ROMANIA. JUDETUL SUCEAVA COMUNA VICOVU DE JOS CONSILIUL LOCAL HOTARARE pivind aprobarea statutului comunei Vicovu de Jos, judetul Suceava Consiliul Local al comunei Vicovu de Jos , judeful Suceava, ‘Avand in vedere expunerea de motive prezentati de domnul primar Mutescu Constantin , raportul de specialitate al secretarului_ comunei_si raportul favorabil de avizare al comisiei pentru administratie public& local, juridica si de disciplin’, apirarea ordinii gi linistii publice, a drepturilor cetitenilor; in temeiul prevederilor Ordonantei nr.53 /2002 privind Statutul cadru al unitafii administrativ teritoriale; {in temeiul prevederilor art.36 alin.(2) lit.a, alin (3) lit.a , art.45 si art.115 lit.b din Legea nr.215/2001 privind administratia public’ locala, republicat’, cu modificarile si completarile ulterioare; HOTARASTE : Art.1. Se aproba statutul comunei Vicovu de Jos , judetul Suceava, conform Anexei care face parte integrant din prezenta hotirdre. Art.2.Secretarul comunei Vicovu de Jos, va urméri aducerea Ja cunostinti publica a prezentei hotrari . _PRESEDINTE DE SEDINTA, PERDEICA NICOLAL Contrasemneaz Y Skcretgf, / Bed’ Marjdna~ Rena 1a STATUTUL COMUNEI VICOVU DE JOS Comuna Vicovu de Jos este unitatea administrativ teritoriala care cuprinde populatia_rurala reunita prin comunitate de interese si traditii. Comuna este alcdtuité dintr-un singur sat: Vicovu de Jos din punct de vedere administrativ aparfine judefului Suceava find situat in nordul acestuia. Numele localitatii este Vicovu de Jos, in documentele medievale s-a numit “Gicov” dar si “Jicov de Jos”, in timpul stipanirii austriece ea s-a numit “Unter Wikov”.in ceea ce priveste originea exactd a numelui locale nu se poate stabili in comuna Vicovu de Jos isi au * sediul autoritatea administratiei publice locale, politia, doud cabinete medicale individuale ale medicilor de familie, 0 farmacie , un cabinet medical veterinar , o farmacie veterinara, 2 scoli generale de 8 clase , 4 gradinite si 3 biserici ortodoxe : “ Pogorarea Sfantului Duh” “Adormirea Maicii Domnului” , ,,Sfinfii imparati” si o bisericd penticostala . Comuna Vicovu de Jos este persoana juridici de drept public, avand patrimoniu gi capacitate juridica deplina. Comuna poate intra in raporturi juridice cu autorititi sau institutii publice, cu persoane juridice romAne sau straine ,indiferent de natura acestora, precum si cu persoane fizice in conditiile legii. ASEZAREA GEOGRAFICA $I DELIMITAREA TERITORIULUI COMUNEI Din punct de vedere geografic comuna este situata in zona de contact a Podisului Moldovei - Podisul Sucevei cu Obcinele bucovinene, intr-o depresiune de mica altitudine si culoarul raului Suceava la circa 17 km nord-vest de orasul Radauti, la 60 de oragul Suceava, la 12 km de comuna-manistirea Putna si 12 21 de km de comuna-manstirea Sucevita. Ea este situati in interiorul triunghiului Radauti-Putna- Sucevita.Vecinii comunei sunt: la nord si nord-vest comunele Bilca si Vicovu de Sus, la vest comuna Putna, Obcina Mare, dealul Alunis ,la sud Obcina Putnei, la est comuna Galanesti si comuna Voitinel. Comuna este traversaté de drumul national DN 2 E si DN 2 H. Leg&tura rutier& cu alte localitafii este facuté si de calea ferata Suceava-Putna- Nisipitu. Calea ferata a fost construita in secolul XIX-lea in timpul administratiei austriece. Aceasti comuna face parte din randul asezarilor rasfirate, asez&ri specifice zonelor de deal si de podis, ea apartine celei mai mari cuplari de sate din Bucovina, Straja, Vicovu de Sus, Galanesti, aparfine unui dublet de sate Vicovu de Jos si Vicovu de Sus. Satul era si este asezat intr-o zona depresionara-valea raului Suceava care avea un triplu rol: cale de comunicatie ,sursi de apa si culoar de patrundere in masivele forestiere din zona. Localitatea Vicovu de Jos se intinde de-a lungul a peste 5 km pe malul drept al raului Suceava. intre cele dowd brate se desfagoara o vale largi. | Este 0 comuna medie ca marime dar ceea ce-i da frumusete si pitoresc este diversitatea formelor de relief existente pe raza acesteia. incepnd din partea de sud-vest , unde se ridicd un sir de munceni, virful Alunisul, Magura Vacii, Petroasa si Dealul Slatinei si continuand spre rasarit se intinde un lung sir de dealuri: Dealul Babei, Dealul Crucii, Prelucile, Dealul Remizaului (legenda spune cd numele dealului vine de la propozitia care ar fi fost rostit céndva:”Mai doamne, ramai zu” si legendarul deal al Leahului. La poalele acestor dealuri si varfuri, acoperite cu paduri de fag, brad si molid , dinspre nord spre Lunca Sucevei, terenul devine ses , largindu- se mai mult spre apus, unde se formeaza farina Selistei, si spre rasarit, unde se aflé pamantul cel mai m4nos al vicovenilor, tarina Priloagelor. Comuna Vicovu de Jos beneficiaza in general de un sol sarac, predominand solurile brune de padure, podzolurile, ceea ce face ca peste 50% din suprafata agricola a comunei s& fie ocupata de fanete si ierburi perene dezvoltandu- se cu preponderenta sectorul zootehnic organizat in ferme iliale. Comuna se intinde pe o suprafati de 4200 ha, iar ca eRee ale subsolului acestea sunt in general sdrace. Ca m4nt important in aceasta zona putem aminti un depozit de care a reprezentat o sursi de venituri pentru populatia ei in perioada ei istoricé, de aici aprovizandu-se ulatia din zona si care a imprumutat si denumirea locului de r4ul Slatinii” si “Podul Slatinii”. Din punct de vedere climatic, comuna are un climat temperat ontinental cu influente continentale excesive-seceta vara, ger si col puternic iarna. Temperatura medie anuala variazd intre 8 OC, aici iernile dureaz4 4-5 luni pe an. SCURT ISTORIC Din punct de vedere istoric, este o localitate atestata documentar in epoca medievala. Pentru prima data ea apare in acte la data de 12 martie 1458, cand $tefan cel Mare intdrea Mitropoliei Sucevei stapAnirea asupra unor proprietafi printre care si satul in cauza,pe ling’ Jicovu de Jos mai erau: Vladenii pe raul Siret ,Sarbi cu mori pe Siret, Averesti cu mori pe Suceava , Mihdilesti pe Somuz, Verescecani pe Siret cu mori, Ungureni ,prisaca lui Batim, viile din Dealul Harlaului, sase sdlase cu tigani si satul Jicovu de Jos. Dupa construirea manastirii Putna, $tefan cel Mare cumpara de la st&apanii din zond mai multe sate, pe care le daruieste acestei mandstiri, ‘intre acestea s-a aflat gi satul Vicovu de Jos- Jicovu de Jos sub stapanirea careia va sta pana la venirea austriecilor in Bucovina. Pana in anul 1479 asezarea a fost a Mitropoliei Sucevei. La 20 septembrie 1479 Stefan cel Mare a schimbat cu mitropolitul Gheorghe al Sucevei doui sate ale sale: Verescanii si Ungurenii cu Jicovu de Jos. Acest lucru se poate explica prin aceea ca Jicovul era in imediata apropiere a Putnei, avea vamd si moar pe raul Suceava, era in apropierea granitei. Satele care erau situate in apropierea manastirii Putna, pe rand, toate, au fost cumparate de Stefan cel Mare de la st4p4nii lor si apoi au fost donate manastirii Putna.ca exemple in acest sens putem aminti: Vicovu de Sus-cumpéarat la anull466, Vicovu de Jos la anul1479,Bilca la anul 1488. In anul 1774 Vicovu de Jos jmpreund cu inci 225 de sate si 52 de cdtune au intrat sub stipanirea Imperiului austro-ungar pani in anul 1918 ,anul 5formarii Romaniei Mari. Marele om Politic si de stat, Mihail Kogalniceanu, la 100 de ani de la rapirea Bucovinei, afirma “Austria a izbutit a pune mana pe cea mai frumoasa parte a Moldovei, cu Cimpulungul , vechea republica. romana, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite si mai bogate manastiri, cu Putna, purtitoarea oaselor lui Stefan cel Mare.” Asezarea a aparut pe arena istoriei si s-a menfinut pentru ca zona au existat din cele mai vechi timpuri conditii prielnice vietii omenesti: apa Sucevei ,padurile obcinelor, pamént fertil. Oamenii acestor locuri au folosit cu infelepciune cele oferite de natura damnic& si au ramas aici , chiar dac& de foarte multe ori conditiile istorice au fost deosebit de grele. In lista satelor bucovinene din anul 1782, Vicovu de Jos apare cu 48 de case. In secolul al XIX-lea autoritatile austriece fac intense colonizari in Bucovina, in anul 1835 au Poposit cinci familii de germani in comuna, acestia s-au stabilit definitiv aici, au stat pana in timpul celui de-al doilea rizboi mondial, cand odata cu intoarcerea frontului au plecat in Germania. Astazi in Vicovu de Jos mai exista doar o familie urmasa a celor veniti in anul 1835.Gospodariile si pamAnturile celor plecati au fost date unor sateni (vaduve de razboi), prin reforma agrara din anul 1945, Vicovenii fac parte dintr-un popor care are radacini vechi si adanc infipte in paméntul stramosesc, pe care |-au aparat, pastrat si infrumusetat mereu durand pana in zilele noastre un frumos sat bucovinean, ale cdrui case se oglindesc in albastrul raului Suceava, ce curge in lungul comunei, molcom ca insasi vorba satenilor, despletindu-se in fascicule de brate, care in unele locuri se unese iar in altele se ramifica si se departeaza, si la umbra verdelui padurilor cu miros de rasina ,caruia i se adauga cel de fan proaspiat cosit, toate dand un farmec neasemuit acestor Hnuturi de legenda. POPULATIA Comuna Vicovu de Jos are un numar de 6235 locuitori de cetatenie romana. Dintre acestia un numar de 185 grupati in 24 podarii sunt din categoria rromilor. Din populatia totala acomunei,3200 reprezinté forfa de muncd activa care isi desfasoara activitatea cu preponderenta in domeniul agriculturii. Comuna are un numar de 1810 locuinte cu o suprafata locuibilé de 56.200 mp. Suprafata agricola totalé este de 2151 ha revenind in medie 1,2 ha pe fiecare gospodarie. Din cele 1810 gospodarii 2 gospodarii detin intre 7-10 ha, 50 intre 5-7 ha , 330 intre 3-5 ha, 631 intre 1-3 ha, 250 intre 0,5 —-Iha si 497 gospodarii detin sub 0,5 ha. ACTIVITATEA ECONOMICA indeletnicirile localnicilor sunt asociate in mod firesc cu specificul zonei de deal gi vale, un veritabil spatiu mioritic care isi pune amprenta si asupra fizionomiei spirituale a sdtenilor. Inc& din vechime si pana azi , cresterea vitelor si oieritul au ramas ocupatii de baz’. Comuna are un num&r de 1335 de bovine, 2800 de ovine,784 de porcine si peste 19.000 de pasari care sunt proprietatea cetitenilor comunei fiind exploatate in cadrul gospodariilor. productia obfinuta este folosité la consumul familial iar excedentul este valorificat prin unitatile ecializate in prelucrarea laptelui si a carnii. La aceast& dati int un numar de 37 de tractoare cu un numar de 28 de pluguri 16 remorci, utilaje folosite de proprietari la lucrarile din gospodarie, Slaba fertilitate a solului este suplinité de aurul verde al padurilor. Activitatea din domeniul silvic s-a restrans simtitor, la aceasta data fiind un numar de aproximativ 50 de persoane care mai lucreaz4 in acest domeniu si acestia sezonieri. O activitate s-a dezvoltat in ultimii ani este aceea a micilor mestesugari ‘aza comunei fiind aproape 50 de mici ateliere de prelucrare a ului, a pielariei o buna parte din piata Radautului fiind vizionate cu obiecte de incalfaminte produse la Vicov. Pe comunei existé societati private care produc incaltaminte cu cate 5-30 muncitori, societati comerciale profilate pe asociatii familiale , ateliere de reparatii auto ,atelier de ‘uleanizare, retea de telefonie mobila si televiziunea prin cablu.Pe langa lucrul la padure, este remarcabila industria casnica. Maiestria barbatilor si a femeilor sta marturie atat prin finetea lucrarilor in lemn, cat mai ales in cusaturile neasemuit de frumoase ce impodobesc portul national. Fiind mesteri priceputi ,cei mai multi isi construiesc singuri casele, vicovenilor le place sa traiasca in belsug si bundstare. in localitate nu se organizeaza nici un targ sau expozitie iar in afara obiceiurilor traditionale specifice acestor zone cu ocazia sarbatorilor nu sunt alte manifestari. UNITATI DE iNVATAMANT. in comuna functioneazi 2 scoli generale de 8 ani, si 4 gradinite. in ceea ce priveste silile de clas sunt un numar de 25, un numar de 54 cadre didactice si un numar de 710 elevi. Unul dintre cei mai cunoscuti fii ai satului a fost Ioan Vicoveanu, dascal si carturar satesc, colectionar, bibliofil, muzeograf, apicultor, folclorist, s-a nascut la 17 decembrie 1879 intr-o familie de {4rani din comuna Vicovu de Jos gospodari pretuiti de toaté obstea pentru vrednicia lor, au strdéduit in dorinta de a-gi da feciorul la invatatura. UNITATI SANITARE. Sunt 2 cabinete individuale ale medicilor de familie si un cabinet medicina veterinara. UNITATI DE CULTURA. Sala de sport polivalenta cu 150 de locuri. Post local de televiziune ,televiziune prin cablu. UNITATI DE CULT: -ORTODOX 3 biserici : “ Pogorarea Sfantului Duh” ~Adormirea Maicii Domnului” si ,,Sintii Imparati”. -PENTICOSTAL: 0 bisericad Autoritatea administrativ locala este Consiliul Local, at din 15 consilieri alesi ,cu ocazia alegerilor locale, cdreia in urmatoarele atributii specifice: -activitatea autoritatii publice locale se intemeiazi pe iile autonomiei locale, precum gi a consultarii cetitenilor ‘obleme de interes deosebit.-autonomia localé se realizeazi prin Consiliul Local ca autoritate deliberativa, si primar ca autoritate executiva -raporturile dintre administratia judeteand si cea locala, au la baz’, principiile autonomiei, legalitatii si colaborarii in rezolvarea problemelor. -in relatia dintre administratia publicd locala si cea judeteana nu exista raporturi de subordonare. Partidele politice care au reprezentanti in consiliu local sunt: PDL,PNL,PSD,PC,independenti. Pentru merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural, se poate conferi titlu de cetitean de onoare al comunei, unor persoane reprezentative pentru comuna. Vicovenii se pot mandri cu o interpreta stralucité a cAntecului popular autentic bucovinean, doamna Sofia (Micu )Vicoveanca,careia i-a fost acordat titlul de cetatean de onoare prin hotararea Consiliului local nr. 4 din 30.03.2001 . Cettenii comunei ,pot fi consultati in probleme de interes deosebit prin referendum sau adunari cet&fenesti care se vor desfSgura cu respectarea prevederilor legale. Propunerile se consemneaz intr-un proces-verbal si se inainteazA primarului, care le va supune dezbaterii Consiliului ocal in prima gsedinté , in vederea stabilirii modalitatilor conerete de realizare si de finantare , daca este cazul. Solutia adoptatd de Consiliul local se aduce la cunostinta ic prin grija secretarului . Patrimoniul comunei Vicovu de Jos, este alc&tuit din bunurile mobile gi imobile aflate in proprietatea publicd si prietatea privaté a acesteia , si sunt supuse inventarierii le Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie blic&, potrivit prevederilor legale .