Geţii şi dacii – rânduieli, obiceiuri, credinţe

– geto-dacii reprezentau ramura nordică a tracilor indo-europeni;

– între geţi şi daci nu exista nicio deosebire, erau unul şi acelaşi popor, romanii numindu-i daci
iar grecii geţi;
– cele mai vechi informaţii scrise despre geto-daci le avem de la istoricul grec Herodot (sec.V î.
Hr.).
Economia:
– agricultura, pomicultura, viticultura, apicultura, creşterea animalelor;
– meşteşugurile: extrăgeau aurul, prelucrau fierul şi argintul;
– comerţ cu grecii, romanii, celţii, sciţii; de la greci au învăţat să folosească roata olarului şi
scrierea cu litere greceşti.
Societatea:
existau două clase sociale:
1. nobilimea, purta o căciulă pe cap – tarabostes (pileati);
2. oamenii liberi – comati (capillati).

Locuinţele:
– erau mai ales din lemn, pe fundaţii de piatră, acoperite cu paie sau cu şindrilă;
– cetăţile lor erau construite pe locuri înalte, din ziduri de piatră fără mortar (zidul dacic  -murus
dacicus), iar denumirea lor se termina în dava.
Religia:
– politeistă;
– zeul principal era Zalmoxis, o divinitate a pământului, a naturii şi a nemuririi;
– alţi zei erau Gebeleizis (zeul Cerului), Bendis (zeiţa Lunii şi al pădurilor, un zeu al războiului
asemănător cu zeul roman Marte);
– principalul centru religios al geto-dacilor a fost cetatea Sarmizegetusa, aflată în Munţii
Orăştiei.