SISTEMUL DIGESTIV > este aleStuit din organe la nivelul cérora se realizeazd digestia alimentaosy/- transformarea lor in produ! simpll absorbabl (principlalimentare sau nutrimente) sI eliminarea resturilor geabsorbite sau nedigerate prin actul defecatiet ~>sistemul dige ->tub digestiv: -cavitate bucalé (vestibul bucal, cavitate bucalé propriu- 2is8) - faringe: nazo-, buco-/oro-, laringo-faringe ~esofeg stomac - intestin subtire: duoden, Jejun, ileon + intestin gros: cec, colon (ascendent, transvers, descendent, sigmoid), rect BucatA pancreas ~ vestibulul bucal este delimitat de arcadele dentare, de buze, de obraji sl comunic& ‘cu cavitatea bucalé propriu-zisd prin spatille Interdentare si spatial retromolar = in vestibulul bucal superior se deschide canalul excretor 2! glandelor salivare parotide in dreptul molarului 2 superior cavitatea bucal8 propriu-2isé este delimitatd Tnainte sifbe laturi de arcadele dentare, in sus de bolta palatind, in jos plangeul bucal unde Se aflé corpul limbil s! glanda sublingual’ - posterior comunicé cu faringele bolta palatin8 anterior prezint& palatul dur osos, posterior palatul moale adicd valul palatin ce prezinté central lueta sau omusorul, iar lateral de acesta amigdalele palatine cavitatea bucalé se gasesc limba si dintil “limba este organ musculo-membranos care este mobil si prezint8 corp si rédécina larintre cele 2 parti se afl8 un sang terminal de forma literei V “fata inferioarS a corpuluilimbii este legatd de mucoasa plangeului bucal prin frenul lingual (frau! limbii) “limba prezint& muschi striati si o mucoes& cu epitellu pavimentos pluristratificat nekeratinizat “timba prezinté inervatie senzitiva asigurat® de nervul V, senzorialé nervii Vl, IX, X st motorie asigurat’ de rervul xIl « ding sunt organe dure cu rol in masticatle sl vorbirea articulat ~ ding prezinté r&d8ciné, coll (gatul) dintelui si coroana vizibilé in cavitatea bucels “la nivelul coroanel, dentina este acoperit8 de smalt ~ omul prezint’ 2 dentiti: o dentitie de lapte, provizorie (20 de dinti) cu formula dentard pe Jumatate de arcadia: incisivi 2/2, canini 2/1, molar 2/2 He« dentitia definitivs (32 de dingi si formula pe jumstate de arcad incisivi 2/2, caninl 1/4, premotari 2/2, molari 3/3 . ~ faringele este un conduct musculo-membranos situat la baza craniulul pana in dreptul vertebrei C6 + are forma unui jgheab deschis anterior ~ Nazofaringele anterior comunicd prin dou’ orificii cu fosele nazale iar pe peretii 'aterali se aflé orificul trompel tui Eustachio care comunic& cu UM(eneelun weellgy ~ bucofaringele anterior comunic’ cu cavitatea bucalé, superior cu nazofaringele, inferior cu laringofaringele jpltingefaringele comunics in sus cu bucofaringele, in jos cu esofagul, inainte cu faringele ~Peretele posterior al celor 3 etale priveste spre cveerenwa ved.) jecmuseas® feringelui are ta nazofaringe epiteliu cilindric cillat iar la buco- si leringoferinge are epiteliu pavimentos pluristratificat nekeratinizat 7 esofagul este un canal musculos de 25 cm avénd ca limita superioars vertebra C6 si limitd inferioaré orificiul cardia ~ tunica mucoasé contine epitelu plurstratificat pavimentos nekeratinizat + submucoasa contine tesut conjunctiv lax cu glande secretoare de mucus ~ tunica muscularg, tn 1/3 superioard are musculaturd striaté si 2/3 inferioard Musculaturd netedd, avand fibre cu dispunere longitudinala si circular ~ esofagul prezintS In partea terminalé pe 0 portiune de 2-5 em musculatur& circulars ‘ngrosatd care functioneazé ca un sfincter si previne reflexul gastroesofagian ~ la exterior se afld adventicea, aledtuits din jesut conjunctiv lax ~stomacul este portiunea dilatatd a TD situat intre splind si ficat + are o lungime de 18-25 cm si prezint’: ~>dous fete: anterioar& si posterioar& ->dous margini sau curburi: marea curbur8 convexé s1 mica curbur’ concav ~>dous orf: cardia, prin care se deschide esofagul si pilorul, care se deschide tn duoden ~ cele dou’ fete ale stomacului sunt acoperite de peritoneu ~ stomacul prezinté: >o parte superioar& vertiala: corpulstomaculul $i fundul stomaculul(formix/eamera cu aer) 0 portiune orizontalé: antru si canal ploric structure stomzculul- ~ mucoasa este de culoare rosie si confine epiteliul ilindric simplu ~ {a nivelul corpulul $I fundulul stomacului se gisese glande ce produc HCI si pepsinogen ~ la nivelul pilorului se gasesc glande secretoare de mucus si gastrina - tunica submucoasd contine tesut conjunctiv lax cu plexul vegetativ Meissner - tunica musculard este alcdtuitd din fibre musculare netede dispuse in 3 straturl: un strat extern cu fibre longitudinale, un strat millocu cu fibre circulare si un strat intern cu fibre oblice ~ in grosimea tunicli musculare se afla plexul vegetativ Auerbach - le exterior se afld adventicea acoperitd de peritoneu —té-~ vescularizatia stomacului este asigurat8 de ramuri arteriale provenite din trunchiul celiac si anume: artera gastrica stanga, artera splenicd si artera hepatica ~ Sngele venos este drenat prin venele gastrice stngi in vena porta = Inervatia stomacului este vegetativa, simpatic8, asiguraté de plexul celiac s/ Parasimpaticd asigurat de nervil vagi ~intestinul subtire are o lungime de 4m GALL - duodenul este portiune fix8 care se intinde de la orificiul pilor pana la flexura duodeno-jejunals ~ In concavitatea duodenului se aflé capul pancreasului ~ In duoden se deschid canalele coledoc si principal al pancreasului (Witgung) orificiul find prevazut cu sfincterul Oddi ~ Islunul si ileonul sunt portiuni libere mobile care se intind de la flexure duodeno- Jejunaig pané fa orificlul ileocecal ~ este legat de peretele posterior al abdomenului prin mezenter de unde si numele de intestin mezenterial ~ prezinté 14-16 anse intestinale de forma literei U ~ Structura intestinulul subtire: la exterior peritoneul acoperé duodenul doar anterior iar Jejunul $1 ileonul sunt acoperite in intregime emul Intestinului subtire este neted’ dispus& in 2 straturi: extern cu fibre longituairate sriitern cu fibre circulare tn care se afl8 plexul Auerbach = subqucoasa prezinté tesut conjunctiv lax cu vase sangvine, foliculi limfatici si plexul Meissner = mucoasa intestinului subtire |a nivelul jejunului si ileonului prezint’ proeminente cilindrice numite vilozit&ti intestinale in num&r de 5 milioane ce realizeaza o suprafata de 50 m p&trati ~ vilozitatea prezinta la suprafata epiteliu cilindric unistratificat cu celule cu microvili (platou striat) - sub epiteliu se afla fibre musculare netede iar in centrul vilozitatilor se afl8 tesut conjunctiv, o arteriolé, 0 retea capilara, o venula si un vas limfatic numit chilifer limfatic central - la baza vilozitatii intestinale se afla niste cripte (adancituri) unde se afld glandele erki/hn ce secret sucul intestinal - vascularizatia duodenului este asigurata de ramuri din trunchiul celiac,iar jejunul si ileonul de ramuri din artera mezenterica superioara - inervatia este vegetativa simpaticd asigurata de plexul celiac si mezenteric superior sl parasimpaticd asiguratd de nervii vagi -ezintestinu! gros are o lungime de 1,5 m si se dispune sub forma unui cadru colic ~ cecul ocupa fosa iliacd dreapta; pe fata mediala prezinta orificiul ileocecal iar sub el orificiul apendiculo-cecal prin care se deschide in cec apendicele vermiform - Ia nivelul valvulet ileocecale incepe colonul si se terming in drésptitlyertebrei $3 = din fosa iliac urcé colonul ascendent spre fata viscerala a ficatulul, coteste apoi forménd flexura colicd dreapt8 de la care porneste colonul transvers ce strabate cavitatea abdominal pan8 la nivelul splinel, unde din nou coteste formédnd flexura colic’ stnga dup’ care coboarS spre fosa iiacd stnga colonul descendent ~¥9—= ultima portiune in forma de S, colonul sigmoid, coboard in bazin unde in dreptul vertebrel s4 se continua cu rectal - structura intestinulul gros: la exterior peritoneul acopers in intregime cecul, colonul transvers si sigmoid = colonul ascendent si descendent sunt acoperiti de peritoneu numai pe fata anterioara = tunica muscular’ este aleStuit& numai de fibre musculare netede dispuse In 2 straturi: extern cu fibre longitudinale st intern cu fibre circulare = fibrate longitudinale sunt dispuse sub forma unor benzi musculare numite tenil: 3 la colonul ascendent, transvers si descendent si la colonul sigmoid ~ in jurul teniilor musculare se gasesc ciucuri grésosi de culoare alb-galbuie numiti apendici epiploici tunica submucoasd este alc&tuitd din tesut conjunctiv lax cu vase de singe cu folicull lirnfatici ~ mucoasa contine epitelia cilindric unistratificat cu celule secretoare de mucus - vascularizatia intestinului gros este asigurat’ de ramuri din artera mezentericd superioara pentru ce¢, colon ascendent si partea dreapt a colonului transvers $i ramuri din artera mezenteric& Superioara pentru partea stangé a colonului transvers, descendent, sigmoid si partea superioard a rectulul, iar partea inferioard a rectulul este vascularizat& de ramuri din artera iliaca intern’ ~ sngele venos este colectat prin ramuri ale venelor mezenterice th vena ports ~ inervatia intestinului gros este vegetativa simpatic’ asiguraté de plexul mezenteric superior si mezenteric inferior si parasimpatica asigurata de nervil vagi pentru cec, colon ascendent si transvers si de nervii pelvici pentru colonul descendent, sigmoid si rect - rectul prezinté 2 sfinctere, unul extern striat, inervat somatic de nervii rusinosi care au originea in coarnele anterioare ale maduvei S2-S4 si un sfincter intern neted inervat parasimpatic de nervii pelvici cu originea in coarnele laterale S2-SA 1 fibre Si uupilcaparasimpatice cu originea in coarnele laterale L1-L2 = [glandele salivard}sunt mici situate pe mucoasa palatind a buzetor, limbit, obrajilor si cele 3 perechi de glande salivare mari: parotide, submandibulare si sublinguale, care- si vars’ produsii de secretie, saliva, in cavitatea bucal’ = glanda parotid’ este cea mal voluminoasé, se deschide in vestibulul superior al cavitStii bucale si produce 0 saliva de tip seros ~glandele subnapabulere situate sub plangeul bucal se deschid sub limbi si produc 0 salivi seroV¥scoas’ - glanda sublingualé este cea mai mic8, produce o salivé opalescent vascoass - inervatia glandelor salivare este vegetativa simpaticd asiguraté de fibrele simpatice cu origine in ganglionii laterovertebrali, cervical superior si fibrele parasimpatice asigurate de nervii faciali pentru sublingual’ si submandibular’ si glosofaringian pentru parotide _Aficatul)este cea mai mare glanda anex’ (aproximativ 1400-1500 g) situat in partea ‘dreapt sub diafragmé, are culoare brun’, forma unui ovoid taiat oblic si prezinté 2 fete; superioard (diafragmatica) si inferioard (visceral) Bo -' ee he ~ fata superioard este divizatd tn 2 lobi: stdng si drept ~ fata inferioara viscerala)prezinta 3 ganturi: 2 santuri longitudinale (drept si stang) si un sunt transversal care Impart fata visceral in 4 lobi (drept, stang, p&trat/anterior, caudat/posterior) ~In santul transversal se ag hilulficatull prin care intr: artera hepatic3, vena ports, etvii vegetativi si Si.cele doua canale hepatice drept si stang si vase limfatice ~ In partea anterioara a santului longitudinal drept se afi veziea biliarS, iar in partea Posterioar& a sanulul longitudinal drept se aflé vena cava inferloar’ ~sttuctura: la exterior, ficatul este acoperit de peritoneu ~ Sub peritoneu se ala o capsul fibroasi (Glisson) care trimite in parenchimul hepatic septuri care delimiteazs lobuli hepatici ~lobulul hepatic este unitatea morfofunctionalé a ficatulul + lobulii hepatic! sunt vibll cu ochiul liber (2 mm diametru) si contin hepatocite binucleate dispuse in cordoane, vena centrolobular8, eanalicule biliare intralobulare Si capllare s@sanigide’ cla SiNUSO/ oe) ~ canaliculi (ducte) tiliari intralobulari nu au peresi propril si la Capat& pereti propril si formeaz’ canaliculi jobUiari intergobaliors- + acestiain final se colecteazd in cele 2 canale hepatice drept si tang care les prin hilul hepatic sirea din lobul = G2naliculii biliari intralobulari, interlobulari si cele 2 canalicule hepatice drept si Stang formeaza cdile biliare intexhepatice (iw TRAVEP AcE.) re extrahepatice sunt: canalul hepatic comun, canalul coledoc $i canalul cist ~ Canalul coledoc se deschide in duoden impreuné cu canalul principal al pancreasulul (Wirsung) orificiul find prevézut cu sfincterul Oddi ~ vascularizatia ficatulul este dubl&: nutrtiv8 sifunctionalé, ~ cea nutritiva este asiguratd de artera hepaticé, ramuré a trunchiului celiac transport singe cu Qs, ~ pitrunde in ficat unde d& artere lobal@Csegmentare, Interlobulare, ultimele sunt Capilare care patrund in lobull si se varsé in capilarele sinusoide ale venei porte ~ vascularlzatla functionald este asiguraté de vena portd care transporta singe cu substante nutritive absorbite la nivel intestinal = vena port provine din unirea venelor splenicS cu mezentericé inferioaré. $1 mezenterics superioar’ = vena porté incepe prin capilare la nivelul vilozitatii intestinale si sfarseste prin capllare sinusoide de la nivelul lobulului hepatic si de aceea se numeste sistem port hepatic = vena ports patrunde prin hil, d& ramuri lobalfsegmentare ultimele sunt capilare sinusoide (contin sdnge amestecat si cu substante nutritive si Ob, + capilarele sinusoide se colecteaz’ in venele centrolobulare care reprezinta inceputul sistemului venos propriy ficatulul ae - singele al ficatului este colectat de venele hepatice (suprahepatice) care se varsi‘tn véta'cav8 inferioar’ si ~8i-= inervatia ficatului este vegetativ asigurat8 de plexul celiac si parasimpatic’ asigurat& de nervii vagi -Panicreasulleste o gland mixt3, cAntreste aproximativ 80 g, 0 lungime 10-20 cm si este alcStuit din cap, corp, coadi - capul este portiunea létitd, corpul are aspect triunghiular, coada vine in raport cu splina = componenta exocrind are o structur& acinoasé care secret sucul pancreatic, care este colectat in 2 canale pancreatice: principal care traverseaz pancreasul dinspre coada spre cap si se deschide impreund cu coledocul tn duoden si canalul accesor (Santdfini) care se deschide superior de canalul coledoc = componenta endocrind este reprezentatS de celulele insulelor Langerhaus alfe care produc glucagon si beta insulin ~ celulele insulelor Langerhaus reprezint 1-3% din masa pancreasului si sunt mai numeroase in coada pancreaticd - vascularizatia pancreasului este realizaté de ramuri din arterele gastroduodenale {trunchiul celiac) si din mezenteric superior ~ vascularizatia venoasi este asigurat’ de vena ports = inervatia pancreasului este vegetativa simpaticd care provine din plexul celiac s1 parasimpatic care provine din nervii vagi ologla aparatului digestivS tubuT digestiv asigurd aportul continuu de api, electroliti si substante nutritive necesare organismului prin: deplasarea alimentelor; secretia sucurilor digestive si digestia alimentelor; absorbtia produsilor rezultati din digestié pei si electrolitilor = digestia bucalé cuprinde activitatea motorle a cavitail bucele (masticatie s secrgtie) gitimpul bucal al deglutitei si activitati secretorie datoritd glandelor saivare 84“ * masticatia este un act reflex involuntar, dar care se poate desfagura si sub control voluntar - refiexul masticatiei este coordonat de centrii nervosi din TC = masticatia indeplineste mai multe roluri 1D prin masticatie alimentele sunt fragmentate in portiuni mai mici si astfel este facilitatd deglutitia si creste suprafaja de contact dintre alimente si enzimele digestive 2. 0 Pasticatie are rol in formarea, lubrifierea si inmuierea bolulul alimentar 3. prin masticatie alimentele vin in contact cu receptorii gustativi care vor genera sau vor stimula $i receptorii olfactivi si va initia secretia gastrica = secretia salivara: saliva este secretata zilnic in cantitéti de 800-1500 ml ~ contine apé (99,5%), reziduu uscat (0,5%)->substante anorganice (0,2%) si substante organice (0,3%) Sia substantele anorganice principali electrolifi din salivé sunt: Na, K; Cl; HCO3, POS, Mg” Ca’a c&ror concentratie este mal scazutd decit in plasma sangvind cu exceptia K’care este In concentratie mai mare decdt in plasma ~ substantele organice: alfa amilaza salivara (ptlalina); mucina; izozim -functile salivel: 82 -‘saliva are rol in protejarea mucoasei bucale prin racirea allmentelor fierbinti, diluarea eventualuui HCI sau a bilel care ar regurgita tn cavitatea bucel $I rol in indepértarea unor bact @ saliva are rol digestiv prin alfa amilaza salivar&; saliva Incepe procesul de digestie chimicé a amidonului preparat care este hidrolizat in trepte (dextrine) pan la stadiul de maltoza; enzima va fi inactivatd in stomac de pH-ul scSzut al suculul gastric @ saliva usureaz’ masticatia, lubrefiaz’ alimentele, usureaz3 deglutitia, ‘mecteaz mucoasa bucsls,fevorizeazd vorbirea ® prin saliva se excret8 substante endogene: uree, creatining, acid uric si substante exogene: metale grele (Pb, He) sau agenti patogeni (virusuri, bacterl, saliv8); saliva are si rol batericid prin lizozim saliva particips la elaborarea senzatiilor gustative prin dizolvarea substangelor cu gust specific pe suprafata receptorilor gustativl (mugur gustativ) Bisaliva are rol important in mentinerea echilibrului hidroelectri = c@ urmare a transformatilor din cavitatea bucalé allmentele sunt omogenizate, ‘mbibate cu mucus si formeaz& bolul alimentar -{eRlutiig cuprinde totalitatea actvitatilor motoril care asigur’ transportul bolulul alimentar din cavitatea bucal8 prin faringe si esofag, in stomac = deglutitia este un act reflex care se desfSsoar& fn 3 timpi: bucal voluntar, feringian si esofagian involuntar si = timpul bucal consté in impingerea bolului alimentar din cavitatea Bucal, voluntar In faringe cand procesul deglutitiei devine in intregime sau aproape in Intregime tn proces automat care nu mal poate fi oprit in mod obignuit ~timpulfaringian consté In impingerea bollui din feringe in esofeg ~ bolul alimentar stimuleaz& arille receptoare din jurul intrérli fn faringe generand impulsuri care sunt transmise la TC si initiazS contractil feringiene musculare ‘automate care previn patrunderea alimentelor in trahee acestea deplasandu-se liber spre esofag = cest proces dureazé 1-2 5 $i este controlat automat e centrul deglutitiel care inhib specific centrul respirator bulbar pe durata deglutitel oprind respiratia In orice punct al ciclului respectiv ~timpul esofegian are rolul de a transportaalimente din faringe in stomac ~ esofagul prezint& in mod normal 2 tipuri de miscBri perstaltice: peristaltism primar sisecundar mul primar este dectangat de deglutitie sl Incepe cAnd alimentele trec din faringe in esofag si este coordonat de neryul X ~ peristaltismul secundar se datoreaz’ prezentel alimentelor In esofag si continua pani cfnd acestea sunt propulsate in stomac; este coordonat de SN enteric al esofagului pe masurd ce unda peristaltic’ se deplaseszd spre stomac o und8 de relaxare este transmis8 prin neuroni mientericl inhibitori care precedé contractia sl astfel intreg stomacul si Intr-o m8sur8 mal mic& duodenul se relaxeazé cénd aceastd und8 ajunge {a nivelul esofagulu inferior pregatind stomacul pentru primirea alimentelor ~83-7 SSofasul Prezinta ta capatul terminal pe o porgiune de 2-5 cm deasupra jonctiunil cu stomacul musculaturé circulard ingrosaté care prezint’ contractii tonice si care se destinde prin relaxarea receptiva ~ contractia sfincterului previne refluxul gastroesofagian e idigestia gastrica) in stomac lentele suferd activitati motorii si secretorii prin care ‘Gokul alimentar este transformat intr-o past omogend numit& chim gastric ~ activit torie_a_stomacului (motilitatea gastrica) realizeaz’ stocarea alimentelor ca urmare a relaxdrli receptive; amestecul alimentelor cu secretiile gastrice; evacuarea continutului gastri duoden motilitatea gastricd este asigurat de contractii peristaltice si migcéri de retropulsie ~ Contractiile peristaltice sunt initiate la granita dintre fundul si corpul stomacului, se leplaseazd caudal determingnd propulsia alimentelor citre pilot “9 forta contractillor peristaltice este controlata de acetilcolina side hormonul gastrin ~ misc&rile de retropulsie sunt miscdri de du-te-vino ale chimului determinate de Propulsia puternics @ continutulul gastric cétre sfincterul piloric inchis avand rol important in amestecul alimentelor cu secretll gastrice ~Pactivitatea secretorie a stomacului: procesele digestive incepute th cavitatea bucal Sunt continuate de secretiile Bastrice + ailnic se secret 0 cantitate de aproximativ 2 | de suc gastric care este un lichid incolor cu pH foarte acid la adult’ ‘intre 1-2,5 7 Contine apa (99%), reziduu (1%): substante anorganice (0,6%) si substane organice (0,4%) - la nivelul glandelor Bastrice din mucoasa gastric exista celule secretoare care formeazé 2 tipuri de glande gastrice: glande oxintice si glande pilorice ~ @andele oxintice sunt localizate la nivelul fundului si corpului stomacului si Secreta HCI, pepsinogen, factor intrinsec (0 glicoproteind secretata de mucoasa stomacului si necesard pentru absorbtia la nivelul ileonulut a vitaminei B12) si mucus ~ glandele pilorice situate la nivelul antrului si pilorului contin celule G care elibereaza gastrind si celule mucoase care secret mucus ~>substantele anorganice: - HCI: tn condigii bazale (obisnuite) secretia sd se realizeaz’ intre 1:5 mg/h ~ este secretat liber sau combinat cu proteine ~ HCl este necesar pentru digestia proteinelor asigurand un pH optim Pentru actiunea Pepsinei, activeaz’ pepsinogenul la pepsing activ, reduce Fe trivalent neabsorbabil {a Fe divalent absorbabll, Impledica prolferarea bacterilor patogene in stomac (efect bactericid) ~ acetilcolina, secretina si gastrina stimuleazd secretia de HCI ~ somatostatina eliberat din neuroni ai sistemului nervos enteric inhiba secretia de Hcl ~>substantele organice: enzime si mucus ~ enzime ->proteolitice: pepsina, labfermentul, gelatinaza ~>lipolitice: lipaza gastric’ +Pepsina este forma activa a pepsinogenulul, este activi in mediul acid, Ph optim 1,8- 3,9 3 initiazé procesul de digestie a proteinelor 8hTS eee ee > pepsinogenul este activat de contactul cu HCI sau cu pepsina anterior formata ~ pepsina scindeazé proteinele care vor fi transformate in peptide si AA ~ 20-30% din totalul proteinelor ingerate vor fi digerate in stomac ~ labfermentul care este secretat numal la sugar are rolul de a coagula laptele Pregatindu-! pentru digestia ulterioarg ~ sub actiunea lui $i in prezenta Ca cazeinogenul solubil se transforma in paracazeinat de Ca insolubil ~ gelatinaza hidrolizeaz’ gelatin8 > enzime lipolitice: lipaza gastricé are activitate slaba care hidrolizeazé doar lipidele emulsionate pe care le transforma tn AG siglicering ~rezultatul digestiel gastrice este chimul gastric. ~ glucagonul scade secretia gastric - mucusul este o glicoproteind secretat3 de celulele mucoase cu rol in protectia Mucoasei gastrice atat mecanic cat si chimic fat de actiunea autodigestiva a HCl si a Pepsinei ~ la nivel gastric are loc si absorbtia ligbide, etanol, apa i ~>digestia la nivelul intestinului sut 5 sutra | ~functia motorie a intestinulul subtire: ~ intestinul subtire prezinté contractii de amestec (segmentare) si contractii unor substante precum cele foarte solubile in de mici de AA, glucoz’, Na, K* propulsive = contractiile de amestec apar la intervale regulate dupa care dispar si in mijiocul dintre cele precedente apar alte contractii inc&t fragmenteaz’ chimul de 8-12 ori pe minut determinand amestecarea progresiv a particulelor alimentare solide cu secrettile din intestinul subsire = miscérile propulsive sunt unde peristaltice care apar in orice parte 2 Intestinului subtire si se deplaseazd in directia anal cu 0 vitezi de 0,5-2 cm/s mult mai rapid in intestinul proximal si mai lent in intestinul terminal - chimul acid trece de la pilor pand la valvula ileocecald th timp de 3-5 h ~>becretia pancreatics ) Jule endocrine organizate sub forma de insule celulare; - pancreasul contine cel celulele exocrine organizate in acini si celule ductale care marginesc ductele sau canalele pancreatice ~ celulele exocrine secret proteaze care asigura digestia proteinelor, lipaze care digerd lipide, amilaze care digerd glucide sI nucleaze care diger& acizi nucletci - zilnic celulele ductale secretd 1200-1500 mi suc pancreatic care contine o cantitate mare de bicarbonat care neutralizeazd aciditatea gastric’ si regleaz pH-ul in intestinul superior (duoden) - secretia pancreatic contine: electroliti si enzime @ electrolitii sunt Na, K’care se gasesc in aceeasi concentratie ca si in plasma sangvind si HCO3 care se gaseste in cantitate mult mai mare decat in plasm§; celulele ductale secrets HCO3~ Denzime: ->amilaze-alfa amilaza pancreatic’ * sslipaze-lipaza pancreaticé, colesterol lipaza, fosfolipaza ake~>proteaze-tripsina, chimotripsina (carboxipeptidaze si sana) real - alfa amilaza pancreaticd este mai puternicd decat cea salivard si eet ag ye si hidrolizeazé glicogenul, amidon preparat si crud si alte glucide ride; nu hidrolizeaza celuloza 4 un . ie pancreaticd este secretata in forma activa si nacbe esteri{olubili in aps emulsionati de sarurile biliare si le transforma in AG+glicerol 7 - tibinogen este secretat inactiv si transformat in tripsin’ activi de ioe enterochinaza care este o enzima secretati de mucoasa duodenala sau de tripsiné anterior formata . ~ chimotripsinogenul este transformat in forma activa de citre tripsina . = tripsina si chimotripsina hidrolizeaz proteine neatacate de pepsina gastric $1 Peptide pana la stadiul de tri-, di-, peptide si AA ~ aceleasi celule pancreatice secreté si inhibitorul tripsinei care protejeazd pancreasul de autodigestie ~>secretia bliar’ S ’ ~ bila este produs’ de secreti2alg hepatocitelor si celule“ductale care marginesc dluctele (canalicule bilare) ~ bila este necesars pentru digestia si absorbtia lipidelor si pentru excretia unor substante insolubile in ap cum sunt colesterolul si bilirubina ~ zlnic este secretatd in cantitati de 250-1100 ml, este secretat8 continu si Gepozitata tn timpul perioadelor interdigestive in vezica biliar8 de unde in timpul Perioadelor digestive se elibereaz3 tn duoden numai dup ce chimul a declansat Secretia hormonului colecistokinina care produce relaxarea sfincterului Oddi si contractia vezicii biliare ~ bila contine: Gcizil liar sintetizati in hepatocite din colesterol ~ acestla se combin& cu anumiti AA si cu Na si formeaz8 sérurile billare care sunt secretate activ in canaliculele biliare ~ sirurile biliare rman fn intestin pani la nivelul Uiposolubile si se reabsorb activ i ileon trecénd in circulatia venei porte inapoi la ficat 51 aceasta recirculare a celel mai mari pérti a sérurilor biliare se numeste clreuitul enterohepati @ pigment biliar: bilirubina si bliverdina care sunt excreta prin bild si conferd culoarea galbena a bilei hepatice lecitina \colesterol § electroligi ~ bila NU contine enzime ~ strurile biliare au 2 roluri importante: le emulsionare a lipidelor din alimente a c Permitand fragmentarea lipidelor sl usurand actiun Dsarurile biliare ajuts ta absorbtia din trac colesterol si altorlipide formand cu acestea miceli ~ in lipsa s8rurilor billare se pierd prin materiile fec ileonului deoarece ele nu sunt ‘metaboliti ai Hb si sunt ror tensiune superficial o reduc ea lipazei pancreatice ictul intestinal a AG, mono, i hidrosolubile cale 40% din lipidele ingerate —86- Bliceride,= sSrurile biliare mat au rolul de a stimula motilitatea intestinalé precum si rol bacteriostatic +{evaCUarea Bleiin erica biliaré se realizeetd prin mecanisme nervoase si umoralé = mecanismul nervos este realizat pe cale parasimpatic’ vagalé care determin’ contractia musculaturii vezicil biliare si relaxarea sfincterului Oddi 2 stimularea simpaticului relaxeaz® musculatura vericli biliare $1 contract’ sfincterul dd mecanismul umoral const8 in secretia de colecistokining, hormon eliberst din Celulele mucoase’ duodenale la patrunderea produsilor digestiel lipidelor care determin’ contractia musculaturil veziculare ‘in paralel cu relaxarea sfincterului Oddi ~factivitatea secretorie a intestinului subtire ) ~secretiile intestinului subtire contin 1. mucus 2 enzime asociate cu microvll celulelor epitelilor intestinale care nu sunt secretate in lumenul intestinal 3. api si electroliti secretati de celulele epiteliale intestinale = mucusul ate rol de protejare @ mucoaselintestinale Impotriva agresiunii HCL, este secretat de glandele Brunner din duoden | de celulele speciale din epteliu intestinal sith criptele Liberkiihn = enzimele intestinale sunt peptidaze intestinale: tripeptidaze, dipeptidaze; dizaharid ete + (maltazs, izomaltaz’, zaharaz8, lactaz8) si lipaza intestinal Re ->(absorbiia intestinal (intestinul subtire) este procesul prin care produsii rezultati in rma digestieltrec din lumenul intestinal in sarge si lif «la nivelul intestinulul subtire absorbtja intestinal este favorizatd de: 1 enistenta unei suprafete mari de contact datorits prezentel microvillor de la nivelul mucoasel intestinului subtire Zde distant’ mie’ pe care o au de strabatut moleculele absorbite deoarece |2 acest nivel grosimea peretelui este minima 3.de prezenta unel refele vasculare foarte bogaté [a nivelul vllozitatiior care printr-un mecanism reflex poate tage in timpul perioadelor de digestie canttatea de singe 4.de miscdrile contractile ale vilozitatlor intestinale care usureaz transportul substantelor absorbite delor wGizaharidele (iactoza, sucroza) si polizaharidele (amidon dietel ~ gi celuloza polizaharid vegetal este in canitate mare in diet dar nu poste fidigerat eoarece tractul gastrointestinal uman nu contine enzime specifice % “gportul zinc de glucide este de 250-800g ceea ce reprezints 50-60% din diete. ~“produsii final al glucidelor (glucoza si galactoza) se absorb printr-un mecanism comun de transport actlv Na dependent - fructoza se absoarbe prin difuziune facilitat’ ) sunt glucide majore ale of-~ dup& ce au fost absorbite in enterocite monozaharidele sunt ae Pa membrana bazo-lateral8 prin difuziune facilitat& trecind in interstitiul intestinal la aici in capilarele sangvine din vilozitatile intestinale ~ la un adult dieta proteica zilnica este de 0,5-0,7 g/kg corp. ~ proteinele se absorb sub forma de AA si oligopeptide (tri-dipeptide) ~ Sau Identificat mai multe sisteme de transport activ Na dependente pentru absorbtia AA,tri si dipeptidelor si astfel toatd cantitatea de proteine din intestin este absorbitd si orice protein care apare in scaun provine din detritusuri celulare sau din bacterille din colon [Sabsorbiia lipidelor ~ lipidele se absorb sub forma de AG, glicerol, colesterol, fosfolipide si ele se absorb prin difuziune pasiva + In_enterocite gliceralul se combing’ cu AG si refac trigliceride care impreun’ cu fosfolipidele, colesterolul si cu proteinele formeaz’ chilomicronii (complexe lipoproteice care intra in circulatia limfaticd) ~ aportul zilnic de lipide variaza intre 25 $i 160 8 ->absorbtia apei si electrolitilor ~ apa se absoarbe pasiv in intestinul subtire, izoosmotic ca urmare a gradientulul osmotic creat prin absorbtia substantelor nutritive si electrolitilor Na se absoarbe prin mecanism de transport activ iar Cl urmeaza pasiv Na ~ Ga se absoarbe cu ajutorul unui transportor legat de membrana celulard si activat de vitamina D ~ Fe se absoarbe in jejun gi ileon, Fe divalent se absoarbe mai usor decét Fe trivalent, iar absorbtia sa este stimulatd de vitamina C ->{lziologia intestinulut gros ) ~ activitatea motorie Ia nivelul intestinului gros > colonul are 2 roluri principale: -in Jumstatea proximal absorbtia apel si a electrolitilor + ae RO jumatatea distal depozitarea materiilor fecale pang la eliminarea lor ~ miscaille de la nivelul colonului sunt lente si ele sunt de 2 tipuri: miscdri de amestec numite haustratii si migcari propulsive sau miscari in masa as aa ~ migetrile de amestec sunt realizate prin contract combinate ale musculaturii circulare si longitudinale @olice care determina proiectia in afard a zonelor nestimulate ale peretelui colic sub forma unor saci numiti haustre ~ misedrile de emestec se deplaseezé lent in directia anal in timpul perioadei lor de Contract si astfl continutul colic este impins progresiv spre colonul sigmoid ~ din cei 1500 mi de chim doar 80-200m! se pierd prin fecale = miscérlle propulsive tn principal rezulté prin contract haustrale in directa anal, contracti in mas& care apar de céteva ori pe zi, cele mai numeroase dureazi 15 min ‘n prima or de la micul dejun si este peristaltism modificat ~Pabsorbtia si secretia la nivelul intestin ului gros In colon se absoarbe pasiv ap& dar nu mai mult de 2-3 |/2i~ colonul absoarbe i a si cea mai mare parte a Na activ si Cl pasi nu au absorb de intestinul subire eter ere -Kest jie Serine de c&tre colon si aceste procese sunt sub controlul aldosteronulut zi arta proximal a colonului se afl o flor8 aerob’ de fermentatie care : neazé asupra glucidelor nedigerate “in Fi aun periines setae colonulul se aflé o fiord anaeroba de putrefactie in care au loc jecarboxilare asupra proteinelor ned i i ures de cecat pl igerate si rezultd amine dintre care vine i on ‘se realizeazé si sinteza unor vitamine (vitamina K si vitaminele din grupa a) 628 & oa scat reprezinté procesul prin care materiile fecale sunt eliminate din intestin eet ie migc&ri in masa propulseazé fecalele in rect stimuland mecenoreceptorii de la nivel care declanseaz’ impulsuri ce ajung la centrii sacrati ai defecatiei dar si ascendent spre cortex initiind dorinta de defecatie = ulterior musculatura neted8 a colonulu distal rectului se contract propulsand fecalele in canalul anal - dac& conditiile permit actul defecatiei urmeaz8 relaxarea sfincterulul intern prin impulsurile venite prin nervii pelvici, relaxarea sfincterulul extern prin impulsurile venite prin nervii rusinosi (somatici) cu originea in coarnele anterioare ale maduvei $2-S4 $1 are loc eliminarea materillor fecale SANGELE - reprezint8 8% din mas& corporalé si este fluidul care circuld in interiorul arborelui cardiovascular = impreund cu limfa, constituie mediul intern caracterizat prin proprietati care asigura homeostazia mediului intern sangele este format din: (Gap blemente figurate (45% din volumul sangyin) si reprezint& volu! sau hematocrit plesma sangviné (55% din volumul sangvin) _ 2/3 din singe circulé permanent §! este ‘volum circulant, 1/3 se afld in organele din deport (spins, fiat, fesut subcutanat) sl este volum stagnant (de rezerva) care este obilizat in caz de nevole (efort fizc sou hemoragii) moljoarea sangelui este rosie datoria HP idin artere, rosu deschis datoritd oxiHb pentru séngele din artere s| Tost vnchis determinat de Hb redusé pentru sangele din lichidul interstitial, cefalorahidian, perilimfa endolimfa i fizico-chimice relativ constante mul globular vene temperatura songelui=37 grade rezentate de: - globulele ros {eritrocite/hematt) _ elementele figurate sunt reP! ~ globulele albe (leucocite) ~ plachete sangvine (trombocite) a9