Sunteți pe pagina 1din 7

Liceul Teoretic Buziaş, jud Timiş, Limba şi literatura românǎ

PROIECT DIDACTIC

Unitatea: Liceul Teoretic Buziaş


Data: 22.01.2019
Clasa: a VIII-a B
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura românǎ
Profesor: Ciobanu Elena-Corina
Unitatea de învățare: Genul epic - Romanul
Tema: Genurile literare
Tipul lecţiei: fixare şi consolidare
Durata: 50 de minute

Competenţe generale/ Competenţe specifice:


1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare
1.5. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ
adecvat;
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de
comunicare monologată și dialogată
2.1. construirea unui text oral pe o temă dată;
2.5. captarea și menținerea atenției interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse
3.1. dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date;
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse
4.3. redactarea unui text argumentativ.

Competenţe vizate/ Obiective operaţionale:


La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
a) Cognitive:
C1: să precizeze definiția și trăsăturile genurilor literare;
C2: să identifice caracteristici ale genurilor literare în texte date;
C3: să exemplifice caracteristici ale genurilor literare în texte date;
C4: să redacteze texte argumentative pentru a ilustra genurile literare studiate.
b) Psihomotorii: C1’: să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite, tabla, spaţiul caietului, al
fişelor de lucru;

1
Liceul Teoretic Buziaş, jud Timiş, Limba şi literatura românǎ

c) Afective: C1’’: să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei;


C2’’: să participe cu interes la activitate;
C3’’: sǎ se autoevalueze corect, dovedind obiectivitate.
Valori şi atitudini:
Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.

Strategia didactică:
a) Metode şi procedee: lectura expresivă, explicația, conversația euristică, problematizarea,
lectura selectivă, brainstorming, turul galeriei.
b) Mijloace de învăţământ: fișe de lucru, laptop, culegere cu modele de teste pentru Evaluarea
Națională, coli de flipchart, videoproiector, material PPT;
c) Forme de organizare a activităţii: activitate individuală, activitate pe grupe, activitate
frontală.
d) Resurse şi managementul timpului:
- spaţiu de lucru: sala de clasǎ;
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul de învăţare: 50 de minute.

Modalităţi de evaluare:
- evaluare frontalǎ;
- evaluare formativǎ;
- evaluare oralǎ;
- evaluare prin calificative;
- autoevaluare: Bagaj de cunoștiințe.
Motivaţia
Lecţia dezvoltǎ gândirea criticǎ, punând elevii în situaţia de a-şi argumenta punctele de
vedere. De asemenea, contribuie la consolidarea unor deprinderi de muncǎ în perechi sau pe
grupe, prin colaborare, de analizǎ şi sintezǎ, cu scopul de a-şi exprima opinii pertinente.
Elevii au posibilitatea sǎ-şi reactualizeze şi sǎ-şi completeze cunoştinţele despre
particularitățile genurilor literare, sǎ constate rolul stilistic al pǎrţilor de vorbire, sǎ realizeze
conexiuni între cele două genuri literare studiate.

Bibliografie:
1. *** Curriculum Național - Programa școlară pentru clasele V- VIII, București, 2009.
2. Crişan, Alexandru, Dobra, Sofia, Sâmihăian, Florentina, Manual de limba română pentru
clasa a VIII-a, Editura Humanitas Educaţional, București, 2007;
3. Goia, Vistian, Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2002;

2
Liceul Teoretic Buziaş, jud Timiş, Limba şi literatura românǎ

4. Pamfil, Alina Limba și literatura română în gimnaziu - structuri didactice deschise, Editura
Paralela 45, Pitești, 2008.
SCENARIUL DIDACTIC
1. EVOCAREA (10 minute)
Se asigură climatul necesar bunei desfăşurări a lecţiei, se pregătesc materialele. Elevii au
avut ca temă Subiectul I A, modelul nr. 6 - Evaluare Națională.
Profesorul le prezintă elevilor în PowerPoint două texte aparținând unor genuri literare
diferite. Discuția pornește de la a semnala o asemănare și o deosebire a acestora cu scopul de a se
realiza o evaluare succintă a trăsăturilor genurilor literare învățate. Elevii răspund oral.

2. REALIZAREA SENSULUI (30 de minute)


Se notează titlul lecției Genurile literare și se prezintă obiectivele.
Activitatea 1: Clasa este împărțită în patru echipe. Reprezentantul fiecărei echipe extrage câte un
cartonaș pe care este notat câte unul din genurile învățate. Fiecare echipă primește câte o coală
de flipchart pe care să precizeze trăsăturile specifice fiecărui gen literar. Raportorul fiecărei
echipe va afișa colile pe marginea băncilor și le va prezenta colegilor. Ceilalți elevi din alte
grupe pot completa răspunsurile colegilor cu informații referitoare la subiectul acestora. De
asemenea, acestora li solicită elaborarea planului unei compuneri argumentative ce vizează
apartenența la gen.
Activitatea 2: Elevii, împărțiți în patru grupe, își vor alege un reprezentant care va extrage câte
un bilet pe care se află câte un text aparținând celor două genuri învățate. Fiecare grupă are de
încadrat un text (Anexele 1 și 2) într-un anumit gen literar, exemplificând prin patru
caracteristici. Se citesc compunerile elaborate de fiecare grupă.

3. REFLECŢIA (6 minute)
Feedback-ul are loc pe parcursul lecției, întărirea făcându-se treptat. După realizarea
fiecărei sarcini, profesorul face aprecieri în legătură cu calitatea şi nivelul activităţii elevilor. Este
completată o fișă (Anexa 3) pe baza răspunsurilor orale oferite de către fiecare elev.

4. EVALUAREA (2 minute)
Pe parcursul lecției, echipele își completează reciproc răspunsurile, dacă este necesar,
asigurându-se astfel și interevaluarea. Profesorul face aprecieri verbale pe parcursul întregii
lecții, iar la sfârșitul orei vor primi note elevii care au avut o activitate deosebită și s-au remarcat
în timpul lecției.

5. EXTENSIA (2 minute)
Profesorul împarte elevilor fișe pentru realizarea feedback-ului Bagaj de cunoștințe
(Anexa 4), iar aceștia le completează; se anunță tema pentru acasă: rezolvarea fișelor de lucru ale
celorlalți colegi din alte grupe.

3
Liceul Teoretic Buziaş, jud Timiş, Limba şi literatura românǎ

Anexa 1
FIŞĂ DE LUCRU
Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la
gen a textului de mai jos:
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale genului liric;
– să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând fragmentul dat;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Vino-n codru la izvorul


Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
 
Şi în braţele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ţi desprind din creştet valul,
Să-l ridic de pe obraz.
 
Pe genunchii mei şedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în păr înfiorate,
Or să-ţi cadă flori de tei.

Fruntea albă-n părul galben


Pe-al meu braţ încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,


Îngâna-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.
  (Dorinţa, Mihai Eminescu)
4
Liceul Teoretic Buziaş, jud Timiş, Limba şi literatura românǎ

Anexa 2
FIŞĂ DE LUCRU

Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la


gen a textului de mai jos:

În compunerea ta, trebuie:


– să precizezi patru trăsături ale genului epic;
– să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând fragmentul dat;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

,,Într-o seară de la începutul lui iulie 1909, cu puţin înainte de orele zece, un tânăr de
vreo optsprezece ani, îmbrăcat în uniformă de licean, intră în strada Antim, venind dinspre
strada Sfinţii Apostoli cu un soi de valiză în mână, nu prea mare, dar desigur foarte grea,
fiindcă, obosit, o trecea des dintr-o mână într-alta. Strada era pustie şi întunecată şi, în ciuda
verii, în urma unor ploi generale, răcoroasă şi foşnitoare ca o pădure. Într-adevăr, toate curţile
şi mai ales ograda bisericii erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel îndeobşte curţile marelui
sat ce era atunci capitala. ... Tânărul mergea atent de-a lungul zidurilor, scrutând, acolo unde
lumina slabă a felinarelor îngăduia, numerele caselor. ... .... Tânărul ajunsese cu greaua lui
valiză în chip de balercă în dreptul ei şi, după oarecare examen, se opri lăsând o clipă jos
povara. ... Tânărul, hotărându-se în fine, trase de mânerul clopoţelului. Atunci un fel de
schelălăit metalic răsună de sus ca-n nişte spaţii mari şi goale cu ecou rău. Trecu un timp
chinuitor pentru necunoscutul de jos, apoi scara începu să scârţâie ca apăsată de o greutate
extraordinară şi cu o iritantă încetineală. Când provocatorul acestor grozave pârâituri fu jos,
tânărul văzu mirat un omuleţ subţire şi puţin încovoiat. Capul îi era atins de o calviţie totală, şi
faţa părea aproape spână şi, din cauza aceasta, pătrată. Buzele îi erau întoarse în afară şi
galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinţi vizibili, ca nişte aşchii de os. Omul, a
cărui vârstă desigur înaintată rămânea totuşi incertă, zâmbea cu cei doi dinţi, clipind rar şi
moale, întocmai ca bufniţele supărate de o lumină bruscă, dar privind întrebător şi vădit
contrariat.
— Unchiul Costache? îndrăzni să deschidă gura tânărul, pe urmă, intimidat, refăcu
întrebarea: Aici şade domnul Constantin Giurgiuveanu?
Bătrânul clipi din ochi, ca şi când n-ar fi înţeles întrebarea, mişcă buzele, dar nu
răspunse nimic.
— Eu sunt Felix, adăugă tânărul, uimit de această primire, nepotul dumnealui. Omul
spân păru tot aşa de plictisit de întrebare, clipi de câteva ori din ochi, bolborosi ceva, apoi cu un
glas neaşteptat de răguşit, aproape şoptit, duhnind a tutun, răspunse repede:
— Nu-nu-nu ştiu... nu-nu stă nimeni aici, nu cunosc...”
(Enigma Otiliei, G. Călinescu)

5
Liceul Teoretic Buziaş, jud Timiş, Limba şi literatura românǎ

Anexa 3

GENUL LIRIC GENUL EPIC


DEFINIȚIA

CARACTERISTICI

6
Liceul Teoretic Buziaş, jud Timiş, Limba şi literatura românǎ

Anexa 4

FIȘA BAGAJ DE CUNOȘTINTE

Scrie două lucruri noi pe care le-ai aflat.............................

Mi-a plăcut faptul că.........................................................

În timpul lecţiei aş fi vrut să.................................................

Am avut dificultăţi atunci când...........................................................

S-ar putea să vă placă și