Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Extragerea esantionului
Bibliografie:
1. Dorina Ardelean Merceologie – note de curs Editura Daya Satu Mare 2004
profil economic
Extragerea esantionului
Volumul esantionului (n) reprezinta numarul de produse extrase dintr-un lot, supuse
verificarilor, astfel incat rezultatele obtinute sa poata fi concludente pentru intregul lot (cu
riscurile acceptate la verificarea prin sondaj).
Reprezentativitatea esantioanelor se asigura prin prelevarea lor dupa anumite metode statistice,
care stabilesc marimea esantionului si acorda sanse egale de a fi extrase, tuturor produselor din
lot.
Pentru examenul de laborator, in cazul anumitor produse (produsele in vrac) se formeaza proba
medie.
Proba medie este cantitatea de produs recoltata prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau
lotului. Aceasta trebuie sa fie reprezentativa.
Importanta deosebita prezinta modalitatea de recoltare a probelor, respectandu-se prevederile
standardelor, de catre un personal competent.
Verificarea prin esantionare este standardizata. Se folosesc standardele: STAS 3160 – 84 / 1,2,3
si STAS 3160 – 89 / 4
Pentru verificarile uzuale, se folosesc formarea esantionului pentru un control sever, normal si
redus:
Verificare normala
Verificare severa
- se foloseste cand din cel mult 5 loturi verificate normal, 2 au fost respinse
Verificare redusa
Tabel nr. 1
In cazul laptelui
ambalat, proba medie
se constituie din probe
partiale recoltate din
Pentru examenul de laborator, probele se pot recolta direct din unitatile producatoare, depozite,
mijloace de transport, unitati de desfacere si chiar de la domiciliul cumparatorului sau de la
producator.
carne in carcase si semicarcase: cate doua cuburi de carne si grasime cu latura de min.
8 – 10 cm, unul de la suprafata si altul din profunzimea maselor musculare din
vecinatatea oaselor;
organele se vor recolta intregi, sau portiuni din acestea (min. 200 g);
din carnea preambalata (in greutate de max. 1 kg), carcase de pasare, specialitati de
pasare, picioare si tacamuri preambalate, se vor recolta 1% din nr. pachetelor, care
alcatuiesc lotul, insa nu mai putin de 5 pachete. Daca controlul se efectueaza
pentru ambalaje mai mari de 2 kg, se vor recolta parti din acestea de 250 – 500 g
in aceeasi proportie;
Din fiecare din aceste subloturi se recolteaza cate o proba de 500 – 1.000 g.
pentru semipreparatele din carne neportionate (carne tocata, amestec pentru mititei,
chiftele si altele asemanatoare) se vor recolta cate 200 – 300 g din fiecare
recipient sau ambalaj, in proportie de 1% din nr. acestora, dar nu mai putin de 2 si
nu mai mult de 5 ambalaje;
cand preparatele sunt sub forma de batoane sau calupuri, se taie in doua parti egale pe
toata lungimea, ocazie cu care se face examenul organoleptic pe sectiune. Din
cele doua jumatati rezultate, una reprezinta proba de analizat, si cealalta
contraproba , care ramane la unitate.
pergaminata sau pungi de plastic noi, se sigileaza si se trimite la laborator, insotite de un proces
verbal de recoltare, luand toate masurile ca in timpul transportului sa nu se modifice
caracteristicile acesteia.
In tabelul nr. 2 sunt redate normele Ministerului Sanatatii privitoare la cantitatile de carne
necesare pentru efectuarea examenului de laborator.
Tabel nr. 2
Produsul Examenul
Bacteriologic Chimic Toxicologic
Carne proaspata 250 g os) g 100 g
si congelata in
carcasa
Carne tocata 250 g 100 g 100 g
Carne de pasare 1 exemplar din proba pt. chimic
Tabel nr. 3
Pentru fiecare 100.000 sau fractiuni de 100.000 in plus se recolteaza cate 5 cutii.
Analiza esantionului
realizeaza prin metode de analiza specifice grupelor de produse si uneori fiecarui produs separat.
Rezultatele verificarilor se califica prin comparare cu specificatiile de calitate si pot prezenta
abateri mai mult sau mai putin grave.
identificarea defectelor
Respingerea din circuitul economic a produselor, care prezinta defecte, este determinata de
masura in care acestea afecteaza destinatia, prin gravitatea, numarul si pozitia lor.
- majore
- minore
Defecte critice
sunt considerate acele defecte, care afecteaza securitatea persoanelor cu care vin in
contact sau prezinta riscuri serioase pentru a provoca opriri sau impiedica
functionarea sau utilizarea produsului;
Defecte majore
sunt considerate acele defecte, care reduc capacitatea de folosire a produsului sau pot
provoca defectiuni in timpul exploatarii;
Defecte minore
privesc mai mult aspectul sau caracteristici mai putin importante, care nu reduc
simtitor utilitatea produsului;
(A) sau de respingere (R) a lotului, comisia de receptie va adopta una din urmatoarele decizii:
Controlul alimentelor
Verificarea alimentelor, care populeaza piata este impusa prin legile de protectia a
consumato-
rilor, protectia care este cu atat mai necesara cu cat gradul de chimizare a agriculturii (de unde
provin materiile prime) este tot mai ridicat, iar in procesul de fabricatie a alimentelor se intervine
cu un nr. insemnat de compusi, care sa pastreze aspectul, gustul si componentii nutritivi. Alaturi
de determinarea caracteristicilor de calitate legate de valoarea biologica a alimentelor se instituie
obligatia verificarii cantitatilor maxime din substantele amelioratoare de calitati gustative, care
peste anumite limite s-au dovedit daunatoare.
substante cu carater toxic (care se gasesc in mod natural in alimente): toxine din ciuperci,
contaminarea radioactiva rezultata din deseurile industriale sau accidente gen Cernobil;
etc.
etc.
analizei caracteristicilor pot fi mai greu generalizate, pentru fiecare sector de produse fiind
determinari care predomina sau unele sunt specifice numai acestora (puterea motorelor,
capacitatea redarii culorilor pe ecran, etc.). Dintre incercarile, care se intalnesc la mai multe
marfuri si pot fi efectuate in laboratoare a unitatilor producatoare, sunt:
- pt. plan dublu: - daca k ≤ A lotul se accepta, nu mai este necesara verificarea esantionului 2
Beneficiarul este interesat ca loturile de marfuri sa-i fie livrate la un nivel al calitatii, care sa nu-i
afecteze situatia economica. Pentru aceasta stabileste de comun acord cu furnizorul, acea
fractiune defectiva de un anumit nivel, numit nivel de calitate acceptabil AQL.
Pe baza procesului – verbal, calitatea reala a marfurilor poate fi comparata cu calitatea prescrisa
sau cu cea contractata, putand fi inferioara sau, uneori, chiar superioara acestora.
Procesul – verbal reprezinta dovada constatarilor facute de comisia de receptie si poate fi invocat
de furnizor, beneficiar sau transportator. El este deci un mijloc de proba.
In situatia in care lotul de marfa este gasit necorespunzator, comisia de receptie anunta
furnizorul.
Metoda “zero acceptare”
Este o metoda de control prin esantionare in care lotul se accepta numai daca in
esantionul
Aceasta metoda este simpla pentru ca se bazeaza doar pe 2 parametri: marimea lotului
(N) si
In functie de marimea lotului (N) si de valoarea lui AQL, se stabileste marimea esantionului (n)
cu ajutorul tabelelor din standard.
Daca dupa verificarea tuturor produselor din esantion nu a fost depistat nici un exemplar defect,
lotul se accepta. In caz contrar lotul se respinge.
Se primeste la receptie un lot de sapunuri de toaleta, format din 2.500 buc., AQL = 1, N = II.
Rezolvare :
1. Aflarea parametrilor statistici n = marimea esantionului supus verificarii
pe baza AQL si N stabilite, utilizandu-se tabelul din standard (STAS 3160 – 84) pentru
plan simplu de control normal.
n = 125, A = 3, R = 4
2. Se analizeaza prin metode organoleptice si de laborator esantionul de 125 produse:
Se primeste la receptie un lot de pahare format din 2.800 buc., care se verifica din punct de
vedere organoleptic, aplicandu-se planul de verificare prin esantionare dubla pentru verificarea
normala. S-au stabilit AQL = 2,5 si N = II.
Rezolvare :
Aflarea parametrilor statistici, pe baza AQL si N stabilite, utilizandu-se tabelul palnului de
n A = 3 A = 8, R = 7 R = 9, n
= 160