SISTEMUL

ENDOCRIN
 SISTEMUL ENDOCRIN
• - Glande endocrine
• - celule endocrine dispuse difuz în diferite țesuturi

• Secretă hormoni în sânge.

• La nivelul celulelor țintă, hormonii se leagă de receptorii specifici aflați pe
suprafața sau în interiorul celulelor.
• Hormonii produc modificări biochimice și fiziologice.
 TIPURI DE HORMONI
• Hormoni steroidieni (steroizi):
- sintetizați din colesterol
- Hormonii corticosuprarenalei,
hormonii sexuali
• Hormoni nesteroidieni:
• 1. Hormoni proteici: - lanțuri de aminoacizi;
somatotrop, prolactina, insulina, calcitonina
• 2. Hormoni peptidici; - lanțuri scurte de
aminoacizi; ADH, oxitocina
• 3. Hormoni aminici: - derivați din
aminoacizi; tiroxina, adrenalina,
noradrenalina
• 4. Glicoproteine: FSH, LH, TSH
 Acțiunea hormonilor
Steroizi Nonsteroizi

• Steroizi • Nonsteroizi
 Unele glande endocrine

Mecanism autocrin Mecanism paracrin

• Hormonul acționează asupra • Hormonii acționează asupra
celulei care l-a produs celulelor din imediata vecinătate a
celulelor care l-au produs
 HIPOFIZA (GLANDA PITUITARĂ)
Localizare : - la baza encefalului , înapoia chiasmei optice, pe șaua turcească a osului sfenoid.

Morfologie: - formă rotunjită, mărimea bobului de mazăre

• - are 2 lobi : - lobul anterior = adenohipofiza
- lobul posterior – neurohipofiza – rezervor de hormoni produși de hipotalamus
Hipofiza are relații anatomice și funcționale cu hipotalamusul:
- anatomic, hipofiza este legată de hipotalamus prin infundibul (tija pituitară), care are 2 componente:
a. o legătură vasculară reprezentată de sistemul port hipotalamo-hipofizar, alcătuit din vase de sânge (vene), prin care
hormoni stimulatori și inhibitori secretați de nucleii hipotalamusului median ajung în adenohipofiză și reglează secreția acesteia.
b. o legătură nervoasă reprezentată de tractul hipotalamo-hipofizar alcătuit din axonii neuronilor secretori din hipotalamusul
anterior (nucleul paraventricular și nucleul supraoptic), prin care neurohormonii vasopresina și ocitocina secretați de nucleii
anteriori ai hipotalamusului ajung și sunt depozitați temporar în neurohipofiză, de unde vor fi eliberați în sânge, ca răspuns la
stimuli proveniți din neuroni hipotalamici.
- funcțional, prin aceste structuri, produșii de neurosecreție ai hipotalamusului controlează și reglează secreția hipofizară, iar
prin intermediul acesteia, coordonează activitatea întregului sistem endocrin.
HIPOFIZA (GLANDA PITUITARĂ)
 Hormoni ai neurohipofizei
(secretați de hipotalamus)
1. Vasopresina = hormon antidiuretic (ADH) 2. Ocitocina (oxitocina)
- crește reabsorbția facultativă a apei la nivelul tubilor distali ai nefronului și colectori
- crește volumul și presiunea sângelui – stimulează contracția musculaturii
- reduce volumul urinei și crește concentrația ei netede a uterului gravid, mai ales în
- în doze mari determină vasoconstricție, hipertensiune arterială și stimularea peristaltismului preajma travaliului, dacă aceasta este
intestinal inițiată de hormoni ovarieni;
Hiposecreția – determină diabetul insipid:
– pierderi mari de apă, mai ales prin urină (20 l/24 ore) - stimulează ejecția laptelui din
- în cazul lezării hipotalamusului sau neurohipofizei glanda mamară, acționând pe ductele
- manifestări: – poliurie (eliminarea unor cantități mari de urină, de până la 20 l în 24 h), glandei mamare
- polidipsie (consumarea unor cantități mari de apă), dezechilibre ionice
- la femeile care alăptează, secreția
- se tratează prin aport extern de ADH este reglată parțial prin actul suptului.
Hipersecreția – determină hipertensiune
Hipersecreția – determină hipertensiune
 Hormoni secretați de adenohipofiză
-Hormoni tropi
1. Hormon stimulator tiroidian (TSH):
- reglează dezvoltarea glandei tiroide și captarea iodului;
- Controlează sinteza și eliberarea hormonilor tiroidieni.
2. Hormon adrenocorticotrop (ACTH):
- acționează pe corticosuprarenală, piele, glanda mamară și
ficat;
- Influențează creșterea glandei;
- Stiulează secreția de hormoni glucocorticoizi;
- Crește rata metabolismului;
- Stimulează depunerea glicogenului în ficat;
- Determină pigmentarea pielii și secreția laptelui.
3. Hormoni gonadotropi:
a. Hormon foliculostimulant (FSH):
- Stimulează dezvoltarea foliculilor ovarieni în vederea
producerii ovulelor;
- Stimulează producerea spermatozoizilor în tubii seminiferi
testiculari;
b. Hormon luteinizant (LH):
- Stimulează maturarea foliculilor ovarieni și ovulația;
- Stimulează secreția de estrogeni și progesteron de către
corpul galben (luteal);
- Stimulează secreția de testosteron la nivel testicular, de
către celulele interstițiale Leydig.
 Hormoni secretați de adenohipofiză
- Hormoni non-tropi
1. Hormonul somatotrop (STH) = HGH =
hormon de creștere
- Este proteină din 191 aminoacizi
- Accelerează creșterea organismului,
acționând pe țesuturile întregului organism;
- Stimulează introducerea aminoacizilor și
proteinelor în celule
- Stimulează sinteza proteică
- Mobilizează grăsimile
Hiposecreția de STH:
a) În copilărie determină nanism hipofizar
Hipersecreția de STH:
b) La copil determină gigantism;
c) La adult determină acromegalia:
schimbarea fizionomiei și a aspectului fizic
al unei persoane, ca urmare a îngroșării
oaselor și a creșterii exagerate a țesuturilor
moi; modificări mai ales la nivelul feței,
mâinilor, labelor picioarelor.
 Hormoni secretați de adenohipofiză
- Hormoni non-tropi
2. Prolactina (PRL): 3. Hormon melanocitostimulator
- Stimulează producerea laptelui (MSH):
pentru alăptarea nou-născutului. - Controlează pigmentarea pielii.
 TIROIDA
• Localizare: în zona anterioară a gâtului, în țesuturile moi, în
fața laringelui.
• Alcătuire: 2 lobi laterali uniţi printr-un istm:
-vârful lobului – lateral de treimea inferioară a cartilajului
tiroidian al laringelui;
- baza lobului – lateral de porțiunea superioară a traheei.
- O venă care colectează sângele de la tiroidă se varsă în vena
brahiocefalică stângă, iar altele se varsă în vena jugulară
internă.
-
 TIROIDA
• Structură: - parenchimul
glandular este format din celule
epiteliale organizate în foliculi
tiroidieni – unitatea funcțională a
tiroidei.
• Hormoni secretați:
- Tiroxina (T4)
- Triiodotironina (T3)
- Calcitonina.
 HORMONII TIROIDIENI
• T4 și T3 - acțiuni:
- Accelerează rata metabolismului
celular în tot organismul, acționând
pe toate celulele organismului;
- La tineri reglează creșterea și
stimulează maturarea sistemului
nervos;
- Crește rata metabolismului bazal (ca
urmare a stimulării activității
enzimelor metabolismului glucidic),
cantitatea de oxigen consumată de
celule și cantitatea de căldură
produsă;
- Stimulează creșterea numărului de
receptori din vasele sanguine, având
rol în menținerea presiunii sanguine;
Sinteza lor necesită iod.
Hipersecreția: - BOALA GRAVES
Lipsa iodului determină gușă;
(GUȘĂ EXOFTALMICĂ):
Hiposecreția la copii: - CRETINISM:
- crește rata metabolismului bazal;
- creștere deficitară;
- trăsături faciale îngroșate;
- pierdere în greutate;
- creștere osoasă anormală; - accelerarea pulsului;
- retard mintal; - creșterea apetitului;
- letargie generală. - globi oculari proeminenți
(exoftalmici)
Hiposecreția la adulți: - MIXEDEM:
- rata metabolismului redusă;
- creștere în greutate; - CALCITONINA: - scade calcemia
și crește depunerea lui în oase.
- ritm cardiac lent;
- lipsă de energie;
- stare de slăbiciune generalizată,
 GLANDELE PARATIROIDE
• Localizare: - 4 glande mici situate câte 2 pe fața posterioară Hipersecreția de PTH:
a lobilor troidieni, fiecare având mărimea unui bob de
mazăre. - datorate tumorilor paratiroidiene;
• Structură: - celule epiteliale dispuse în cordoane - deformarea oaselor;
• Secretă parathormonul (PTH) – acțiuni: - scăderea densității oaselor;
- crește calcemia; - crește calcemia.
- crește resorbția calciului din oase prin stimularea activității Hiposecreția de PTH:
osteoclastelor,
- determină tetanie manifestată prin
- stimulează reabsorbția calciului în tubii renali;
hipocalcemie ce afectează
- stimulează absorbția calciului la nivelul mucoasei intestinale;contracția musculară; principala
- Stimulează activarea renală a vitaminei D, care va regla cauză este îndepărtarea chirurgicală
absorbția calciului în intestin. a paratiroidelor.
 PANCREASUL
• Localizare: - pancreasul este posterior de stomac și
de peritoneu
• Formă aplatizată, format din cap (în concavitatea
duodenului), corp și coadă (în raport cu splina);
• Superior de pancreas – trunchiul celiac și artera
splenică; vena splenică se descjide în vena
mezenterică inferioară);
• Pancreasul endocrin reprezintă 2% = insulele
Langerhans, cu 2 tipuri de celule:
- Celule beta - care secretă insulina, după ingestia de
alimente și
- Celule alfa – care secretă glucagonul, în lipsa
aportului alimentar..
- Cei 2 hormoni sunt antagonici.
 HORMONII PANCREATICI
• INSULINA • GLUCAGONUL
- Hormon proteic compus din 51 aminoacizi în 2 lanțuri proteice; - Stimulează degradarea
- Acționează în întreg organismul; glicogenului (glicogenoliza) în
ficat;
- Stimulează intrarea glucozei în celule și scade glicemia.
- Crește glicemia;
Hiposecreția de insulină – diabet zaharat (tip 1):
- celulele nu au glucoză – lipsă de energie, stare de oboseală;
- Stimulează gluconeogeneza din
aminoacizi și molecule lipidice
- Hiperglicemie, glucozurie; acide.
- Poliurie – urinare frecventă; - Îndepărtează aminoacizii din
- Polidipsie – senzație excesivă de sete. sânge.
GLANDELE SUPRAREALE
• Localizare: sunt glande pereche la polul superior al rinichilor
• Alcătuire: 2 porțiuni difeirte din punct de vedere embriologic,
anatomic și funcțional:
- corticală – periferică (CSR) – secretă hormoni lipidici (din
colesterol) ce contribuie la reglarea echilibrului mineral și
energetic, și a funcțiilor reproducătoare;
- medulară – centrală (MSR) – are origine nervoasă,; secretă
hormoni cu acțiune complementară cu cea a SNV simpatic.
 HORMONII CSR
1. MINERALOCORTICOIZII – 2. GLUCOCORTICOIZII – CORTIZOL
ALDOSTERONUL
- reglează concentrația de electroliți, în special
sodiu și potasiu;
- la nivelul tubilor uriniferi contorți distali și
colectori determină reabsorbția Na+ și excreția
de K+ și H+ (în schimb cu Na+) – kaliurie,
aciduria
- reabsorbția Na+ este însoțită de reabsorbția Cl -
- transportul NaCl crează un gradient osmotic
care determină reabsorbția apei
- mențin presiunea osmotică a mediului intern,
volumul sangvin și echilibrul acido-bazic.
- Au efecte metabolice:
- cresc catabolismul proteic în mușchii scheletici și anabolismul
proteic în ficat
- hiperglicemie prin gluconeogeneză (sinteza de glucoză din
acizi grași și aminoacizi)
- cresc lipoliza
- cresc concentrația acizilor grași liberi plasmatici;
- Stimulează vasoconstricția;
- Au rol antiinflamator.
3. HORMONI STEROIZI CARE INFLUENȚEAZĂ
CARACTERELE SEXUALE – SEXOSTEROIZI
- determină în special apariția și dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare:
 DISFUNCȚII ALE CSR
BOALA ADDISON = hiposecreția de • SINDROMUL CUSHING =
glucocosticoizi și mineralocorticoizi hipersecreția de glucocorticoizi
- dezechilibru al sodiului și al potasiului; - umflarea feței;
- ten închis la culoare;
- hipertensiune;
- deshidratare;
- slăbiciune musculară generalizată.
- hipotensiune;
- stare generală de sșăbiciune.
 HORMONII MSR
• Hormoni aminici = catecolamine:
ADRENALINA (EPINEFRINA) ȘI
NORADRENALINA
(NOREPINEFRINA):
- Pregătesc organismul pentru efort fizic
intens și reacția „fight or flight”;
- Acțiune asemănătoare stimulării SNVS.
 ALTE GLANDE ENDOCRINE
• TESTICULELE – secretă testosteron și alți hormoni masculini
(androgeni), care influențează caracterele sexuale secundare masculine.
• OVARE – celulele
foliculare secretă
hormoni feminini -
estrogeni și
progesteron, care
influențează
dezvoltarea
caracterelor sexuale
secundare feminine.
 EPIFIZA (GLANDA PINEALĂ) –
• situată în mezencefal, pe
peretele posterior al
ventriculului III; legată de
talamus, secretă melatonina,
care reglează secreția altor
hormoni și influențează ciclul
zi-noapte (ritm nictimeral).
Inhibă secreția organelor
reproducătoare, în special a
ovarelor.
 TIMUSUL
– localizat în mediastinul
superior, retrosternal, secretă
timozine, implicate în
maturarea și dezvoltarea
limfocitelor T. Este bine
dezvoltat la făt și nou-născut,
dar diemnsiunile scad cu
vârsta.
 CELULE ENDOCRINE
• Celule endocrine digestive – în epiteliul stomacului și intestinului subțire;
- secretă gastrina, secretina, colecistokinina și alți
hormoni implicați în procesele digestive.
• Celule endocrine din ficatul, rinichi, inimă, plămâni, vezicule seminale –
secretă cantități extre de mici de hormoni non-steroizi = prostaglandine –
care contractă țesutul muscular neted.
• Celulele endocrine ale rinichiului - secretă eritropoietina care stimulează
sinteza hematiilor în măduva osoasă roșie.