
→ ovarele sunt localizate intraperitoneal, pe peretele lateral al cavității pelviene.
→ testiculele sunt aflate in bursa scrotală

1. Testiculele
Configuratie externă:
→ fiecare testicul este acoperit de o capsulă fibroasă numită tunica albuginea
→ fiecare este împărțit în 200 până la 400 de secțiuni în formă de pană sau lobi
→ în fiecare lob sunt 3 până la 10 tubuli încolăciți, numiți tubii seminiferi, care produc spermatozoizii.

Configuratie internă:
→ testiculele conțin celule germinale care se diferențiază în spermatozoizi maturi, celule de sprijin numite celule sertoli
și celule producătoare de testosteron numite celule Leydig

2. Ovarele
Configurație externă:
→ ovarul este acoperit de o capsulă fibroasă groasă numită tunica albuginea, a cărei suprafață exterioară este
căptușită de un singur strat de epiteliu cuboidal

Configurație internă:
→ în interiorul tunicii albuginea
 → țesutul ovarian este împărțit în două regiuni:
 o secțiune medulară situată central
▪ conține vase de sânge, vase limfatice și nervi
 un cortex situat periferic
▪ este alcătuit din substanță fundamentală care găzduiește un număr mare de foliculi primordiali și
diferitele stadii de dezvoltare ale acestor foliculi (foliculi primari, foliculi secundari și foliculi terțiari =
graafian)
▪ conține și țesuturile rămase în urma ovulației (eliberarea ciclică a ovulelor din ovare în cavitatea
abdominală), anume corpul galben și corpul albicans

Hormoni:
→ hormonii sexuali feminini sunt estrogenul si progesteronul
→ hormonul sexual masculin este testosteronul
→ hormonii sexuali sunt hormoni stereoidieni derivați din lipide

Efecte:
→ ambii hormoni sunt anabolizanți proteici, mai ales testosteronul
→ testosteronul
• are rolul de a stimula creșterea organelor genitale masculine și apariția caracterelor secundare la bărbat:
▪ dezvoltarea scheletului și a mușchilor
▪ modul de dispunere a părului
▪ vocea
▪ repartiția topografică a grăsimii de rezervă
• acesta este de asemenea un puternic anabolizant proteic având și efecte de menținere a tonusului epiteliului
spermatogenic

→ estrogenul
• stimulează creșterea organelor genitale feminine, a mucoasei uterine, a glandelor mamare
• apariția și dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la femeie, adică efectul asupra scheletului unde
favorizează:
▪ activitatea osteoblastică și unirea diafizelor cu epifizele oaselor lungi
▪ creșterea încetează mai repede ca la bărbat, ca și dispunerea caracteristică a țesutului adipos
subcutanat
• determină comportamentul sexual feminin

→ progesteronul
• favorizează păstrarea sarcinii
• determină modificări histologice și secretorii la nivelul mucoasei uterine, pe care o pregătește în vederea
fixării oului (nidare)
• daca fecundaia nu a avut loc, ovulul se elimină in ziua a 19-a, a 20-a a ciclului
• la nivelul mucoasei uterine se produc modificări vasculare, urmate de necroză și hemoragie, care
determină pierderea de sânge menstrual.

Disfuncții:
→ hipogonadismul
• reprezintă o afecțiune a gonadelor care este caracterizată prin deficitul producerii de hormoni sexuali, atât
la bărbați, cât și la femei
• acesta duce la afectarea fertilității, tulburări de ciclu menstrual, până la lipsa completă a acestuia
(amenoree)
• la femei, regresia caracterelor sexuale poate avea impact sistemic asupra sistemului cardio-vascular si osos
in special
→ excesul de hormoni sexuali
• este mai rar întâlnit
• la femei in chisturi ovariene cu hiperestrogenism secundar
• în tumori sau boli genetice la ambele sexe
 7. Epifiza
Localizare:
→ între tuberculii cvadrigemeni superiori

Configuratie externă:
→ mărimea aproximativă de 5-8 mm
→ culoare gri-roșiatic
→ înconjurată de o capsulă pială

Configurație internă:
→ constituită din vase de sânge, țesut conjunctiv și insule parenchimatoase dispuse în lobului

Hormoni și efecte:
→ Melatonina- natura peptidică
• acțiune frenatoare asupra funcției gonadelor
→ Vasotocina-natura peptidică
• acțiune puternică antigonadotropă, mai ales anti-LH
Extractele de epifiză au și efecte metabolice atât în metabolismul lipidic, glucidic, proteic, cât și în cel mineral.

Disfuncții:
→ sindromul Parinaud - paralizează mușchii extrinseci (cauzat de tumori la nivelul glandei pineale, hemoragii la
nivelul mezencefalului, encefalită)
→ calcifierea epifizei : acumulează depozite de calciu

8. Timusul
La pubertate involuează fără să dispară complet.

Localizare:
→ în spatele sternului

Configurație externă:
→ forma bilobară, înconjurați de o capsulă

Configurație internă:
→ epiteliu secretor, timocite, celule reticulare, vase de sânge

Hormoni:
Nu au fost individualizați.
efecte :
• Acțiune de frânare a dezvoltării gonadelor
• Acțiune de stimulare a mineralizării osoase
• Efecte de oprire a mitozelor

Disfuncții:
→ aplazia limfoidă- cauzată de propriile celule imunitare ale organismului care atacă celulele STEM
generatoare de sânge
→ imunodeficiență