CAZ I

Plan de intervenţie în situţie de criză educaţională

Argument
În acest caz se păstrează caracteristicile unei situaţii de criză şi anume:
-este instantanee; s-a declanşat surprinzător pentru noi ,cadrele didactice, dar şi pentru clasa de elevi
-consider că a afectat sistemul informaţional, deoarece, a fost tulburată activitatea şcolară
-a generat oarece stări de conflict
-în final s-a dovedit că situaţia de criză avea un caracter inedit, diferit de starea de normalitate
-iniţial ,situaţia aceasta ,a generat impresia de insolvabilitate; din fericire, pe parcurs, s-au gasit soluţii de rezolvare.

Etape de intervenţie:
a)Identificarea şi cunoaşterea situaţiei de criză :
Anul trecut, am fost surprinsă să aflu de la poliţist despre un elev din clasa mea că este autorul unor furturi. Primele semne
au fost lipsa nemotivată de la şcoală, elevul acumulând un nr. impresionant de absenţe.
b)Etiologia:
Elevul intrase probabil într-un grup de «  prieteni » care îi intreţinea anumite vicii, precum fumatul şi consumul de alcool,
fiind surprins de nenumarate ori la ore târzii în preajma lor.
c)Decizia:
Învăţătorul a informat familia elevului despre situaţia creată, precum şi conducerea şcolii. Părinţii au venit la şcoală şi s-au
purtat discuţii care s-au finalizat cu încheierea unei înţelegeri între familie şi şcoală, precum că vor lua măsurile ce se impun
pentru ca situaţia să nu se repete.
d)Program de intervenţie:
 Având în vedere situaţia deosebită prin care trece elevul, va fi sprijinit de către cadrele didactice pentru îmbunătăţirea
situaţiei şcolare pentru a promova clasa.
e)Punerea în practică a intervenţiei:
Mai întâi, învăţătorul a descurajat colegii care râdeau de el, s-au purtat discuţii între elev şi învăţător, cât şi elev-director, în
urma cărora comportamentul elevului s-a schimbat radical.
f)Controlul:
Învăţătorul a ţinut legătura tot timpul cu familia, l-a încurajat, l-a ajutat să treacă peste momentele dificile, unii dintre colegi
chiar l-au ajutat în pregatirea temelor.
g)Evaluarea
-elevii au înţeles demersurile legate de colegul lor, iar incertitudinile au dispărut: situaţia s-a calmat;
-colegii care predau celelalte discipline l-au ajutat să recupereze o mare parte din materie ;
-elevul a acceptat întelegerea colegilor şi a cadrelor didactice şi se comportă firesc (integrat în colectivul clasei, nu marginalizat);
1.Cateva aspecte importante:
-s-a evitat un abandon şcolar;
-s-au cultivat relaţii de prietenie şi sprijin reciproc în situaţii de criză;
-colegii mei, cadrele didactice, au dovedit ca se poate lucra in echipa şi că există (poate exista) comunicare intre noi.

2.Precizare:
-Elevul a trecut testul de evaluare finală cu rezultate bune;
CAZ II
TITLUL : ANALIZA UNOR COMPORTAMENTE : NEATENŢIA ÎN TIMPUL ORELOR
Ziua Antecedent e
Luni A fost atins cu piciorul, pe sub bancă,
din greşeală, de colegul din spatele lui
Marţi A rămas în urmă cu notiţele şi n-a mai
putut urmări explicaţia profesorului.
N-a înţeles sensul unui cuvânt, elevul
având un vocabular destul de sărac.
În pauza anterioară s-a înţeles cu
Miercuri colegul lui H.E.S să-şi ceară simultan
voie la toaletă cu intenţia de a chiuli şi
spre a testa reacţia profesorului
Joi
O altercaţie şi înjurături adresate
colegului O.R.
Vineri Poziţia lui în prima bancă nu-i oferă
perspectivă asupra clasei ceea ce devine
un factor de stres pentru el.
Comportamentul
Se întoarce spre colegul său gesticulând şi
atrăgându-i acestuia atenţia cu voce tare.
Deranjează pe eleva M.O.de pe rândul de bănci
din stânga lui, solicitând-i acesteia cu voce tare o
explicaţie.
Aruncă spre banca a doua un bileţel care ajunge
în final la profesor.
Neatent de mai multe ori, dar pentru scurt timp
„se foieşte” în bancă , îi arată pumnul colegului său
şi-l ameninţă verbal.
Rămas în prima bancă îşi deranjează mereu
colegii pentru că nu se poate concentra un timp mai
îndelungat rămânând în urmă cu scrisul şi
neputând participa activ la activitatea din clasă.
Consecinţe
Colegul îl atenţionează gestual că-l deranjează.
Profesorul nu consideră că mai este necesar să
intervină verbal, ci doar îi priveşte interogativ.
Eleva refuză să-i răspundă gesticulând că este
deranjată.
Profesorul îl atenţionează şi el gestual şi reia
argumentaţia explicând şi cuvântul al cărui sens îl
solicitase colegei.
Colegul căruia i-a fost destinat biletul îl citeşte şi aprobă
gestual şi verbal.
Profesorul preia biletul, le face observaţie şi le propune
o discuţie în trei în timpul pauzei.
La început profesorul îl atenţionează prin mimică şi
gesturi adecvate situaţiei, apoi îi schimbă locul în prima
bancă şi-l ameninţă în faţa clasei cu propunerea de
scădere a notei la purtare.
După ore, într-o discuţie la care participă şi dirigintele
clasei, dar şi psihologul şcolii, se ia hotărârea să fie mai
atent observat şi supravegheat în timpul orelor de către
toţi profesorii clasei, iar elevul să participe la câteva
 şedinţe de consiliere şcolară.

MASURI DE REZOLVARE A CAZULUI

-fixarea unor reguli stricte,implicarea copilului dup[ orele de curs ]ntr-un program foarte bine stabilit;
-timpul alocat televizorului trebuie diminuat foarte mult;
-implicarea lui în anumite sarcini în care să aibă diferite responsabilităţi ;
-educarea unor deprinderi de autoservire şi relaţionare;
-îndrumat să-şi valorifice energia (gimnastică, activităţi de autoservire);
-trebuie obişnuit să se stăpânească să nu aibă porniri impulsive de moment;
-aşezarea elevului în prima bancă, astfel încât să nu-i poată deranja pe ceilalţi;
-exemplificarea faptelor pozitive cu exemple din cadrul orelor;
-încurajarea progresului în activitatea personală;
-acordarea recompenselor la orice progres, fie el cât de mic;
-afişarea lucrarilor individuale reuşite la panoul clasei;
-participarea la şedinte de consiliere individuală orientate pe ameliorarea deficitului de atenţie;
-înlăturarea dificultatilor de limbaj, creşterea încrederii în sine, a independenţei, perseverenţei şi atitudinii faţă de semeni
-colaborarea cu familia;
-se impun activităţi de consiliere a familiei cu privire la timpul liber al copilului şi la influenţele negative ale televizorului asupra creşterii şi dezvoltării
fizice şi psiho-motorii ale copilului;e va începe c-activitati in sprijinul socializarii copilului;u activităţile menite socializării elevului, dar