Instituţii şi structuri etnice în Transilvania

După cucerirea maghiară a Transilvaniei are loc o modificare a structurii etnice

şi religioase a acesteia prin colonizarea alături de români a maghiarilor, saşilor şi
secuilor.
Românii încearcă şi reuşesc ( 1176 ) să impună ca formă de organizare a
Transilvaniei voievodatul şi nu principatul ( 1111 ). Voievodatul era sub dependenţa
Ungariei al cărei rege îl numea pe voievod şi pe vice-voievod.
Din punct de vedere administrativ:
 românii: organizaţi în “ţări”şi districte - conduse de cnezi şi voievozi locali
cu atribuţii fiscale, judiciare şi militare, dar cu obligaţii faţă de voievod.
 maghiarii: organizaţi în comitate – conduse de un comite şi subordonat direct
regelui: Bihor ( 1111 ), Dăbâca şi Crasna ( 1164 ), Solnoc ( 1166 ), Cluj, Alba,
Timiş ( 1177 );
 saşii: aduşi în Transilvania începând cu sec. al XII-lea dispuneau şi ei ca şi
maghiarii şi secuii de autonomie şi anume administrativă, juridică şi
economică. Se vor aşeza în zona Sibiului, Târnavei Mari, Rodnei şi Ţării
Bârsei. Se organizează din punct de vedere administrativ în scaune şi districte.
Reprezentanţii acestora se reuneau în “Universitatea saşilor” – ca unitate
politico-administrativă, unică pentru saşi, apărută în secolul al XV-lea.
 secuii: formează avangarda şi mai apoi ariergarda maghiarilor la cucerirea
Transilvaniei. Se asează în zona estică a Transilvaniei pentru a apăra graniţele.
Se organizează în scaune.
A existat în evul mediu şi o Adunare a tuturor nobililor şi anume Adunarea
obştească nobiliară sau Congregaţia nobililor din care, începând cu regii
angevini, românii vor fi eliminaţi.
Din punct de vedere religios:
 românii: ortodocşi;
 maghiarii, saşii, secuii: catolici şi după Reformă şi calvini, luterani,
unitarieni.
Apartenenţa la calitatea de nobil este condiţionată în 1366 de religia catolică şi astfel
în 1437: “Unio Trium Nationum “îi exclude pe români şi ca etnie, un doar ca religie, din
această uniune făcând parte doar nobilimea maghiară, patriciatul săsesc şi fruntaşii secuilor.
Românii încep să fie consideraţi toleraţi, religia otodoxă şi limba lor nefiind
recunoscute ca oficiale( sau recepte).