Comedie de moravuri

O scrisoare pierdută
de I.L. Caragiale

Caragiale este unul dintre marii clasici ai literaturii romane, fiind cel mai mare dramaturg.
Dintre operele sale dramatice amintim:,,O noapte furtunoasa”, ,,D’ale carnavalului”, ,,O
scrisoare pierduta”.
Comedia este o specie a genului dramatic, care prezinta situatii neasteptate, moravuri si
personaje care starnesc rasul. Opera este destinata prezentarii scenice.
Tema comediei o constituie prezentarea vieţii social-politice dintr-un orasel de provincie, in
preajma alegerilor pentru Camera, in lupta electorala fiind antrenate atat fortele aflate la putere,
cat si cele din opozitie.
O scrisoare pierduta este o comedie de moravuri (politice,sociale…), iar titlul prezinta
pretextul in jurul caruia se dezvolta intamplarile: o scrisoare trimisa de Tipatescu lui Zoe este
pierduta si ajunge în mainile adversarilor politici.
Textul are trasaturi caracteristice atat operei dramatice, cat si comediei.
Piesa este structurată in patru acte ,care au la rândul lor scene(9,14,7,14)
Modul predominant de expunere este dialogul, cãruia i se adaugă monologul dramatic.
In cadrul dialogului se remarcă diversitatea replicilor care este o modalitate de realizare a
comicului.
Apar şi scene constituite numai din monolog, datorita prezenţei unui singur personaj.
O altã trasaturã a operei dramatice este prezenţa indicaţiilor scenice care se referă la decor, la
gesturile sau vestimentaţia personajelor.
Descrierea si naraţiunea nu apar decât in replicile personajelor sau in indicaţiile de regie .
Opera dramatică nu are narator, rolul acestuia fiind luat de personaje.
Prezentarea conflictului dramatic este o altă trăsătură specifică acestui gen literar, întâlnită
şi în ``O scrisoare pierdută``. El începe odată cu pierderea scrisorii de amor şi evoluează pe
măsură ce Caţavencu îi şantajează pe adversarii săi cu publicarea ei. Conflictul atinge punctul
culminant în momentul în care de la Centru se anunţă candidatura lui Dandanache şi se stinge
când Caţavencu este deposedat de scrisoare.
Actiunea piesei se petrece in capitala unui judet de munte, in zilele noastre. Actul intai
cuprinde in primele doua scene expozitiunea, in care facem cunostinta cu Tipatescu, prefectul
judetului, si cu Pristanda, politaiul orasului. Intriga comediei o constituie pierderea scrisorii care
se consuma insa inainte de inceperea actiunii, deoarece in actul intai, scena intai, Tipatescu afla
de la Pristanda ca Nae Catavencu este in posesia unei scrisori, care-i poate asigura reusita in
alegeri. Acest fapt va declansa desfasurarea actiunii. Alertat, prefectul ii ordona lui Pristanda sa
afle despre ce este vorba, dar, intre timp, Trahanache si sotia lui, Zoe, sunt santajati de
Catavencu, adversarul lor politic, cu publicarea scrisorii compromitatoare, daca nu il vor sprijini
in alegeri. Acestia il instiintează pe prefect de cele intamplate, iar el devine din ce in ce mai
nelinistit. Intervin Farfuridi si Branzovenescu, deoarece ii banuiesc pe aliatii politici de tradare.
Tipatescu afla de la Cetateanul turmentat ca Nae Catavencu i-a sustras scisoarea, iar Pristanda le
comunica pretentiile acestuia: “ori o mie de poli, ori deputatia.”
In actul al doilea, desfasurarea actiunii continua, tensionandu-se. Farfuridi si Branzovenescu
trimit la Bucuresti o scrisoare, prin care il acuza pe prefect de tradare. Catavencu este arestat,
Zoe se intalneste cu el si-i promite sprijinul in alegeri, incercand sa-l determine si pe Tipatescu
sa faca acelasi lucru. Prefectul refuza initial, ii propune alte avantaje, dar in final cedeaza
presiuniloe lui Zoe.
Intre timp, de la Centru, este anuntata candidatura lui Agamemnon Dandanache.
Actul al treilea este actul punctului culminant. Farfuridi si apoi Catavencu isi rostesc
discursurile prin care fiecare incearca sa-i atraga pe alegatori de partea lui. La anuntarea
candidaturii lui Dandanache, cele doua tabere se incaiera, iar Catavencu isi pierde palaria, in
captuseala careia se afla scrisoarea..
In actul al patrulea, actiunea evolueaza spre deznodamant, proclamand infrangerea lui
Catavencu si alegerea lui Dandanache, care fusese desemnat candidat de la Centru, tot in urma
unei scrisori compromitatoare. Cetateanul turmentat gaseste palaria cu scrisoare pe care i-o da lui
Zoe. Catavencu accepta sa conduca festivitatile in cinstea noului ales. Totul se termina intr-o
atmosfera de sarbatoare si de veselie unanima.
Ca si in orice comedie, si aici sunt prezente diferite tipuri de comic, realizat printr-o
diversitate de procedee.
Exista mai intai un comic de situatie , obtinut prin pierderea si gasirea scrisorii ,postura ridicola a
lui Catavencu de a ajunge din stapan pe situatie, victima a unei escrocherii asemanatoare celei la care
el apelase. Totodata, comica este si situatia finala, cand cele două forte potrivnice se impaca.
Tot in comicul de situatie se incadreaza si cuplurile de personaje Zoe-Tipatescu-Trahanache,
Farfuridi si Branzovenescu.
Este prezent comicul de caracter, care izvoraste din comportarea personajelor. Personaje ca
Dandanache, Catavencu, genereaza rasul prin contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para.

Acestor tipuri de comic li se adauga si comicul de limbaj si de nume care se realizeaza prin
ticurile verbale ale personajelor "curat","ai putintica rabdare", prin pronuntarea gresita a unor
cuvinte "famelie", "bampir", "enteres","renumeratie" ori, cuvintelor intelese gresit, li se da un alt
sens:"capitalist”, cu sensul de locuitor al capitalei.
Ca dramaturg, I.L.Caragiale se remarcă prin măiestria cu care îşi construieşte personajele,
care reprezintă tipuri umane . Aceste personaje sunt caracterizate atât în mod direct de către alte
personaje , cât si în mod indirect prin fapte, atitidini, vorbe.
Stefan Tipătescu este tipul junelui prim, numele lui ne duce cu gândul la un tip important în
viaţa politică capabil de aventuri amoroase.
Trahanache este tipul încornoratului, iar Catavencu il reprezintă pe cel care se agaţă cu
disperare de orice pentru a-si atinge scopul, se agita ( căţăie).
Farfuridi si Brânzovenescu, prin aluzia culinară al numele lor , sugerează inferioritatea.
Dandanache ne duce cu gândul la ,,Dandanaua”(încurcătura) care se produce prin apariţia sa. El
este tipul prostului ticălos .
Pristanda îşi trage numele de la un joc moldovenesc şi sugerează zbaterea permanentă si
inutilă, fără a ajunge undeva, sau exprimă ideea că e capabil să ,,joace aşa cum i se cântă”.El este
tipul omului slugarnic, al slujbaşului supus.
Prin aceste tipuri de comic autorul a reuşit să realizeze umorul şi ironia.
Prin caracterul dramatic, prin diversitatea tipurilor de comic şi prin prezenţa personajului
comic, această operă literară este o comedie.