Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Dokumen - Tips Plutarh Vieti Paralele Aemilius Paulus

    Încărcat de

    Aura Mata
    25 vizualizări26 pagini

    Titlu original

    Dokumen.tips Plutarh Vieti Paralele Aemilius Paulus

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    25 vizualizări26 pagini

    Dokumen - Tips Plutarh Vieti Paralele Aemilius Paulus

    Încărcat de

    Aura Mata

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 26
    NOTITA ISTORICA ius Paulus a tit parte ta actlunile de cucerire ale Spania. Dar este sai elee curcecut in leyitucd De care au remuetaro romdali aswora lui Perse, lontet. supra evenimentelor din Sparta. amt notita istoricd la Vista tu! Cato, Dim act citeva fp leodturd cu evenisentete care cu dus 1a re niriagerea tus Artioh si dupa grelels sarc care Mpuseserd prin tratetul de la Apasrela, Hom eta feria tn bend rie elianel E gt Rodosul, carer) ereu alscte desi yn darucile pe care te dobindiserd de la fost int stare ~ presupunind ci ar fi dorite sii Grecia, ca intotteaums, eva divisatd in polinae, Singwa Macedonia, dacé ar ti inceccat, at fi putt © problema pentru Roma, Evenimentcle au ardeat eecoria, inairto de a intea definitly sub dominatia trebuia 24 se mésoare Inct 0 datd cu osile cela 2 ura atlt de mule ic. Fillp al V-lec, degi dovise victoria rowanilor a Tul Antioh, eitre stisitul domei eale, @ incenut casca in vederea und ézbol pe care’! socoted, Astiel, Filip +a ingejit sd pund ordine in Finan Sigi atcagd prietenia celtior. Deja In timpul 1a. Romel cu Antioh, Filio ocupase citeoa loour ind Phiosida si Histiaovida $3 citera puncte stediegioe ‘Aceste encertri le taeuse in timp ce pos tn Yet 9! inoue Uraversie, vol, MH, pp. 3 wim, N. A. triacs aries, pp. 108’ sur. & Conor Ce ‘Thetéctsation is monde aetique, op, 67 9 wr. prieton $4 altat al romarilor, dar im sine ol musi f faupra prietontes ccle-cu Kom. De altel, Roma Insdsh sa insirelnat 1. pro fonenifor of chiar a wor alt grect, sf a ge deslenpuirea cehut deal trllen risbot eu Macedos Roma a cert lui Filip sé evacueze punctele ntévita in Bhictida i in Hitiaotida, precam pi purctele Ocupate de el in Tracia. Liga alee lusese alicta @ Romei. Cu Cowe aresiea, romasii 1m puteau te blamarea ui Piilopoimenos, deoarece contribu malt la cucerirea Peloporesuld dupd un zé2bot impetrive Spartel. Aceste gesiur neamscale ati Macedonia $i in Abaia 0 mare indignare impel Be de alti parte, in dileritele polisuri grecesti cordarea intra cercutile arinlocrate, proromene, 3 Sizace ale. populet Romani piu dat seama de starea de spit din 44 Grecia $1 au inceout 54 iacd pregdtiri in vederea lui cx Macedonia, pe. cate) socoteau inevitabil; a mai tut preqitrite diploaalice, stctagind pein emaeltunirtte inmoteiva ini Filip. Aste! cesalienth Imulaw pe Fillp de aruanite incilede, sar Eumencs ed Filip ocupese Ainos si Maroneia, po cousta glume carer? rovenise lad, in wrme hotacirilor trotatul de lo Apameis. Dupd cerceusi si inl soll fa Tempe, Roma scmeazi pe Filip sd cedeze Maronsia, Filip, cuprins de fur, face Incurstanh ani $1 pure la cale atasinorea propriilus sau trios, edve fusese ostatic la Roma, unde-yi orease simpatii, Dar Filip moare, si, in 129 Lest, pe trond doniet se urea Perso, Irtele mati mic al ind Dem cum sa urea pe trom, Persen, tnds, viguros, cope o serie introaga de pregdtiri in vederea us eu Roma, Astel, duce 0 politica de intrigi i jn Ulitsa, la Byzantion, in Etolid in Tesaia. Re Hormatt de toate actuite Tul Perse prin Eur Incident mek 33 mat mult Ancordares diate ‘sex, Odetd, pe cind Eumencs se intoreee do la Git pe ce sd Fie asasinat lingd Dell. Imediae Tula tu axuneatiasupra Int Perse, Mai ult, denja de a afija si mas malt mina Rome, Te jocnaite pitice, in inurtea crmatet sale, penirt se impresie aeupra epectatcrilor. Roma ina hotédit Yadboi, Mai inti au inceput trative, in 90 of actus impottioa lui, cu Copadocia, Siri, Eaip Beotia, Rodos, Avoi Roma i weud ol wa i clauzcele tratatulii pe care depusese. jardmnt f radzbosul neepe in cnn] 123 Len. ‘area de spitt anticomaeni se intieise dup tea~ Ta Apameia, Macedonla wa puiut sisi giseased Grecia, cereuile conducitoare de prin polis ide Rome, au adopeat 0 atstudine de expectatixa id de pe urma réchotului ex romani, ¢ pretecat looituri ‘Egiptulus trdmintat de sdscocle ‘interne. hem, cind a iebucrit sdzboid, Macedonia era Singirds Romani puctied la inceped racbokd feed Perseu a pudut si le find piept, ba chiar sti falienja repitor din Tria si din nit. Dar Roma a anice misuri de intsmidare a polisuilor greces! je lui Perso sin sau mah prtit esting, Mai eu, dindwsi seama cd m va putea face falé i, a inceput tratative de race. Romanii an cerut v necondifionaid a Macedondes. Perseu rea accep réshotul a contint. Romants ie Tat rst tn grabiris desnodamint.tui. Inte-odever, 4 aril 168 “Gplile romans, comardate de 1. Acrilius Paulus, awe Pada, lovitura Dotietoare be! Perseu, ale cdzui osth adrhite. Aceasta a insomnat destifnjareastotubul levis, pentru a curima pe: viitoe orice posbiltate @ Statubul ‘acedowan, Roma, sub cusint cle clibertate” raacedonenlion. a impartit Macedonia ie jan; independente nina de alta — Arphipolis, Pelle, Tosalome ~ ai eéror locuilesi ras aveeu vole oi imobile si si inckeie cisitorii decit.tieateu regiusi, Aooi a dat si alte lovitur!: macedonerit ole sd exploatere muinele de argint, sa vindd chere- ‘cumpere sare, Ati rma meu evere pit Lit gi Iie ci ost constitute tri ragil, in Epie peste o sit ei de mii de locuitori au fost vindutt ca sclevt, far dar a cepuriat 0 vietor'e, In 180. sau 189. timp ‘anor. Atle de’ stralueita @ fost victoria rep tring Insttanilor, inet senatul a. decrotat ta de mudtumire asilor (upolicatic). A candidae la consulat de mci multe ori gl @ bia ia 183. fe acca caflate te oceee de purtat rdzboi impotriva Uguaitor, dupd ce i imu Apo a fost trp de mck ni a farce, rng cin. in 168, oles consid done @ inlet Crastu, a primi, pr teegee Jeon Decodonia oi comenta *icboialesimposiva at ‘ate fa tlt celebna bate de is Pine, Sous rah sue. dud hate. Aentlivs Paulus Feportate Cine Macedonia yi Crea. vedi fcuor in Macedonia mcindse, ela, ed grect. A post cet 0 Pe Dotto spices nde a asc pe sola 8p Sia redus in slovie peste cncspresece mil int Aen. 2 Sov da rine, emt NVI oh Bc dene 4 ‘iy! suv, Diode OT 8 Liv, XLV 2 aft Phat, emté ssronek —( Ammus Pane repustetd ba adus designe tixmtl, dup core api ic dobindie mart merite In extinderea domnajiet Ro- ‘Spania, im mordul fualiet si — Iucrul cet mai de In Macedonia, FI pra legat mumele de bitélia de de vedere al cuceritorlor, cl im se multuinea tie ide masuré. ci ifelegen sd meargd pind Ja eapdt Yn rea unel victor eosebice de alti comandenfi romani ins, textle Hi 9h grecesti nicl peesinta pe Aemilius Paubus inte-o ‘ct distinsd, pentew cultura sa clenicd, pentru Tvete pence cotorte pu ciesch dade oul pentru inceresul pe care fa munestat tald. de exec tale grecegt®, Fird sé ie gonial, Aenaiius Paulus us atenfiel contenpordrdlor, pe Tinga ealiata sale mandan, mal ales prin relive ce omenie gf rtem cu Platarh, viata tal L, Accuifias Paulus exe un bist de nara dramatice, de analize psitologice. de cre ide portrote, de obsernatit morale. T2voare avon din Poubiu, Cicero, T. Livixe i puneau la indemind ‘andmunte despre L, Aemilius Paulus. gratin Iul Plutark mu contine o define impede a generale police sf militare in core ¢ actisa Ae ponte a ea incedreze poi si sd dolineased met TPeteoneliteten gf insomndtctea victoriler acer Wolin, AVIM 3 Eicy Gate AY tar, 3s pee a 81s MIB" Fi, V7) DiGd, SAN B28, Liye. XLV SIMO Mey dem, 20-21 Cis Olt, 7 Val Mey KV 3B * ih, cpa 88 ae 3) GG NS, hey one, i Fuec i 70, Sen, & Amie, @ Fam, IV G ® Lt 9% Ill 3% 2 29 Val Man, V. 102 Vell. Paty 1,94 iin, Sie scae 1m Nt phen ud vestit comandlétw roman. Blogroll tace, int ‘espunere cu caracter general, spre a ardta care Hla militard a rézboiulus cu Perso in momentul f fost chenrat Aemilius Paulus la comandé, recta Ulere a masurilor politice uate de el in Macedo adrobivea Ini Persext, totus] mu existd micdiert @ de ansamiblu asupra activites poltice @ tui Its, in lumina realtétilor econommice, sociale si smomertului. In schimb, biogretul isi exprima mult mai rerea, cind este vorba de positia de clas @ Ik Paulus, Plutarh trece in revistd cu 0 abia reti pe cei mai de seand siedmosi patricien’ di Id Peal, sabiniad desl de sdetor cd Ae obiceiurile sirdmosesti ard sd tecé, demagogi comandant'si fara st céute slujbele de rangul al Vocal celor de prinmul rang penten a lingusl $i a blind eu cei comandati™ $, pe un ton de pane 4, dupa ce a fost ales consul, in loc sa aduea lingusitoare poporulis, Aemilius a dojenit pe famesteca in ‘treburile comandantilor’. Dar 0 tecti a politic aristocratice a lui Acmitius Pau ‘spre stirgitnl biogratil, unde Phutach spunes #4 faimoasd mai este inca 0 faptd a lui Aan C4, desi imitat cu sive 3h in chip deos tee popor, a rimas towsi in tindi! aristocra ‘pus si rea facw mimic de atirul. popornln dike publice, sa statute intoneauna ey teuntagit mai cu vasd oameni din cotata". Nu este de ‘litudine @ lui Plutach fafa de pozitia de clasd a ius, daci ne aducene aminte® ct Biogratul a Tost a partizamd minis forte’ Ya}d de popor, rea mult sa mediteze, in caaul de Sofa, daca poy sau m4 dreptnl de a te amesteca in trebucile co doe, $i poporul avea dreplul de a se amesteca, ae: 1 Abe Wedes vol. 1, Studi) iotedvelly pp, LIV NOTITA TOA — 1, ABSALS PAULI 1s wi! impotriva tui Persew, asa cum o spune Plutach dura de citiva ani si era rite condus In ccea ce priveste aiitudinen lui Plitark fata de pie Gilate in iuptd = romani si maceconeaii ~ trebade nd céldura cu care pune biogralul i, lesind «pe Ul de independenta de care & dat doveda Filip. pornind sregdtiri militare immotriva Romei: tind tnfeimt [Fie intro mare bétilie tinge Scotussa, do Titus Flarsini- | atunct sa ideut mic de fried #1 a pus sub stépiniton anilor toate ale sale si a fost muljumit ca a pricnit © nuded pedeapss.. Dat, mai in urind, simfindese wnt socotind ca a donmi din bunavointa omenilor este fit mai degrabé cu un sclav oteuia’ place dectrab iecit cu ten bizbat care are demuaiote si cata} srt inedurile cdite rézboi si a inceput $4 se pregéteassl ns i eu Contd enoegia't. Pe cit de bucuros, dati eit pate de diseret, este Platerh cid relateazd actiurile de je ale lui Filip, pe ati de inirinct este cind ue i descrie Taconite $i criaimea lui Persen, care a str oote pregetirile facuie ex alia perseverena #1 cu ata ide citre Filip’, Evident. in radmentul storie in care Phiteth ma putea tece direct si decchia elogis! supa Rowiei, ceca cc mdreste si mai mul yalouren si sen ia acestor disccete laude la cadresa Tul Pili, impatia Id Plutarh pentru Aemiline Padus este evd Punindirt cu toatd caldera Duasie ineasiei im lum Wiograini trece sub ticere inlringerea snieriia de Ae in lupla, inmpotriva basteldailor sf sciect jabal order de comundantul roman in Epins ..Acmitius” a stotesi Lape Impotrioa Heit sale, bund 91 cinta. at ce subliniiad indeosebi Phuarh la Aemitins Pose file tncnitatea si floelenisrad Tal» Dap cccen [ime rea Tul Perseu) a inimss crmata in ‘castireite spre a ini, jar el a pornit 24. visitoze Elade, ceea ce cow 0 petrecere de timap iaimaoasi si, iw acelasi timmy, ilcore, Intradevir, pornind viaita, ua mdsuri penten urea popuicpilor cerdilor $i repurea in odie aff: i Nb nares ud vestit comandant roman. Blogratal tac, espucere cit caractet general, spre a aria care fia militrd a razboinks cu Person in moneatal tose chemat Aemilius Paulus le comand, prectan liniere a masusilce politice luate de el in 'Meced adrobivea tui Berseu!, totus! nu exis niediert de ansazblu asupra actioiaph poltice a ini Ak Mus, is trina reatinistoe economice, sociale pal ‘momentula, In sohimb, biogeaiul isi espeimal mult thes Ua tered, cind este vorbu de’ pozitin de clas a ld Paulus. Plutaris tzece in reviste eu o cbia ri Be cel, mci de seama stremosi patricia hat Panis’. subliniaza destul de etieutior ca Act abiceivile stramesesti tard st Loca demarogie ‘comandant gi Sard si cate sluibele de rangul al Tooul celor de primul ‘rary pentru a tingust sé Blind e cei comendasl si, pe un ton de panegit Gh dupa ce a test oles consul, in loo st aiaad i Ungustoare poporulus, Aenailis La dojeeit pu amesteca in trobutile comandargilor'. Dar 0 pea Fock a politic! axistocratice a Iai Aemilius Pas opte strgital biograliel, unde Pluterh spune #1 iaimousd mai este tna 0. tapté a lai Ace ed, desi imitat cu rivna i cinatit in chip dese te popor, a ramas iotusi in rneial arkstocrafl $pUS i ms lecut nitwie de hatiral poporning Dile publice, sa sldtuit invoedecmma cn truntegt mai cu vaed oument din cetate™® Nn este de titudine a tui Phaarh tas de positia de cleat @ Hus, daca ne adtcoms onsnte’ ch bingeatid «lost na partizamul mini forte” fat de popor, ld Brea mult sd meditere, in cazul de tata. dach poy eu mu dreptul de a se amestect tn trebuele er, $i poporul wea drepin) dea ve. cmestece, dea vel. J, Stil insodicty pp, LVR NOI STOMA — 1 ARMS ravnes 193 id Snmpotriva lui Perseu. asa cum 0 spune Platael i, duaa de eitiva ani si era rau condus, stiind. intent (Pe inteo mare bitilie Hnga Scotuses, de ‘Titus Flamtar Gtwici sa Hut mic de tried gi a pus seb slipinion lor toate ole sale si a fost mullumit cdl a. primi © micd pedeapsd. Dee, mai in unui, simfindiese an socotind ca a domni din. bundwcinja romanilor cote it ai degrabi cu un sclay candat place dedtrib ect cu un birbat care cre dewaldle 91 cud sro Gissualle catre rari si a incoput 94 90 preatteased urs $1 cw toata energia'. Pe cit de lncutos, det) Ch mie de discret, este Plutash cid telateard acfiure de fate ale ui Filip, pe atie de intrist este ‘chad tee i 3! crnzimea Inj Persou, case a sith ate vregitirle Iacute cx atta perseverenté gi catia fie cdtre Filip’. Evident. in momentul istore in one Ehitarh rm putea ieee dicect gi deschis login] ‘sipu Br Rome, ceea ce mazeste si nai mult valoaroe si sem jig actsior discrete loude ta adasa Ini Filip. patia Ind Platarh pentru Aewdline Paulus’ cste ei Pusat cu toatd calduca bunele insu tn lata pbioavatut irece sub tacese inteingerea suderitd de Aes Im Inpta impottiva bastetanilor 3! scusa faful ordos ide comendantul coman in Epic: .Aemditus a scotee opti impotcioa Fill sale, Ini $4 cinstté ee ce Subiniaed indeosebt Plutarh la Acaifins Pate sie unsenitated i tiloclerisinul lal: .Dupd aceca [ip ea tui Perseu) a teimis armata in ‘cartiruire epee i, iae el porn sd wisiteze Elada, ceca ce com © welrecere de timp foimoaed 4i, i acclagi thom, toate, Inte-adendr, pornind visita, Tua masut). petra trea populapilor cetéfiloe $i repnnea in ordine. ala grec find, si fie de buntooitd acute de grec, incit sd fi scuze aplicatea ordi jelti gi reduce ia sclavie porulatia. di se caructericeacd prin lung narationl, asa poatre expunerea vietii uni comandant de spre a de alte biogeatii ele. roma nolonia elemertudui naratiy este accentuatd, Acmilius Paulas, Pluiarh Smetine pe cititor ‘bogatd varictaie’ de idei Asttel, alegerea eonsulat pi tromiteroa Ind im résbosl is seu ii prilejuioste Liograbului anecdota cu Judi’ mamit Perseu, ior navigates norecoaea tulad roman spre Greeia iL imbie la 0 disc intre conlucrarea 2eitaii gia merielor Acmilius'. Tot asa, dus de fia! nacatiunit, 4 spud cum @ vezolvat Aerailius problema de cate suletecu soldayit sei cind’ se allew de muntele Olimp, coos cei ler loc digresinne deupra. cauzelor izvoateler 4 mu se produc in asilel de Jocuri izvourele ‘cumsé. dinainte pregitite, din care sa curga, dor nu esto nici fiprice, nici tzbuonize, sie impede si sustinuld adesea de 0 emojie ‘care se desprinde din fiecare cwint. adesea i miciodatd Tipsitd de interes, Discursurle Familia Aemilitlor eva patriciana qi dtinwia din ine tata antichitate, age cum mirtarisese cei mai mui intl dintre i, care a Lasat porecia!, @ fost May fal intcloptalui Pitsgora, poreclit Azmilius, pent 1 si dréadlégenia vorbiei ~ afirai unii dintre ace atribuie Iu! Pitagors* educafia regelei, Nora. ‘aj mulfi membri aj acestei familil” ajuasi faimosi Virtuti, pe care an corivo cu infocare, a foat ‘dar ih nenoracirea. suferte do Lacie Aemilive lecela care. lapiat] Jo Covaae ve rita 9 im nee §i vitsjia Iu Intradevér, neputind conviage aul sia sau dea bitilie, a laat parce Ta 1upta de el, contra convingerit sale, dar ‘nant. sosopit foga, ci, doqi cal care 1) visise in pemeidie a par 8 reaistat 91 a cizit luptind impolriva dusmanilor, sa, Aemilia!, s-a edsétorit cu Scipio cxl mare', ‘six, Paulus Aemilins, despre care se seria cele de junsese In virsta_peimei tinereti intro. vreme dnd Iinflorea prin faima si virtue unr bicbaki mari isting; se disting si cl, dar {2rd sé, doveascd ‘celorasiindeetnicinl ca tinerli care avaau © bund frunci 1 fara 68 moarga de la tnceput pe acolagt pildé, el musi exercita cuvintal pe Je process, lutarle si stringerile de ming si manifesticiie de oinlé, cu care cel-mat mulpi Ungugeay poporal ca stige’, preficindu-se ed sin! cyijuli i zeloqi, lea. cu totul (desi mu era lipsit de inclinde firesti pen peste. practic): el era convins ci-si va dobing! 0 glo- | mare prin birbifie, droptate si bund-crodinja, ca- prin care sa deosctit de la inceput de cei de 0 vir- el 178 THT Cind 3 cyndidat Ia prima dino eit fat ln despre sae Se suns beet Ee) prot al cota secon ror romani Je'dau in griia sarcina. prezicenil Pistler si dupa semncle ceresti In esa MM Gupd cbiceirile.seabume sh stv insusie pl ellor de catre yeciil romani, et a dovedit Gonsiderat pins stunci mai mult 9 doma) ‘ales pontra foima Iu, era, sn reaitate, ‘ai inalte plinte, venind, pein aceasta, in filer care defiaiserd evlavia ca satint’ @ a In acest fel, Aemilivs inceplinea erice ami Pere i rivnd, perdsind orice alti ocupatie Blcsa ‘co auguatul. 1-70) last nine nefacte ‘ben vreo fnnoive, ch Intotdemuna se deaeebea fe zugarat §1 cx) privire 1a indeplinioa fo arata ca," chisr daca te crode ct divin Guitoare gi muse supind entre noglijngs BER tte, Is trea race | de [scrar ete primejdius, decors statul de la inceput prin vreo ‘mare. Inca faecia care tree en vedenes amimintele neg ares lucrurlor de are inserandtste ‘Cua acooagi atone a cercetat 4h 8 ind! cra comaadant i far ab covte alsjbele doilea ia local celor' de primal rang, se evita blind cu cei comandati, asa cum multi atuncea, ci Intocmat ca in peor. al Tnfccositoare, el ualmacea fhecare ‘abiceh do cent cu ce} care mu een convingl Indrepea practicile patric, 4gcotind nilor oste aproapo de mai putin’ im cares eetijenilor 1, Homans, iso i itd fae coi mai expabil comindanli se. fhdrop, Ji, clad a izbucale un ale risboi in opus, ag Se preduseserd, mari rascosle, Comanda 4 fost incredintaté tui Aemi 438 cam avem praetor, el mai. Iuat lft sane fer si dea fanctoh sale ‘un preitigit consilas®, Pe dugmani intro bitilic, ct ordine de bitaie in i, ucigind ca la trezeci de mii, Sh ve pare cl suc: ‘expaditiei a ajuns faimes, deoarece, ‘proftind de Inicia tecenulu; si trecind In timp un ri, el ofeit lor 0 victorie usoaré. A supns doua sute cincizech i, care am primit de vole buns fan sd nevite, if provincia In Bund sinduialt prin slatornictea, pall deri, ea intors Ia Roma, {ded si ae Hi imbondlit |2 singurd drahma din expeditie, Era si in alte privinie se; cam Ge afacert, cheltuind mult si faci crutare din Personal, Averea lui era atit de inodescs inet, dts eertea Tui, egea ce a lasat abia ajins ct si ce pide solic Sa clsatorit co Papiria fica Iai Maso! fost con ar. dupa co convichuiotc muita veeme, m desfaent cl dos misuse foarto uni copik, ca a dat naytere Scipio cel stustru" i Iai Fabluy Maxienas Cauca seri Mivortului na ajuns pind a noi, dar se. pare ch este iti ancedats i mastray, sicindush fucumintet Nu e frumonsa? No ra fico capi! El ins peel, aratindurle SnciltSmintes (pe care’ Ho numese ealceus), si lea sist Nu este pliculd Ia a? Nuri nou Dar ‘nimeni dint’ voi n-ar putea sft s piciorul’, Th zealitate, mart greselt te entra toald Tumea indepartenza de abject uncle ei de Casbah lor, dar exist! "uncle mic w deve claws ‘rovenite dintro deosebite n crractorlor, care prod ust. si neobservate de straini gint cauzele uncr insti ide neimpiear in. conviehuire, Aemilius, despéctindurse de Papiia, «2 casitorit cu 0 femeic, de In care a avut doi bitep: pe scettin, a ‘acisd, lar pe cel facut ew prima sotic ca dat fe adop nor mart fami: si lustre giatis po eal mai in sists fdoptst fiul Ini Fabiua Maxims, care fusese de cael ‘consul, iar pe cel mai tinir Ia faflat Scipio” Africa cu care era var, si Ta mumit Scipio, 178 nviann M1, Cind @ candidat 1a prima dintre varA, la edilitate’, 2 fost ales inaintea a idafi, despre care ce spuno ci mai in umd. consuli, Find preot al colegiului asa-risilor ora romanii le dau in grifé sarcina preziconi a isirilor si dupa comnele ceresti, in ofa dupa obiceiurile strabune gi sha insusit pi tcilor de citre vechii romani, inci: a dovedit Considerat pina atunci mai mult o demaitate ales pentra faima lu, era, in realitate, una mai inalte stiinfe, yeaind, prin aceasta, in filor care definisera evlavia ca stints In acest fel, Acmilius inéeplinea’ orice ere 9i rivnd, pirisind orice alti ocupatic oi hnicea eu augwraiul, gi nu lisa nimie. nefacut Gea evo Imire. i ngotdeauns ¢2 dcoseboa de augurat si cu privize 1a indeplinirea unor Je ardta ef, chiar daca se crede ci divinit duitosre simu se supini pentraneglifenta: pentru cetare ins iertarea gi treserea cu fel do lucruri este primejdioasi, deoarece Statul de la inceput prin yreo ‘mare fnedl facela care tree eu vederea amimintete negli vvarea lucrurlor de mare ineemnatate, Cu aceeasi atentie a cercetat gi a respedtat ostisesti, mostenite din strdbunt, fara. st ‘ind era comandant fi fara si caste slujbele doilea in local color de primul xong, penta @ se avdta blind cu cei comandati, agi cum f ‘mul attnces, ei, tntocmai ca a preot al i Infricopatoare, el talmicea ficcare obicei © de temut cu cei care nu erau convingi sa indrepla _practcile patriei. socotind c& nilor este sproape de mai pubna impertantd cearea cotajenilor IV, Romanii se giscau in rdzboi cx Antioh fax cei mai cepabill comandan{i se. indrepea ui, Gnd a izbacnit un alt razboi in apus, deo ‘nia se produsesers: mari raecoale, Comanda fost incredinfata lui Aemilius, ca praetor, fn Qri, aya cum aveau practorii, ele mai luat alti sase, ft ca sa dea Functiei sale ‘un prestigin consulac, A ig pe dusmani intro batdlie cu ordine de batale in i. ucigind ca la treizec: de mi, $i se pare ct sue | expeditiei a ajuns Faimos, dooarece, ‘profitind de nicia terenului si trecind la timp un rit, el a oferie Mstilor o victorie usoard. A supus dows «ute cincizect fetati. care Tan primit “do voie bund fara si reste: find provincia in bund rindvialé. prin statoraicirea pécil Hincrederi, sa intors 1a Roma, fark sh se fi Imbogatic © singurd drahma din expeditie, Era si in alte priviate Jenes om de afacori, cheltvind mult 9: fara crulare din ea personali, Avera lui era ait de modesta inet, da ‘oartea lui, ceva ce a Jasat abla a ajuns ca si so pl dota softs” Y, Sa cAsétorit cu Papivia, fiica Ini Maso", fost con das, dupa ce conviefulese multa vreme, a desticat e@ ria, dest niscuse foarte buni copii: ca a dat naptere Scipio cel ist! si lui Fablus Maxims Cauca scrisd ivorfului na ajuay pind la nol, dar se pare c este jmati enccdota care spune cum ‘wn roman isi trinisese la_paringi, iar prictenii i musteu, zicinehci: Nu ge cuminte? Nu e frumoasi? Nu ta fieut copii?” El Jntins iciorul, aritindu-le incaltamintea (pe. care’ x9: io numese. calceus), i lea sis: Nu este placuta la mi? Nui mows? Dar nimeni dintre voi n-ar putea sti f¢ parte imi stringe piciorul”. In realitate, mati geese ‘iilite pentru toata lumea indepirteaz de obiced uncle do barbatii lor, dar exista si uncle mii si dese doc: Provenite dintro deosebire a caracterslor, care prodie t, si noobservate de straini siat eaazele’ anor dnstrai- ide neimpacat in convieruire. Acmilius, despartinduse de Papitia, sa cisitorit cu 9 femeie, de la care a avut doi blieti: pe acestia, ba ‘casa, iar pe cei ficuti ca prima sofie ia dat in adop- linor mari faaulii si ilustre gintis pe cel mai in vir aadoptat fiul Iui Fabius Maximes, care fusese de elnct consul, iar pe col mai tindr Ia infiat Scipio Africa i care ere vir, si Isa numit Scipio, Dintre flicele Ini Acmilius, pe una a Iwate | fial lei Cato, iar pe alle Aclivs Tubero, un om 31 care, dintre toil romani, indurase sérdcta hnobild"resemnare. Asif, ei erat unsprez Familie, to Alii; aveas o eaeuta foarte mic ag le ‘cra indestal tuturor, desi triiow tof gcoperdmint cu malfi copii si ferci. Print fica acestul Acmilius, care a fost de dou ont cobtinut dows triumfuri; ea na s-a rusinat de ft, ch, dimpotrivs, i admits vietgie din fea sire. Frapit gi rudate din zilele noastre, [part verea comund prin accidente de teren, ria ziduri si nu lasd mult loc liber fotre el dezbinatea, Aceste fapte le pune in fata 1s Godece si cerceta, color care voles: sins! mode VE. Dupa co a fost sles consul, Aemiliue ‘ematé impotriva liguriler, cumiti adssea si lig popor wizbciaic $i curajes, pe care rom Soi, Mi invajaserd 9 lupte’ ex iscus nd Tata Tocuiese 1a extremitapile Talli, care so teeming oe efonts oh A, one Mateo "Tireniand Tndreptate sore cu galt 91 ca Tberi-de pe tar. Atancl ins Bitind marea cu corabii pirateresti si ajungind Toanele Tul Hercule”, jefulaw st picjoleas em tmilius ia atocat iar e, teizeci de mali la um, potsivit, Acmiliue, caro comanda i total opt dati, 2-4 ndpust merosi si, sespingindut sl Mnchieindsel intne Xl,” tea trimis o propunere bil eecotindir] wa eid gi stévilar pus in calea Jor, care stiteas merea cao amenintare Tncrezindw-se ei in Aemilius, i-au predat §i pe etaplo. Acmiliae a pricinsit nici © pagubs poruncind si Ii se darime ridurile, de jor resttuit, der coribile len Ivat pe toate §h nic oma en mat mult do trot sinduri de ei ficapi prizonies: pe uscat sau pe mare, ba | priotre e} se giisean gl strdini s1 romani. Acel eon al lal Aerailiag sa disting prin renumitele fapte pom Misi tray ka exprimat dorinfa 6h Be iraq com Hi a $i candidat, dar, reizbutind 34 fie ales, 2. conti si duc viata in lniste, inariindwse de ceremoniile st cind copiilor cultura.” Caltura de bostina st sind Jeo preda aya cum o prise si el. dar penten cea asc avata mai. mult 2e) Aste}, in fara Unerlor #8) (crm nu mumei gramatiel 91 flosafh qi retort, dar gi #1 ictori, gi dresori de cai gi de ctini, si macstri PVinitoare grecl. far tatil loc, acd ut Impledlica vreo sbi cbsteasc’, era de {ald clnd se pregdtesu sist faceau lle gimnastice, find cal ma, mare subsor ce copii WIL. fn ceea ce priveste trebucile publice, fa yremes Formal, purtind rézboi cu Perseu, reyele. macedo~ filer, invinuiau pe comandanti cA, dia pncina lipsel de | are", care se retrisese din vestul Asiel 5 14 in Siria; el preforase ¢6 obtina pacea, oferind cinci- ezoce li de taianfiy ou puyin mai inainte zdrobiserd, Tesalis, pe Filip #1 cliberaserd pe greci de sub jocul sdonan i, mai ales, Infrinsesera pe Hanibal, cu ca Se putes compare. nicl un rege In cura} sou Ta putere ceen eh socateat ed este Insaportaby #4 e0 1a J9 ats, lindu'se pe picior de egalitate cu Porseu, ca $i ci fost ua dugman vrednic de Home, care. indr pie de rnult timp impotriva lor ca ximisitele ostilor tm fe ale tatdhui su; romanii na stiau cd Filp, dupa fingere, Isl facuse puterea.armata’ 2 macedonenilar fi | curasoacs i maa thzboinich. Despre acestea am 8 Wa bese pe sew, incepind mai de departe, VIL Antigones, care detines cea mai mare putere din: ‘oti dindahil gi general Ini Alexandru, $1 ru sine si pentra neamul su titel de rene, Demetrios, al eirui fiu a fest Antigenos, supranumit Go: ‘metros, care a domnit, el Iasus!, au malt te a Tisat un fig in vireta copiliriet, pe Fl tmacedonenilor, teminduese de anachle, aa dacece pe Antigonos, viral defunctulst gi, Silerie pe mama hol Filip, Fay mumit, mal si general, apoi, dovedindwse om cumpitat furor, rau ales ‘rege. A fost poreclit Doson, fagaduia, dar nus tmplinea’ fagaduiele, Jo, inca po tom Pp a aun ib Jticire, printre cei mal de coamd reqs, ined de dobindit faima cd va ridica. Macedonia la 8 singus, Iippotsiva taturos, ya, pune Fomane, care ameainta pe tot, A fost inal amare batalle Tinga, Scotusea de Thus Fs ‘a focut mic de fries 1 a pus sub stopin Bs sla nfo mule oo ol Podoapss, Dar, mai in uri, simtindw se find cia doma; din’ bunavointa romanilor ‘ial degrabi cu ua slay, caruiai place d ‘elt cu ua Uarbot care are demmitite $i ‘Gindurile cite rizbot sia Inceooe 8 50.9 ascuns si cu toatd onoegia. Trecind oa care se giscau doa lungul druminior $i pe ‘eare erat alabe i Sha fojesat cu arme, bani, coment In vinsta file intinte, citadolele si fortificatile dl Pregitea, in acest fel, rizbolul gindind ch fevizat. Erau tree de mii de hopiit, em aimic, opt site de medirine de griu strings ‘© multime de bani, cit ajungea i hrineoach 2 mervenari pe timp de cece ani, e3 33 apere | ara apucat si le punk in miscare si si le d plerzindw-si viaya de supsrare st fale, c&ti 4 ‘¢4 ueisoso pe nedrept po unt] dintre cei doi Demetrios, Jn rma inviouiels adase de cel ‘séu, ras tn viald, Perseu, deodati ca ‘Stine Impotriva romanilor, dest mu dadoa 6 purta mores, dia pricina sicimii gh ute caro, printre petimi si boli de tot felul, frantagh era pomia de bani Se zice ch nu exami {iu legtio. al Tub jp, cl cd solia acestula Wl frase, indatd dupa nastere, de © cusitoreasi oarecare. argoliea de neam, num a Gnathainion, fara 52 se observe ci-pi insugice un cooil in. Se pare Gi mai ales acest fapt it inspira tearmd hub eu 51 ha determinat si unelteaack ucderca, ‘ui Deme es, pentrt ca mu cumva, onl aviad un mosteniioe tim, s4 se dea in vileag’nelegitimitacea celullalt IX. Dog pst de nobles si jsnie, tng, moins de hosed sii: teenie cemtca ge cece dtnace malls ‘rem, miciiod mull comandani 02 i oq cool, gi arate » fate mori qh anon. cae Waindle. De ‘pda. veapisind pe Peblise Lcniey, nivaise ct dint in Mocslonta 3 ae, intro lnk Tcniteri Gouamit cine site de otal comet eh tnt eiptirst iL alt fase sty ‘ancoanen omar mf a Ory ir Pa por Fe Am 9 capodiie ta capturt dosiest dF cont de tena incite, ine pe aisle, pine do. gry lea satundat foal ceperat gt petra cob ca inch sind de vine sisi dat sia Gout bute. In care a respine pe cons Tot” care Ince forste cern in Macatee on jurul cetagl Elma Tor cind. Howine =. naval areune Prin Towli, Porson 1) provocs la lupe, ea a amend. Prefécindose ch dispretuicste pe romani ca sisi oni fe limpal liber, « pomit o expeditio impotiva dardaniloc®, cls vce mil de barbarl sia lust mult prada A Incepat agite st pe celti care’ Iecviaa in parle Duntni 3 ‘mijlcciea ragclui Genthios, a inet gi pe ili i ports improuna la riboi. A porsietat evonal’ si Barba Tisindwse convingt do ol ou bani, eu eto prin asda Hci, pe Tinga Marea Adriatic’ sii au pomit nivala in 4X Romani, pusi tn cureat cu aceste fapte, au hota Jase la 0 parte hatirurile «} cuvintele de ordine ale dor lor de comandamente militare giea tneredinjeze conde ezbolulai ume om cu mint, care guia #8 intioze 184 ynsta~ avea cam aizes de ani ~ dar ia ul, inconjurat, ca" doo pavaza, de rude ae fii ners 9h deo maltime do prietont gi do 2 trecere; aceftia cu tofii au convins Poporulsi care! poftea si primeasci sarcina fnceput, else lise ragat $i ciuta 38 scape d de zelil lor, spuntnd ca mare nevoie deo Mar deoarece cetifenit veneau tn flecare ai themau in foe fie stigaa pe nome, repropi 2 liba conte, gk Gnd 4 apira pas mprosia ed mu avea oi ia asuprii o alibi, d victotie. $i fort in purtarea cizboiuluiy dind elétenicr sh eoboare in cimpal Tui Marte, cw Ai evint Tau primit cu tol i Ina ales tard, tneft nea mal Ingadult "ea province Ta sort aga cum se obigntia, oat ‘prin vot conducores rizboiulal’ dim Macedonia. dupa ce a fost peaclamat comandant immpeteiva find Sasol pind. acasi de Tntneg poporal, oa Tertio, copilé, plingind. Dind deci al binehs, a de ce este intvstals, iar a, sirind de gitul dad, fa zis: Ce, na sti tat, od aoa ‘mind. asifel ‘an cafe! cane cresten in casa af fume. Acmiliue a zis: .S4 fie intrun coat rimess provestireal” Aceasta intimplace. Gero 8 eirfle Despre divine. XI. Romanii care inteau ta slujbo de sf adica un fel de multunire si 8 se Iminte prietenesth poporulul de pe teibuna din strins pe cetatent in eduaare sf lea sous ch Ja Salat, a candidat el, dar ct la at doilea consutat i, Bindca aveau nevoie do un comandant. De tau Te aduce nici © multumize, et daed eocatere cl merge sai bine cu ajatoral altule, ¢ g3ta ai comanda, iar dick au ineredere in el, sh aa Somandanpi si si nu mai discate, cl sd indepl {sere celo ce sint necesare pentra rlzbol, Pent ‘vor cautas conduc pe un conducttor, vor H si co mare nidejie pentru vitor, in tinp ce tol se 33 cf, lasind lao parte pe Tingusitor, aa ales un ‘dont care aro ars) $1 domnitare Im acest fel, pentnt pini pe alt fi a {1 cel maj_mare dintve popoate, po soman era aclaval yutatal gal bite KIL. Fapeul ci Acmilias Paulus, cind a pornit fm ex fic, « avat parte de navigatie rorocoasd si de ciate Wujoard, ajungind tn grabl 91 férd primeidie In tabird, 1 atibal unet puter divine, “Dar cind conitat ed rizboiul gi expedifia ax fost In- parte prin curajul Tui, parte prin hotiririle sale NG, #1 prin socviile pline de avint ale. prisenilor, prin eceea cd, [a prime)dii, a evut cura) 91a jude ‘cum trcbuie, au pots pan un lueru stralucit gi the pe seama asarrisuled noroo al Tuk Aetaiias, ex $l ‘ar fi al altor eomandant. Férh numa dacd desigue, be cbloctenra ca 1acomia do bani Tul Persou 2 con ft noroeul 104 Acmilus, care a distr # nimicit mare iraluctele pregitie! pentru eézboi, Ficuke de nadedile sdonenilor, ciel Persou ma putut rezieta In fata. bar . Intradevle, Ja cererea lui, ad venit zece mii de ck fi, zace mii de paraboti®, tofi mercenars bastarni, care nu slaw si plugireased, nici si mavigheze, nich Tmparta plsune, ca sa taiasci de pe urna turmelor, of Dregateau un singat Iucra i se exeritan fntrn sine estegug: $2 lupte meren gl sa invinga pe yrajmast, al bastarais giau agezat tabara lingh Malic Jogitara ca oameall regclu cu acest. birbahj, fallin ip, miaunafi in progitiva, flogi gi sulci prin ama: rea pe care © azvirleau dugmanilor, au insiflat era} donenilor, fcndurl si creadd ch, roman hse vor tnfricosa doar de vederea side migcarea jatit erau de strial sf tufrcosdtork la. vedere. ‘Acesstd stare de spisit gi aceate afdojdi le teesion Per fn suflcul soldatilor adi, cind, deodatd, bestarnit $at frat o mie de drabme de fiecare comendant. Perseu ia- | mducit de raultimea aural cerut gt ievindirst pared 185 ura din minti din pricing zgirveniel, a refusat | alianta, cu toate ch romenit it aritau ed, in Dregatir, dispuneau deo suts de rai de sol datorie ‘ca si cind ar fi fost vorbe 2a fack. mat fi trebuit si se boti cw romani, $i en avut 14 doa aminuntité socotcala de chellel Potriva clrora purta rzbol, Persea. dest po Aunei armate atit de mart gi ls un e2bo4 in Ihranit stivia oameni, masura $i pecetluia a tea sh so atinga do ol, ca fi cind ar & Goste acest “utr Jo fcsy Pees, Gt le noam lidian seu fenician®, Gi urmas al I sival Inj Filip" afecta viteja’ lor ore tnfringes Gusmaanii. socotind ci faptale trebuie camp, ‘i nu banii ca fapte. De aceon se spunea oh Joe ple oneal Fi oral Tal li ,,Pornind expediis impot=iva indienilor macedoncnii iraq dupa el bogiKit persane, gi Viritoare, mei intii'a dat foc’ trisurior conving $1 pe ceil ed focd In fel 9, apore la rizbor, eliberati de pover. Pereeu,, dim ‘eiléa in cur el insusi si copiil si reyatul a8 se salvece cu ajutorul unel sume mich cha fe Tut prizonier togat, impreuné cu. mi ali TOmanilos cifi bani a erufat. pistrindu p XIE Intradevie, of ne numai cl a fingelindui cia convins pe Geatiios iru te de talanfi, sé porncesct sizbo) alituri de ¢ adevaret, trimigilor hu Genthice baait nun Uisat 4 Pecethwiasea escii in cary ve afleu, D focotind ed dobindise cea ce certse, alegiuite gi groaznicd, soli trimist de romani, Crezind ‘cla mai es Yani spre a provoca seabowl cu romeniy dl thios diduse Suficiente gaan Prin violenta impotriva.solilor se. i avintase Perseu a frustrat demonul iu de tel sate de ind Tucius Aniclus a venie eu armata, dupa ¢ sia ridicet pe Genthios, Impreuns eu femeis ddintrun_stup, Perseu mu sa sinchisit. Impotrva una el do adverts fina tims Aeris, pe el dee de pregatinle i paterea armati de sub comands Iu ‘minana, Intradevir, Persea aves. patru mii do cilézel, pedesizesi pentru falanga nu lipseau mul si fle pat ‘de mil. Perseu i agezane tablra In fata mith, a pow untelai Olimp. intro pozitle Ta eare mu chicea nicl drum din nici o pare ft po care el 9 ansarse, din ‘pietile, cu adipostusi pi fortficatii de lemn: acto geo fina fried, socctind romani, a dows dupa ‘italic, era’ ined amestecsta cu singe. Se spune ‘urit peste Goudzed! i cinl de mit de dasmans Lar roman} aa eizut, dup cim spune Poseudonios, © tar dupa cum spune Neviea,oplzec XXII. Soartaacssted Ditalll s-a howait foarte repece. vir, incepind el si se bata la ora nous, inainte de zece a invins, ‘ar in restul ale}, a ummicit pe day ni pind Ia 0 suta douazeei de stadiis opel, ind sa Tisat ra do-a binclea, sau intors, Pe ci care se iniorceau botalie, slujitosi, intimpininde cu torte, instigate ucurie, faw dus ia cortur, stealuciad de lumina 9 im: Mobite cu curuni de iederi si de laux. Dar pe Aemilius plesise o mare jale. Céci dintre cei doi fil. cere era el in caste, mu 2 vediea nichieri eel mic; pe el fl iubee eossbire 41 vedea ci, dintre fratli Il, el so distinges ai malt prin vitejie. BAlatal era taimes #1 ambitior coviliros iar Aemilius sccoton éa ee peipadive dia. prt lipset de experienta, amestecindwse cu dusranii ca: Juptau. Toata armata a aflat de framintarea si de due Tui gi de Ja mask au sézit cu tojil st au mcepat sé Siac cu torte, unli spre cortul tu Aeris, iar elf sf] te printre marti, inaintea intaeitur. ‘Ticere slépinca tt fi stegate se ouscau in cimple, care! cheman pe ipio. De Ia inceput el isi atrisese admiratia tuturse, pea cé era facut pentru” praction vatupilor rasboiie. #1 ice, ea mimens altul éintre rude, In sfirsit, tirziu. cind aproape se pienduse orice ni ke. a opirut Insopit de doi san de tre: fevers, pia ce lui pentra ota ra diruit in intregime hncutia victoriei, XII, Perseu se retras, in fugis din Sar ciléretii aw sedpat probabil tofi din b coat curcaus de ia inclgiminte, adap8 call, ar alta! ci ert soto Ta Bi fel ss fsgit tominduse au at de. doe fe I nae do nese pe alt vine infeiver pe care © intra noaptea in Pella, Fat intimpinat Ei fo, vstiomiit si, gi, po deo parts a incep fists pet ce tiple, Tar pe de cd desis, lz reme nepotrinia a4 erscu sr mibiat ita ucts eines) Ge Tov fal $l meni ova mal eames’ ings el in a dros sta Ardanoy in Elin inte sldati Lex urnaat aumai_ crtan chi partau bse sintémine. cl pentru ch 36 sterile Iai ea alnele de fapursFoerte tira dupa el le diduse cuvint cantor sf Boi cantare alte lucas de aura de aging incest de alan, Sa dus" mp Int fol, de a, In Galapeoe" py parisinda} cizut iargi tn propcia Tut bool cea a toate, in zekcenes 1 a Ineput si Se playa coum ca, din nebigere de seami, imprastiase pe tunele dintre odoarsle do aur ale ul Alexandra cet sti ruga plingind si insistind pe cei care Le aveaty Te cea contra platé. Desigur, cei carel cunostcou bine Sau lasat ingelafi ea face pe eretanul cu cretanil, dar fare Sau Lasat convingt gi au dat Tucrurle inapoi, am ynas pagubifi, Inteadevar, el nu lea mai dat bani in ib cy realidind un cistis de tcizeci de talonti string a prieteni ~ pe care aveaa sé4 ia putin mai tn umd smanii~ a porait po mare spre Samathrace si, refugiinn juse in tompla) Digscurilor®,, 9a prezentat ca rugater. XXIV, Despre macedoneni se spune cA Intotdeauna, u Subit repli, dar atunci, ca gi cind toate Iucrurile sar icuit desdati cu pribusires unui stip, sau predat Int lus si in dowd zile au fBcut stipinol intregii Moce- ‘adacea jertfa la Amphipoi trasnet 2 cAzut pe altar. a sprins st a consecrat jefe, ‘ovirsitoare s-a_azitat faima, prin puterea divinitayt ja noroculul. Astfel a patra ‘zi dupi infeingerea Tui su, pe cind Ja Roma poporal privea niste intreceri de | deodata Jn prima parte a teatruiui sa rasplndit zvo- ‘cum ci Aemilius, in‘ringind pe Persea intro mare ile, supasine tlre, Macclon, Ds eel von ¢ indit ropede tn multime i indaid au izbuenit manic tari de Eucurie cu aplaaze $i strigate, care au stapinit XXV. Se zice ct vestea despre lupta italicilor la riul fa dus in aceeast 71 In Pelopones si zvonul despre ‘lenilor impotriva mezilor, 1a Micale, a ajans in wi la Plateea, Tar izbinda repustati de cdtre r0- 108 rorawt murs raves roan impotrivararquinilor, caro taca Ro strecura printro portité pe Ting und Impreund ow i latinll ca vazut aproape imediat vestindsa pil ca Si cre mu stn ce inacamna sernele ‘eredea ca erat) Dio eta ar ‘ind neta, varndad) atc aml ‘care $2 intiinit, primal in for, Ia ievor, i ra epus ef viruse po Oromndce poring im Ig § Putin coli scildati de nadupeals, . gn geumdt pelnchipst de. unis Se luminse, de Igbinail. Apol se zice ch tineri far Perseu, lipsit de orice nadejde, wa retras tn ful ‘ a oa 4 cund, eh ea sh ajunga iar omulus pore Ge refugiu ca shia, inaints de a sos} roman lurbos', ‘adica arb de’ arama” eh poi ta prota somenior len, circ’ iesdinave Perec moite ecste lucrusi le face vrednice itidati Ton Yinea Ia Peres, dar atunci, iridindw], Fa Petrectt nile nouns iradeoae cad ie leis caicsesecian i ctiad, tote cea Fevolat impoutva (el Damian’ 9 a Gea pal sam te ni tort od i ee yer heal din pares ‘Geman, Is Hea. sa rah es i se Pome ss ple mie scary cr Sipe, pore a isin Bross pell Aves cn inl wate Tichtete io NU pre bbs 9 ad ee meas seca Se ee ee ftseso is of din arnere ‘nines Ga ot Atone Peres a Jocepat sai deplags soma ee ae ee es i a eens av Se gua np ‘ecceptat ct atta tneredere, fact multi di (Mai ales stunci a aratat co alta ri ‘trati au adus jertfe. Dar cautindwse cel cz eer i josnic ibirea de argiati primal nu a gist simeni ci zronul gen jones doctt ragestea excesivi “de ‘ila, : Ta una la aul, la isi, so chat ok pg Meee abil Lie ca an oe 0s nestiyts, in mulimea de amen fine as See ee ee Rares Lae aA aa ea ean me us. Acosta ridicindv-se, a iosit din com sere jn Setate. Cind Domitian poise ‘ca intra intimpinarea unui mare om Fes Se meee nate el, ghd alae a et oe ees: ae br Dar Perse — spazacol ont = aruncoae cu faba IabinaH a fost aceeagi ta care ar = windw'h gonunchi, a tacepa #8 708 Noma ere depen ns ne 2c ay plc oe seen ce Jeri de focal unele se cptigase victoria, silks au lee. ribdst gi rici ou lea’ sculat, ch, pre He ytiu tof} oamenit din silelo noactre, int cu fata indurerall 93 Intristald, fa zis: De’ ce e ivinuire care rar XVI. Co, Octavius, comandaatul flteh lal igeimegrtee paenere epeee eae ee ates imprinted ace, Tene Pentru ze) Gar te inbred phe St PE rit cd tnd 9|penorecce merit, 9) ch 3 fe Totus, Persea inbutose ab convingd scent Be nis mv de eteriineg do acim, ei de ficken de care Oreandes din Creta, cave aver un mie Tee dey bel sels pe a re oe tap obiecul cream, "tat bondi’ de He uit, axis a Sed eh om bein Sree: nee lait necesar le po ros. da rina romani lasitatee, chiar tee ‘at singur de ex soar Perseu era intr ai i cel mai cisprejuit dire toate 200 nuveawr XXVIT Cu tonte acvstea, Aemiline, nid tindisi prietente, Ira predat Iai Tubers. Apsi COR pe fill sl pe ginerii sai 43 pe eel mat feilalfi comandarfi, a gozat mult @indwse in ting, incit Gu tofii sau minanat 4 discute despre noroe 9 despre Tucrutile om 4Oare fericiea de {etd te poate indemna Gi 88 te mindresti cd al supus un. aeam Seu un reat sau mai degrada, coarta pune ‘care poarid rizbot aceasta schimbare, 6a lunit de obste gi invati. ok mu soceteascd emeinic? Cere eto clipe cind oameni pot 4 puterea Tor, dacd focmal ind lnltingl pe sili 64 te temiide noroc gi daci gindul dest 8 poarté de colo pind colo si imparte favoaren ind altuis, iti procurd atta deseurajaro. toa ental ind si te acu? Sau ind oh jase tm mai putin do un coas la picionrele frsinmea Iai Alexandr, caro sa sidcat Ta cen utero politich fi a avut cea mai mere 1 ind afi vacut cum regi, pind adineaut in de mii de pedestras) si cv atten mit de call acu din miinile dujmsniloe hana yi Biuty rodeti ci lucrurile noattro au vieo triniie toate fata de timp? Onze voi, tien, mu ra de mindria fide Snfumararea victorici si au vd #1 umili fafa vitor Garare sh vedeti ‘ind va’ (xa daimon) cl Pentru fericirea do fatat™. Se rice ed, epunind crust de acest fol, Aomilius a dat drial. tine cei podepsise cu aceite cuvinte.usturstoare Jutar ~ pentru filogia gi aestipinicea ler. XXVIII. Dupa acvea, a trimie armate in cc oditni, iar el a porait si vicitezo Eladay conttituia © petracece de tinnp faimoasd si, in folositoare, Tniracevis. pornind virita, lia Intremarea populatilor eetsplor g. repanca ia 6 cerile publica i distibuia din hamberele regesti Jar altora lei, Se spune ed atit de mult gu sf ules Pcie ori ca Peer ed Era eeecnr oe ae ee ae ece es pie ee a Arcee ct ae ies Sosind oxi zooe delegati de la Rome, mocedonenilor a redat tera Si a linet cctile sa fie libere sf autonome fi

    S-ar putea să vă placă și