Igiena sistemului digestiv include unșir de reguli, respectarea cărora asigură păstrareasănătății

organelor digestive. Alimentația corectă. Consumul alimente-lor bogate în fibre asigură reglarea
digestiei, men-ținerea greutății normale a corpului, prevenireabolilor de inimă, a fluctuațiilor de
zahăr din sângeși poate preveni chiar și apariția hemoroizilor.Evitarea alimentelor bogate în
grăsimi, glucide,condimentate previne suprasolicitarea activitățiiorganelor digestive.
Hidratarea este recomandată pentru acti-vitatea normală a intestinului gros și pentru pre-
întâmpinarea constipației. E necesar de consumat1,5 litri de lichide. Un pahar mare de apă băut
pestomacul gol va stimula intestinul și va ajuta latransferul mai ușor al bolului alimentar.u
Probioticele sunt microorganisme vii carefac parte din compoziția iaurturilor, sucurilor
șigustărilor, dar pot fi găsite și sub forma suplimen-telor alimentare. Cercetările au demonstrat
căacestea pot acționa benefic în cazul diareei, sindro-mului de intestin iritabil și în cazul bolilor
inflama-torii ale intestinului.
Mestecatul hranei trebuie să fie lent, ali-mentele trebuie să fie bine mărunțite, ceea ce vafacilita
digestia gastrică.u Renunțarea la fumat și consumul exage-rat de alcool. Fumatul slăbește valva
muscularăde la capătul esofagului, care poate duce la refluxgastroesofagian și arsuri gastrice.
Fumătorii auriscuri mai mari de a dezvolta ulcer peptic și boala Crohn decât nefumătorii.
Regimul alimentar prevede 3 mese pezi și 2 gustări sănătoase. Fiind luate la ore fixe,acestea
asigură activitatea ritmică a organelordigestive. Nu se mănânca vorbind la telefon sauprivind
televizorul, pentru că apare senzația denesațietate.u Activitatea fizică contribuie la ameliora-rea
activității funcționale a sistemului digestivevitând constipația și balonarea, iar situațiile destres
pot provoca diaree și pot agrava anumitemaladii (intestin iritabil, ulcer etc.).u Respectarea
igienei personale și în bucă-tărie preîntâmpină toxiinfecțiile alimentare careau ca simptome
diareea, greața și vomitări.Mâinile, vesela, alimentele trebuie foartebine spălate. Produsele
alimentare trebuie păs-trate la temperaturi optime.
Disfuncțiile și maladiile sistemuluidigestiv
Obezitatea se dezvoltă din cauza consu-mului exagerat de alimente calorice şi favorizea-ză
apariţia maladiilor sistemului vascular şi aleaparatului locomotor. La persoanele obeze areloc
deformarea scheletului tălpilor, uzarea pre-matură a articulaţiilor, disfuncţii ale
coloaneivertebrale etc.u
Gastrita reprezintă inflamaţia mucoaseigastrice. Factorii de risc ce o cauzează sunt: con-sumul
alimentelor alterate, prea reci sau preafierbinţi, sensibilizante (de ex., ouă, lapte, fragi),alimentele
insuficient masticate, abuzul de alco-ol, fumatul, acţiunea microbilor patogeni, acţiu-nea
substanţelor chimice, dereglări ale sistemelornervos, sangvin, imun etc., mesele neregulate
cuintervale mari, administrarea sistematică a unormedicamente (de ex., aspirina) etc.Tratamentul
gastritei prevede regimul de pat(în primele 1–2 zile), regimul dietetic, de foame şispălături
gastrice. Sunt excluse alimentele pican-te, reci sau fierbinţi şi produsele greu digerabile
cuacţiune mecanică asupra mucoasei gastrice.
Ulcerul gastroduodenal reprezintă lezi-unea mucoasei, asociată cu afectarea straturilorprofunde.
Este o rană deschisă, iar procesele de închidere şi vindecare au o tendinţă redusă. Ulce-rul
duodenal apare mai frecvent la persoane tine-re, în special la bărbați, pe când ulcerul gastric –
lacele de vârsta a doua şi a treia.Factorii de risc care duc la apariţia ulceruluigastroduodenal sunt
alimentaţia neregulată şi in-corectă, surmenajul neuropsihic, fumatul, abuzulde alcool
etc.Tratamentul ulcerului gastroduodenal esterecomandat de medic în funcţie de periodicitateaşi
complicaţiile bolii. Fiind depistat în fazele ini-ţiale, ulcerul stomacal şi duodenal poate fi
tratatcomplet după un singur ciclu de tratament.Profilaxia ulcerului gastric şi celui
duodenalprevede organizarea raţională a muncii şi odihnei,alimentaţia raţională, practicarea
sportului, evita-rea fumatului şi a băuturilor alcoolice.
Apendicita reprezintă iritarea sau/şi infla-marea apendicelui vermicular, cauzată de micro-
organismele patogene, dereglările aprovizionăriicu sânge, modificarea conţinutului apendicelui
caurmare a supraalimentării cu proteine sau a pro-ceselor de putrefacţie.La copii apendicita se
manifestă prin dureripersistente în regiunea ombilicală sau în tot abdo-menul, vomitări, iar
uneori şi diaree.
u Hepatita – afecţiune inflamatorie a ficatu-lui. În funcţie de modul de evoluţie şi particulari-
tăţile de manifestare, se deosebesc hepatita acutăşi hepatita cronică.Hepatita acută este provocată
de infecţii vira-le. În funcţie de tipul virusului care o provoacă,ea este de şase tipuri – A, B, C, D,
E, G. Cele maifrecvente sunt hepatitele virale de tip A şi B. Hepatita cronică este o consecinţă a
hepatiteivirale şi reprezintă o inflamaţie a ficatului. Hepa-tita cronică poate fi cauzată și de unele
boli in-fecţioase ca malaria, tuberculoza etc. sau poatesurveni ca urmare a administrării unor
preparatemedicamentoase, în urma intoxicaţiilor, a abuzu-lui de alcool etc.

Profilaxia maladiilor provocate de alimentaţia

incorectă prevede:
3 consumul alimentelor în stare proaspătă;

3 includerea în raţia alimentară a tuturor gru-

pelor de substanţe (proteine, glucide, lipide etc.)

necesare organismului omului în cantităţi optime;

3 respectarea regimului alimentar;
3 evitarea surmenajului şi a situaţiilor de stres;
3 evitarea consumului de alcool şi a fumatului;
3 respectarea regulilor de igienă personală
pentru a preîntâmpina apariţia bolilor cauzate de
viermii paraziți şi bacteriile patogene;
3 evitarea consumului alimentelor crude
(carne, ouă), a fructelor şi legumelor nespălate;
3 evitarea consumului alimentelor cu termen
de valabilitate expirat şi al alimentelor alterate.