SISTEMUL ENDOCRIN

Sistemul endocrin cuprinde toate glandele endocrine.

Sistemul endocrin, alături de sistemul nervos, reglează majoritatea funcţiilor organismului şi
asigură integrarea organismului în mediu.
Glandele endocrine (glande cu secreţie internă):
- conţin în structura lor epitelii glandulare
- nu au canal de secreţie
- produşii lor de secreţie, numiţi hormoni, sunt eliberaţi în cantităţi foarte mici direct în
sânge şi/sau limfă. Pe această cale ajung la organul/ţesutul-ţintă unde stimulează sau inhibă activitatea.
Hormonii sunt secretaţi de:
- glandele endocrine propriu-zise: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidele, timusul, glan-
dele suprarenale
- glandele mixte: pancreas, gonade=glande reproducatoare
- glande endocrine temporare: placenta

HIPOFIZA=GLANDA PITUITARĂ
- localizare: la baza encefalului, înapoia chiasmei optice, în şaua turcească a osului sfenoid
- structură: - cuprinde 3 lobi: - lobul anterior (adenohipofiza) reprezintă 75%
- lobul intermediar reprezintă 2%
- lobul posterior (neurohipofiza)
- este legată de hipotalamus prin tija pituitară formată din:
- sistemul porthipofizar face legătura dintre adenohipofiză şi nucleii mijlocii ai
hipotalamusului;
- tractul hipotalamo-hipofizar leagă neurohipofiza de nucleii anteriori ai
hipotalamusului
Datorită legăturii cu hipotalamusul, hipofiza este numită şi „creierul endocrin“ – reglează
activitatea celorlalte glande endocrine, prin hormonii glandulotropi.

ADENOHIPOFIZA
- secreta hormoni:
- glandulotropi: tireotropina TSH, corticotropina ACTH, gonadotropinele FSH si LH
- non-glandulotropi: hormonul somatotrop STH, prolactina

Hormonul somatotrop (de creştere) – STH

- stimulează creşterea oaselor în lungime (în copilărie) şi în grosime (după pubertate)
- stimulează creşterea muşchilor, viscerelor (exceptând creierul)
- favorizează pătrunderea aminoacizilor în celule şi stimulează sinteza proteinelor
- creşte glicemia
- stimulează lipoliza şi eliberarea din depozitele adipoase a acizilor graşi în sânge
- reduce eliminările de Na, Ca, K, N, P

Prolactina – la femeie: - stimulează dezvoltarea glandelor mamare

- declanşează şi întreţine secreţia lactată în timpul alăptării
- inhibă maturarea foliculilor ovarieni

Hormonii glandulotropi
Tireotropina TSH- controlează creşterea şi dezvoltarea tiroidei
- stimulează secreţia de hormoni tiroidieni
Corticotropina ACTH - controlează creşterea şi dezvoltarea corticosuprarenalei
- stimulează secreţia corticosuprarenalei

1
 Gonadotropinele
Hormonul foliculostimulant (FSH)
a) la femei stimulează: - maturarea foliculilor ovarieni,
- ovogeneza,
- secreţia de estrogeni
b) la bărbaţi stimulează: - dezvoltarea tubilor seminiferi
- spermatogeneza
Hormonul luteinizant (LH)
a) la femei stimulează: - ovulaţia,
- formarea corpului galben
- secretia de estrogeni şi progesteron
b) la bărbati stimulează secretia de testosteron

LOBUL INTERMEDIAR
- secretă hormonul melanocitostimulant care stimulează secretia de melanină (pigmentul care
determină culoarea pielii, a părului).

NEUROHIPOFIZA
- la nivelul său se depozitează şi se eliberează hormonii secretaţi de nucleii hipotalamici anteriori:
- hormonul antidiuretic (vasopresina)
- oxitocina / ocitocina
Hormonul antidiuretic (ADH)/ vasopresina
- stimulează reabsorbţia apei la nivel renal, deci scade diureza (reduce cantitatea de urină eliminată)
- în doze mari, determină vasoconstricţia arteriolelor şi hipertensiune arterială
Ocitocina/oxitocina
- stimulează contractia uterului în timpul nasterii → favorizează expulzia fetală;
- stimulează eliminarea laptelui din glanda mamară în timpul suptului

TIROIDA
LOCALIZARE:
- este cea mai mare glandă endocrină , localizată în partea anterioară a gâtului, intr.oloja fibroasa
STRUCTURA:
- este formată din 2 lobi uniti printr-un istm
- parenchimul glandular este organizat în foliculi , în interiorul cărora se află un coloid care conţine o
proteină numită tireoglobulină. Prin iodarea aminoacidului tirozină din structura tireoglobulinei se
formează doi hormoni cu I: triiodotironina T3 şi tetraiodotironina/tiroxina.T4 Printre foliculii
tiroidieni se află celule parafoliculare /celule C care secretă calcitonina
- secretă 3 hormoni: - în principal tiroxina şi triiodotironina
- în cantităţi mici calcitonina
Tiroxina, triiodotironina( aceleasi efecte)
- generează căldură (au efect calorigen) prin creşterea metabolismului bazal, a consumului de O2 şi a
oxidărilor celulare
- stimulează creşterea şi diferenţierea celulară şi tisulară, mai ales la nivelul S.N.
- în perioada de creştere stimulează sinteza proteinelor; la adulţi stimulează catabolismul proteic
- stimulează lipoliza
- determină hiperglicemie
- controlează dezvoltarea gonadelor şi menţin activitatea lor normală

Calcitonina
- scade calcemia (concentraţia Ca2+ în sânge)
- favorizează fixarea Ca în oase

2
GLANDELE SUPRARENALE
- localizare: acoperă polii superiori ai rinichilor
- structură: sunt formate din 2 zone: - zona corticală (corticosuprarenala) – la exterior
- zona medulară (medulosuprarenala ) – la interior
CORTICOSUPRARENALA
- secretă 3 tipuri de hormoni: - mineralocorticoizi - aldosteronul
- glucocorticoizi – cortizolul
- sexosteroizi – androgeni, estrogeni, progesteron

Aldosteronul
- actionează la nivelul tubilor uriniferi distali şi al tubilor colectori şi stimulează: reabsorbţia Na+ şi a
apei şi eliminarea K+ şi H+
Prin aceste actiuni aldosteronul mentine:
- presiunea osmotică a mediului intern
- echilibrul acido-bazic
- volumul sanguin

Cortizolul
- determină hiperglicemie prin stimularea gluconeogenezei (sinteza glucozei din aminoacizi) la nivel
hepatic
- stimulează lipoliza
- stimulează: - catabolismul proteic în muşchii scheletici,
- eliminările de N
- anabolismul proteic în ficat
- au acţiune antiinflamatoare

Hormonii sexosteroizi
- contribuie, împreună cu cei secretaţi de gonade, la apariţia şi dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare;
- stimulează anabolismul proteic.

MEDULOSUPRARENALA
- din punct de vedere structural este un imens ganglion simpatic la care neuronii şi-au pierdut
prelungirile şi au dobândit proprietăţi secretorii.
- secretă 2 hormoni: adrenalina, noradrenalina (catecolaminele)
- efectele acestor hormoni sunt identice cu cele ale stimulării simpaticului

PROCESELE/ ORGANELE ACŢIUNI

INFLUENŢATE
Sistemul cardiovascular
Sistemul respirator
Sistemul digestiv
SN
Metabolismul glucidic
Metabolismul lipidic
Metabolismul energetic
- cresc frecvenţa contracţiilor cardiace (tahicardie)
- vasoconstricţie şi hipertensiune
- relaxarea musculaturii netede şi dilatarea bronhiilor
- relaxarea musculaturii netede din pereţii tubului digestiv
- contractia sfinterelor
- inhibarea majorităţii secreţiilor digestive
- produc alertă corticală, anxietate şi frică
- hiperglicemie prin glicogenoliză hepatică şi musculară
- stimulează lipoliza şi catabolismul acizilor grasi
- este intensificat de adrenalină

3
PANCREASUL
- localizare: în cavitatea abdominală, înapoia stomacului, având capul în concavitatea duodenului şi
coada îndreptată spre splină
- structură: glandă mixtă: - parte exocrină → sucul pancreatic
- parte endocrină – insulele Langerhans – 2 tipuri de celule:
- celulele alfa → glucagonul hormoni antagonici
- celulele beta → insulina

Insulina – este principalul hormon hipoglicemiant şi singurul cu efect anabolizant pe cele trei
metabolisme intermediare (glucidic, lipidic, proteic).

PROCESUL INFLUENŢAT ACŢIUNI

Metabolismul glucidic
Metabolismul lipidic
Metabolismul proteic
- este principalul hormon hipoglicemiant
- stimulează: - intrarea glucozei în celule
- consumul tisular de glucoză
- glicogenogeneză hepatică şi musculară
- stimulează lipogeneza: favorizează intrarea glucozei în celulele
adipoase şi transformarea ei în lipide
- stimulează sinteza proteinelor

Glucagonul
PROCESUL INFLUENŢAT
Metabolismul glucidic
Metabolismul lipidic
Metabolismul proteic
ACŢIUNI
- hiperglicemie prin stimularea la nivel hepatic a:
- glicogenolizei
- gluconeogenezei din aminoacizi
- stimulează lipoliza
- inhibă sinteza proteică

GONADELE
TESTICULELE
- localizare: situate în afara cavităţii abdominale, în scrot
- sunt glande mixte: - funcţie exocrină – spermatogeneza în tubii seminiferi
- funcţie endocrină: secretia hormonilor androgeni (testosteronul) de către
celulele interstiţiale Leydig
Testosteronul:
- stimulează dezvoltarea organelor genitale
- determină şi mentine caracterele sexuale secundare la barbaţi
- are efect anabolic puternic asupra metabolismului proteic

OVARELE
- localizare: în cavitatea pelviană
- sunt glande mixte: - funcţie exocrină - ovogeneză
- funcţie endocrină: secreţia hormonilor estrogeni (estrona, estradiolul, estriolul)
şi progesteronului
Hormonii estrogeni – stimulează: - dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la femei
- proliferarea mucoasei uterine
Progesteronul – determină modificări secretorii ale mucoasei uterine prin care o pregăteşte pentru
nidaţie (fixarea zigotului)

4
 DISFUNCŢII ENDOCRINE=Boli

HIPOFIZA
HIPOSECRETIA DE STH
➢ la copii provoacă nanismul hipofizar manifestat prin: talie redusă, dar armonios proporţionată,
intelect normal
HIPERSECRETIA DE STH
➢ la copii provoacă gigantism manifestat prin creştere exagerată în înălţime (peste 2 m)
➢ la adulţi determină acromegalia, manifestată prin creştere exagerată a mânilor, picioarelor,
oaselor feţei, limbii, a unor organe interne (inimă, ficat, rinichi)
HIPOSECRETIA DE ADH
Provoacă diabetul insipid, manifestat prin poliurie (eliminarea unor cantităţi mari de urină),
polidipsie (consumarea unor cantităţi mari de apă), dezechilibru ionic.

TIROIDA
HIPOSECRETIA TIROIDIANĂ
➢ la copii provoacă nanism tiroidian(cretinismul gusogen) manifestat prin talie redusă,
disproporţionată, intelect scăzut (cretinism), deformări osoase.
➢ la adulţi provoacă mixedem, manifestat prin edem mucos, scăderea metabolismului bazal,
senzaţie de frig, creştere în greutate, piele uscată şi îngroşată, căderea părului, scăderea
memoriei, atenţiei şi capacităţii de învăţare.
HIPERSECRETIA TIROIDIANĂ
Provoacă boala Basedow-Graves, manifestată prin: creşterea metabolismului bazal cu 100%,
scădere în greutate, hiperfagie, piele umedă şi caldă, iritabilitate, nelinişte, guşă, ochi exoftalmici
(proeminenţi în orbită).
LIPSA IODULUI în alimentaţie provoacă guşa endemică, caracterizată prin creşterea în volum a tiroidei
şi hiposecreţie tiroidiană. Poate fi prevenită prin cosum de sare iodată.

PANCREASUL
HIPOSECRETIA DE INSULINĂ
Provoacă diabetul zaharat, manifestat prin: hiperglicemie, glicozurie (glucoză în urină),
poliurie, polidipsie, polifagie, scădere în greutate, afectarea unor organe vitale (SN, sistemul
cardiovascular).
HIPERSECRETIA DE INSULINĂ
Provoacă hipoglicemie, scăderea forţei musculare, pierderea cunoştinţei, comă.