Rodica Luca INVATAM FIZICA rezolvand probleme Editla a IV-a POLIROM 2005CUPRINS Cuviint tnainte occ cece eee eect e nent ee ene e ne eee eee en ee 7 Sugestii pentru elev... 0.0.0. e cece cece cece cence ee eee een e eee nena es 8 Capitotul 1 FENOMENE MECANICE. 9 LL. Lungimea . 9 1.2, Aria 13 1.3. Volumul . . 18 14, Durata 22 1.5. Masa. Densitatea . 1.7. Greutatea corpurilor . 1.8, Deformarea elasticd. Forta elasticd . 19. Forta de frecare . .. 1.10. Viteza. Migcarea rectilinie uniform’ LL. Echilibrul mecanic al corpurilor 1.12, Lucrul mecanic, Puterea mecanici. Randamentul 1.13, Energia mecanic& . 1.14. Mecanica fluidelor . - 08 Capitotul 11 PROCESE TERMODINAMICE 137 IL.1. {ncilzirea - ricirea. Temperatura . .. 137 11.2. C&ldura. Calorimetria . 143 11.3. ‘Transformarea lucrului mecanic in c&lduri . 1st ILA. Schimbut de energie prin lucru mecanic si c&ldura (extindere) ++ 153 11.5. Combustibili. Instalatii de incilzire. Motoare termice - 154 11.6. Transformirile de stare de agregare . 157 Capitotul It FENOMENE ELECTRICE $I MAGNETICE . = 165 III.1. Electrizarea corpurilor . . . = 165 II1.2. Interactiunea corpurilor electrizate . . 167 11.3. Campul electrostatic. Intensitatea cAmpului electrostatic (extindere) . - 180IIL.4, Il. IIL.6. IIL.7. TIL.8. TIL9. TI.10. TI. . 11.12. 11.13. 0.14. MIL.15. Lucrul mecanic, tensiunea electric, potentialul electric . Circuitul electric. Intensitatea curentului electric ‘Tensiunea electric’. Rezistenja electrica. Tegea tui Ohm pe o portiune de circuit . . 5 Legea lui Ohm pe intregul circuit . Energia electric&. Puterea electric’. Legea lui Joule Randamentul unui circuit electric . . Retele electrice .... Caracteristica intensitate-tensiune a unui rezistor . Gruparea generatoarelor ........ Campul magnetic . Interactiuni magnetic . Inductia electromagnetic’ . Capitolul IV FENOMENE OPTICE . IV.1. 1.2. 1V.3. v4. 5. V.6. 1.7. Propagarea lumi Reflexia luminii. Oglinda plan Oslinzi sferice Refractia luminii gi legile ei Lama cu fete plan-paratele Prisma optict Lentile .... RASPUNSURI ... 2.000 e cece eee cece renee eee e eee eeeeeeeeeee 273 ANEXE Tabelul 1. Densit&tile unor substante la temperatura camerei . . Tabelul 2. Caldurile specifice ale unor substante . Tabelul 3. Puterea caloricd a unor combustibili Tabelul 4, a. Calduri latente de vaporizare la temperatura de fierbere . b. Calduri latente de topire la temperatura de topire ... ‘Tabelul 5. Valorile raportului kyy/Ksouay (Permitivitaten a realvn ‘Tabelul 6. Rezi Tabelul 7. Indicié de refractie absolugi ai unor substanje Tabelul 8. Valorile sinusului si ale tangentei pentru unghiui 0° ‘Tabelul 9. Corespondenta numerotirii problemelor . . pentru unele substante .... vitdtile unor substange Bibliografie selectivd ©... 0... 600. c cece tents e cece eee eee enn eeeeeees 379Rodica Luca, profesor de fizicd, este autor sau coautor al mal multor lucrarl, cum ar fi: Probleme de fizic&é pentru gimnaziu (1994), Inventica In scoala (In colaborare, 1994), Fenomene termice — teste-grilé (1996), Manual de fizicd, clasa a IX-a — F2 (tn colaborare, 1988), Manual de fizicd, clasa a X-a - F'1 (2000), Probleme gi teste-grilé, fizicd clasa a X-a — F1 (2001), Probleme $i teste-grild, fizicé clasa a X!-a — F1 (2002), Manual de fizicd, clasa a IX-a (In colaborare, 2004). De aceeag! autoare, la Editura Pollrom au aparut: Invajam fizica rezolvand probleme (1998, 2002 — edifla a Ill-a), Manual de fizicd, clasa a X-a — F2 (In colaborare, 2000), BAC 2003, Fizica. Lista de termenl. Teste-grild (In colaborare, 2003) §l BAC 2004, Fizica, List& de termenl, Teste-grila. Probleme (In colaborare, 2004)., www.pollrom.ro © 2006 by Editura POLIROM Editura POLIROM lagi, B-dul Carol | nr, 4, P.O. BOX 266, 700508 Bucuresti, B-dul I.C, Bratlanu nr, 6, et, 7, ap. 38, O.P, 37, P.O. BOX 1-728, 030174 Desoriorea CIP a Biblioteci! Nationale a Roméniol: LUCA, RODICA Invajam fizica rezolvand probleme / Rodica Luca, - Ed, a 4-2, - lagi: Pollrom, 2005 ISBN: 973-46-0001-X 53(075.33)(076) Printed in ROMANIACuvant inainte Aparitia celei de a 4-a edigii a c&rtii /nvdjdm fizica rezolvand probleme (probleme de fizic& pentru gimnaziu) este urmarea fireasc& a cererii elevilor si, in acelasi timp, a profesorilor. Prezenta editie contine marea majoritate a problemelor din editiile anterioare, ins& intr-o structurd bazati pe actuala programi de fizicl pentru gimnaziu. S-a meninut ordonarea problemelor in functie de dificultatea lor. Sintezele cu noiuni de fizica sau de matematict s-au dovedit a fi utile pentru injelegerea si aprofundarea continutului stiintific al fizicii, predat in clasele VI-VIII. ‘Un mare numir de exemple si modele de rezolvare a unor probleme reprezentative pentru aspectul fizic abordat este in continuare pus la dispozitia elevilor. Astfel, acestia vor putea, prin activitate independent&, si-si consolideze abilititile dobandite, sub indrumarea profe- sorului, in cadrul orelor de fizicd. fn acelasi timp, extinderile in fizicd sau matematic& au rimas ca suport destinat elevilor pasionati de fizict, pasiune evidengiatt si risplAtit’ deseori prin distinctii obinute la olimpiada de fizic& sau alte concursuri scolare. in aceast& editie sunt incluse raspunsuri la toate problemele, iar in cazul problemelor mai dificile sunt redate, intr-o form’ adecvatl situatiei analizate, legile/principiile sau formulele de definitie care conduc la solutiile acestora. ‘Tabelul intitulat ,,Corespondenta numerotirii problemelor”, din partea de Anexe, il va ajuta pe utilizatorul care define si edifii anterioare s& identifice cu usurintA problema cutat. Voi fi recunoscatoare tuturor acelora care vor semnala eventualele greseli sau inadvertente intAlnite fn carte, precum si acelora care-si vor exprima parerile si aprecierile critice asupra continutului lucr&rii. . Autoarea 22 august 2005Sugestii pentru elevi inainte de a rezolva o problemi, trebuie si traiti in compania ef. Ordinea generald de rezolvare a unei probleme este datd de succesiunea urmédtoarelor operatii: © citirea completa a enuntului, pentru a evita omiterea involuntar& a unor date, uneori extrem de importante pentru rezolvarea corect a problemei ; © analiza enunjului si completarea lui cu o schemd (schit®) care s& redea cAt mai concis si mai clar situatia descris’ in problem’ ; © identificarea fenomenelor fizice la care se refer situatia descrisi in problema ; © aplicarea legilor ce descriu fenomenele respective, scrierea relatiilor din care fac parte mirimile fizice date si/sau condifiile impuse de enunt ; © efectuarea calculelor p4n% la obsinerea formei literale finale a m&rimii cerute, in functie de marimile date ; © transformarea tuturor valorilor numerice in Sistemul International si efectuarea calcu- Jelor numerice. Daca pe parcursul acestui traseu ajungeti in impas : © recititi lectia, notifele sau modelul propus in aceasti lucrare sau in altele ; © clarificati elementele necunoscute apeland la dictionare si/sau lucrari de specialitate ori pagini Web ; © solicitati opinia colegilor, a prietenilor sau a profesorului de fizic’. Dac& nu gisifi solutia unei probleme, cdutati alti problema.Capitolul | FENOMENE MECANICE 1.1. Lungimea Sinteza fn figura I.1 A sunt redate cAteva figuri geometrice si formulele care permit aflarea perimetrului sau lungimii acestora. Retineti aceste formule! © perimetrul — perimetrul figurilor formate din segmente de dreapt& este suma lungi- milor acestor segmente (fig. I.1 A a-e); © lungimea L a unui cerc de raz reste egal cu 21 inmultit cu r, adic L = 2nr, m (pi) find un numar care are valoarea aproximativa 1 ~ 3,14 (fig. 1.1 A f). i b | b. dreptunghi _¢. paralelogram 4. vrnghl f. cere a aa A L A 1.1.1. in tabelul 1.1.1 se arat’, prin intermediul stgetilor si al factorului 10, cum se trece de la unitatea de misur& pentru lungime, metrul, la multipli si submultipli ai acestuia, Memorati aceste reguli !. Sub fiecare stigeat’ exist si un exemplu, Studiati aceste exemple!10 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME Tabelul I. & 1.1.2. S& se calculeze perimetrul urmatoarelor figuri geometrice: a. p&trat cu lungimea laturii ! = 15 cm; b. dreptunghi cu lungimile laturilor: L = 20 dm, 1 = 2 87 mm; c. triunghi cu lungimile Jaturilor: @ = 0,01 km, b = 10 hm, c = 35 dam. . Rezultatele s& fie exprimate in metri. Date: a.1; b. L, 1; c. a, b, ¢. Ceringe: 8+ Pours B+ Pérepungss > © Preungti* Rezolvare Y se aplicé formula perimetrului : “a, © perimetrul pitratului se calculeaz cu formula: p = 41 se exprima lungimea laturii p&tratului in metri: 1 = 15 em = 0,15 m calcule : p . . 4-0,15 m = 0,6 m p=06m b. © perimetrul dreptunghiului se calculeaz’ cu formula: p = 2(L + 2) © se exprim’ lungimile laturilor in metri: L = 20 dm = 2m; | = 87 mm = 0,087 m © calcule: P = 22 m + 0,087 m) = 2- 2,087 m = 4,174 m p=4174m ¢. © formula pentru perimetrul triunghiului este : pratbt+e © se exprim lungimile laturilor in metri: a=0,01 km = 10m; b= 7 hm = 20m; ¢ = 35 dam = 350m * calcule: P= 10m + 20m + 350m = 380m p= 380mFENOMENE MECANICE rT b. L.1.3, Informatiile din tabelul 1.1.3 se refer’ la dreptunghi. Folositi exemplul (b) din problema I,1.2 si completati tabelul 1.1.3. Tablul 1.1.3, Nr. ex. Lungimea ‘Lajimea Perimetrul 1 2,5 em 12cm 2 22cm 74cm 3 50cm. 2200 mm & 1.1.4. Perimetrul unui patrat este p, = 0,072 hm, iar al altuia p, = 240 dm. Sa se afle : a. lungimile laturilor p&tratelor exprimate in S.I.; b. de cAte ori este mai mare latura unui patrat decdt a celuilalt. & 1.1.5. Laturile unui triunghi au lungimile: a = 0,7 m, b = 0,08 dam, c = 12 dm. S& se afle: a. perimetrul triunghiului; b. c4t devine perimetrul dacd laturile se micgoreazA de doud ori; c. mentinand constante laturile a si b si modificand lungimea laturii c, noua valoare a perimetrului este p' = 350 cm; cu cAt s-a modificat lungimea laturii c. & 1.1.6. Un teren de forma dreptunghiular’ este imprejmuit cu sarmi. Dimensiunile terenului sunt: L = 20 m, / = 0,08 hm. S& se afle lungimea laturii /, a unui teren in forma de pitrat pentru a cSrui imprejmuire este necesar’ sarmi de aceeasi lungime ca in primul caz. & 1.1.7. Se dau dou% cercuri de raze r,= 400 mm, respectiv r, = 8 dm. Folositi informatiile din sintezi si aflati: a. lungimile celor dou cercuri; b. cu cat este mai mic& lungimea primului cerc decat a celui de-al doilea ; c. de cfte ori este mai mare Iungimea celui de-al doilea cere fafi de a primului? valorile lungimii laturii p&tratului (/) sunt trecute in a doua coloand, valorile perimetrului (p) in coloana a treia, valorile cu care se modifica Jatura p&tratului (Ad) in a patra coloani, iar in a cincea, noile valori ale perimetrului (p'). Completati tabelul exprimAnd rezultatul cAt mai concis (numar mic de cifre) sau in unitatea de masur& indicat’. Tabelul 1.1.8 Nr. a ree ax} p=4l pr=a4l cm 0,001 km 8 dm 0,001 km = 100 em 8 dm = 80cm p=! en = 2502 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME & 1.1.9, fn tabelul 1.1.9, valorile lungimii laturii pitratului (2) sunt trecute in a doua coloan’, valorile perimetrului (p) in coloana a treia, de céte ori se modific& lungimea r laturii @ in a patra coloand, iar in a cincea, noile valori ale perimetrului (p'). Completati tabelul exprim4nd rezultatul cat mai concis (numar mic de cifre) sau in unitatea de m&sur’ indicats. Tabelul 1.1.9 ie 1 paar m [om 410 mm L3 | 0,16 m = 16cm creste de 4,5 ori scade de 3 ori p=4la= 4-0,18m= 0,72m 200 dam 0,8m & 1.1.10. Tabelul 1.1.10 cuprinde valorile dimensiunilor dreptunghiului: in a doua coloand lungimea (L), in a treia Witimea (J), exprimate in metri sau multipli ori submultipli ai metrului. Coloana a patra se refer la diferenta dintre lungime si latime (L- D, iar a cincea coloan’, la perimetrul dreptunghiului. Se cere si se completeze acest tabel, exprimand rezultatele c&t mai concis sau in unitatea de m&sura indicat’. Tabelul 1.1.10 Nr. ex. L | I [ Lel P 1 2ém [0,001 dam 40k | ___02m cm 310m & 1.1.11. Coloana a patra a tabelului 1.1.11 cuprinde modificarea, in procente din valoarea initial’, a lungimii laturii unui p&trat. Coloana a sasea se referd la variatia perimetrului p&tratului ca urmare a modifictrii lungimii laturii acestuia. Studiati exemplul si completati tabelul.FENOMENE MECANICE 13 Tabelul 1.1.11 a crescut cu 0, U-L= 25% 1 1+ 25%1—> =16m mite eels 100, 40 cm (1 + 0,25) = 50 cm| creste cu 30% 4-S0em= | 2m-16m= 200cm = 2m 04m & 1.1.12. Un grup de 8 elevi, folosind aceeagi right gradat& in milimetri, m&soar& lungimea manualului de fizicd. Grupul a obtinut urmitoarele valori: 28,8 cm, 28,7 cm, 29,1 cm, 28,6 cm, 29,0 cm, 27,5 cm, 28,7 cm, 28,9 cm. Si se calculeze a. lungimea medie a manualului; b. eroarea medie ; c. lungimea manualului. 1.2. Aria Sinteza {in figura 1.2 A sunt redate cateva figuri geometrice si formulele care permit aflarea ariei acestora. Refineti aceste formule! L L b Ys?) hi S=bxh / a. pitrat b. dreptunghi _c. paralelogram b B 4. triunghi e. trapez f. cere. Fig. 1.2 A & 1.2.1. fn tabelul 1.2.1 se aratl, prin intermediul stgetilor si al factorului 102, cum se trece de la unitatea de misur pentru arie, metrul patrat, la multipli si submultipli ai16 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME acestuia. Memorati aceste reguli! Sub fiecare stigeatt exist si un exemplu. Studiati aceste exemple! Tabelul 1.2.4 & 1.2.2. Si se calculeze aria suprafetelor delimitate de urmitoarele figuri geometrice : a. pitrat cu latura / = 4 dam; b, dreptunghi cu laturile L = 35 cm sil = 250 mm; ¢. cerc cu raza r = 0,02 hm. Rezultatele si fie exprimate in m?. Date: a, 1 = 4 dam; b. L = 35 cm gi/ = 250 mm; c. r = 0,02 hm. Coringe: 8. Sours B+ Sarepeungns? & Scere Rezolvare Se aplicd formula ariei : a. © formula ariei patratului este : S=P © se exprim& lungimea laturii p&tratului in metri: | = 4 dam = 40m * calcule: S = (40 m)* = 1600 m*, deci S$ = 1600 m* b. © aria dreptunghiului se calculeaz& cu formula : S=IxL © se exprim& dimensiunile dreptunghiului in metri: L = 35 cm = 0,35 m, 1 = 250 mm = 0,25m * calcule: $ = 0,35 m x 0,25 m = 0,0875 m?, deci S = 0,0875 m* c. © aria cercului se calculeaz% cu formula: S=saxP raza exprimat4 in metri are valoarea: r = 0,02 hm = 2m © calcule: S = 3,14 (2 m)* = 12,56 m’, deci $ =12,56 m?FENOMENE MECANICE 15 & 1.2.3. Lungimea laturii unui p&trat are valorile mentionate in tabelul I.2.3. S% se afle perimetrul si aria p&tratului pentru fiecare caz, exprimate in unitatea de mAsuré indicat. Tabelul 1.2.3 & 1.2.4, fn tabelul 1.2.4 se dau valorile pentru latura unui triunghi si pentru indltimea corespunzitoare. Calculati aria triunghiului pentru valorile date si pentru cazul in care latura isi dubleaz4 lungimea, iar indlsimea ramAne aceeasi. Tabelul 1.2.4 & 1.2.5, Dimensiunile unui dreptunghi iau valorile din tabelul 1.2.5. Pentru fiecare caz, sii se afle perimetrul si aria exprimate in unititile de misur’ indicate. Tabelul 1.2.516 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME & 1.2.6, Tabelul 1.2.6 contine valori pentru dimensiunile unui dreptunghi si aria sa. Completati tabelul, respecténd unitatea de masur’ indicat’. Tabelul 1.2.6 Nrex. | 1 2 3 4 L 15em 25 dm dam in 2 1 dm. m a 3-10! mm 1° 4,5 da? 1m 0,08 dam? 2 m2 s ot me a om = & 1.2.7, Utiliz4nd datele din tabelul I.2.7 si formula pentru aria unui cerc din fig. calculati aria cercului exprimata in unitatea de misura precizati. Tabelul 1.2.7 Nr. ex. 1 2 3 4 r 20 mm 0,8 dm a) dam ae 2 10? 5 cm cm? Ion? my my mm m m? 1.2.8. O coal de hartie de forma dreptunghiulari are dimensiunile: L 1 = 2 dm. 1, Din coali se taie o portiune de forma unui pitrat cu latura 1 (fig, 1.2.8) sau se adaug’ o portiune de forma unui triunghi cu o latur / = 2 dm si indltimea corespunzitoare h = 0,08 m (fig. 1.2.8 b). Cat este aria portiunilor astfel obtinute? Fig. 1.2.8 unghi. Si se afle ariile suprafetelor astfel obtinute (hasurate). Fig. 1.2.9 in figura 1.2.9 a, b sunt reprezentate doud coli de hartie, una de forma unui patrat cu latura / = 24 cm, iar cealaltA de forma unui dreptunghi cu litimea 1 = 24 cm silungimea L = 0,08 dam. Din coala de forma unui pitrat se taie 0 portiune de forma unui semicere de razi r = 1/2 = 12 cm, care se adaugy la cea de forma unui drept-FENOMENE MECANICE 7 & 1.2.10. Calculati ariile suprafetelor hagurate reprezgntate in figura 1.2.10 a, b. Dimensiunile sunt notate pe desen. Fig. 1.2.10 & 1.2.11. Aflati aria suprafetei hagurate reprezentate in figura 1.2.11. Dimensiunile sunt notate pe desen. Aria s& fie exprimat’ in S.I. 10cm Scm Fig. 1.2.14 & 1.2.12, Pentru suprafata hasurat reprezentat’ in figura I.2.12 se cunose: h = 7m; r, =0,5m; r= 2m; 6 = 4m. Aflati aria acestei suprafete, exprimata in m?. Fig. 1.2.12 & 1.2.13. Un perete cu dimensiunile L = 3 m si! = 2,7 m este acoperit cu pliici de faiant’ de forma p&tratZ, cu latura /, = 15 cm, Cte plici au fost utilizate ? & 1.2.14. Un grup de 8 elevi, folosind hartie milimetricd, masoar4 aria unei frupze. Grupul a obfinut urmatoarele valori: 140 mm?, 158 mm’, 155 mm’, 156 mm’, 160 mm?, 141 mm?, 160 mm?, 162 mm?. Sa se calculeze a. aria medie a frunzei ; b, eroarea medie; ¢. aria frunzei. . &\ 1.2.15. Masurand dimensiunile unei coli de hartie, se obtin urmitoarele valori: L = (21,9 + 0,1) cm gil = (16,8 + 0,1) cm. S& se calculeze aria colii de hartie.18 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME 1.3. Volumul Sinteza fn figura 1.3 A sunt redate cAteva corpuri geometrice si formulele cu ajutorul c&rora Putefi afla volumul lor. Apelati la aceast& sintez% ori de cate ori nu suntefi siguri c& formula pe care vreti s& o folositi este cea corecti. = 4 3 eLXIXh vasyxh — vesyxn yo BER y, Soxh 3 vet VeLxIx =p x =Spxh VES ar) S=4net a.cub b. paralelipiped c. cilindru d. prism& e.con f, piramid’ g, sferd Fig. 1.3. A & 1.3.1. in tabelul 1.3.1 se arati, prin intermediul sigetilor si al factorului 10°, cum se trece de la unitatea de misurd pentru volum, metrul cub, la multipli si submultipli ai acestuia, Memorafi aceste reguli! Sub fiecare sigeat4 exist si un exemplu, Studiati aceste exemple ! Tabelul 1.3 wo x10? x 10? eres.FENOMENE MECANICE 19 A 1.3.2. Sse calculeze volumul urmatoarelor corpuri: a. cub cu latura ! = rd dam; b. paralelipiped cu dimensiunile: L = 0,1 hm, / = 5 dm, h = lcm; c. cilindru cu 4 indtimea h = 0,1 m gi aria bazei S, = 10° mm?; d. sferi cu raza jo, km. Rezultatele s& fie exprimate in S.I. 1 Date: a1 = 755 dam; b.L =O hm; f= Sdm;h= 10m; e h=0,1m, 4 S, = 10° mm?; dor = => kn. 104 Ceringe: V. Rezolvare Se ap licd formula pentru volum : a. © volumul cubului se afl cu ajutorul formulei V = P 1 1 © se exprimd latura in metri: 1 = 757 dam = 757 m 2 ony * calcule: V = |i97™| “796 b. © volumul paralelipipedului este egal cu V=L ih © dimensiunile exprimate in metri: L = 0,1 hm = 10m; / = 5dm =0,5m; h=1cm=0,01m © calcule: V = 10 mx0,5 mx0,01 m = 0,05 m’, deci V = 0,05 m’. ¢. © volumul cilindrului se calculeaz& cu formula V = S,h . se exprimé dimensiunile in $.I.: h = 0,1 m, 5S, = 10° mm? = 1m’; © calcule: V = 0,1 mx1 m? = 0,1 m’, deci V = 0,1 m’. 4 d. * volumul sferei se obfine utitizand formula V= 5x73 .® raza exprimata in S.1.: ra km=04m © calcule: 7 =4n04 1m)? 0,268 m3, deci V~ 0,268 m?, \& 1.3.3. Latura unui cub ia valorile din tabelul 1.3.3. Calculati valoarea volumului cubului in unitatea de m&sura indicata. Tabelul 1.3.3, Nr. ex. 1 2 3 L 300 mm 0,001 km. 1/10'hm. dm? dam* om? a py20 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME \ 1.3.4, Aflati volumul paralelipipedului caracterizat prin dimensiunile consemnate in tabelul 1.3.4. Exprimagi volumul in unitatea de m&sur’ indicat’. Tabelul 1.3.4 ee | 1 2 3 L “Sem 1,3 dm 0,01 dam L 30 mm 0,07 dam 204m 4 h 2em 4dm 1/0 dam. 7 om? dm? dam? v im ™ mo & 1.3.5. Calculati volumul cilindrului caracterizat prin dimensiunile Prevazute in tabelul 1.3.5 si exprimagi-I in unitatea de m&surd indicat’. Tabelul 1.3.5 1 0,01 mn 4 dam dam? cm hm* my mm my & 1.3.6, Completati tabelul 1.3.6, ale c&rui valori se refera la un cilindru drept; respectati unitatea de misur’ indicati. Nr. ex. 1 ~] 2 3 n scm 160mm | 0.4 hm | S dm? oma dam? Ah 1,2dm 0,5 cm 10‘ mm : om da hm? m a im \&\ 1.3.7. Folosind formulele pentru aria suprafetei unei sfere si volumul sferei (vezi Sinteza), completati tabelul 1.3.7. Tabelul 1.3.7 Nr. ex. 1 [ 2 3 | r 10hm 0,02 m 5. Ss . Ion? dar? bm? mm? m mi m al* 4FENOMENE MECANICE 2 1.3.8. Un volum V = 300 | de api este turnat intr-un vas de forma cubic& cu latura 1 = 0,025 hm. Sa se afle inaltimea stratului de apa. 1.3.9. {ntr-un vas paralelipipedic cu dimensiunile bazei L = 1,6 m sil = 80 cm se afl V = 400 litri de ap’. Se consum’ un volum de ap’ egal cu V, = 280 dam’. SA se afle : a. indltimea initialé a stratului de ap’; b. iniltimea final a stratului de ap’ ; c. cu cat a sc&zut nivelul apei. 1.3.10, Se toarni V = 250 litri de apa intr-un rezervor cilindric avand aria bazei S, = 0,05 m?. Cerinje:: a. s& se afle indltimea coloanei de api; b. in vas se introduce gio bard metalic, de volum V, = 32-107 m’, care p&trunde 3/4 in ap’; si se afle noul nivel al apei. 1.3.11, fntr-un pahar de formi cilindric avand raza bazei r = 40 mm $i indltimea h = 0,1 m, se introduc doui bile identice cu raza r, = 2/10? m, Sa se afle ce volum de apa trebuie turnat in paharul cu bile pentru a-1 umple complet. 1.3.12. S% se afle volumul de marmur& neutilizat atunci cand dintr-un bloc cu dimensiunile L = 120 cm, J = 400 mm, h = 1 dm se confectioneaz un cub cu latura 1, = 0,5 dm. 1.3.13. 0 piesi din fier are forma unui cilindru gol, cu raza interioara r, = 15 mm, raza exterioara r, = 25 mm si inaltimea h = 10 cm. Aflafi volumul piesei. 1.3.14. Dimensiunile unei cutii de chibrituri sunt: L = 5cm,/ = 3,5cm, h = 1,5cm. S& se afle : a. lungimea total’ a muchiilor cutiei ; b. ariile suprafetelor cutiei ; c. aria total a fetelor cutiei; d. volumul cutiei. 1.3.15. Dintr-un paralelipiped cu L = 90 cm, ! = 60 cm si h = 30 cm se taie un cub cu latura J, = 30 cm. Si se afle: a. aria totald a feelor paralelipipedului in starea initial’; b. aria total’ a fetelor cubului obtinut; ¢. cu cAt se modific4 aria corpului obfinut fat de aria corpului initial ; d. volumul paralelipipedului si a corpului obtinut prin indepartarea cubului. 1.3.16, Latura unui cub are lungimea / = 0,1 dam. a. S& se afle aria total a fetelor cubului. b. Din acest cub se confectioneaz{ un con cu raza bazei r = 1/2 si indltimea h = I. Sse afle volumul conului si volumul materialului neutilizat. Rezultatele si fie exprimate in S.1. 1.3.17. Pentru construirea unui perete lung de 3 m, dispuneti de 100 de c&ramizi paralelipipedice cu dimensiunile: L = 30 cm, J = 15 cm, h = 6 cm. Calculati fnaltimea si grosimea peretelui ce poate fi construit, luand in consideratie toate modurile de aranjare a clr4mizilor. 1.3.18. Un grup de 6 elevi, folosind cilindrul gradat pe care scrie ,ml”, mAsoar’ volumul aceleiasi cantititi de lichid. Grupul a obfinut urmétoarele valori: 89,5 ml,2 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME 91,5 ml, 88 ml, 90 ml, 90 ml, 91,5 ml. S& se calculeze: a. volumul mediu al lichidului ; b. eroarea medie ; c. volumul lichidului, & 1.3.19. Masurand indltimea si diametrul unui cilindru, se obtin valorile h = (24,6 + 0,1) mm, respectiv D = (16,2 + 0,1) mm. S& se calculeze volumul cilindrului. 1.4. Durata &\ 1.4.1. in tabelul 1.4.1 se arat¥, prin intermediul sigetilor, cum se trece de la unitatea de misura pentru durat, secunda, la multipli si submultipli ai acesteia. Memorati aceste reguli! Sub fiecare sigeati exist si un exemplu. Studiati aceste exemple ! Tabelul 1.4.1 & 1.4.2. Studiati exemplul din tabelul 1.4.2. Tabelul 1.4.2 Durata Aceeagi durati in secunde HL h min s_ | 2 40 28 23600 = 7200s | 40x60 = 2400s | 28s | 72008+2400s + 28s = 9628sFENOMENE MECANICE & 1.4.3. Studiagi exemplul din tabelul 1.4.3. Tabelul 1.4.3 ‘Durata in secunde Aceeasi durati in &\ 1.4.4, In tabelul 1.4.4, in randul al doilea este trecut ora la care incepe un joc sportiy, iar in al treilea, ora la care se incheie jocul. Calculati durata jocului sportiv. Tabelul 1.4.4 Nr. ex. 1 2 3 . 8h 10h Bh ora inceperit 25 min 30 min 20 min a 9h 12h Oh ora incheierii 50 min 33 min 55 min durata & 1.4.5. Tabelul 1.4.5 cuprinde: in randul al doilea - momentul plecarii trenului, in randul al treilea - durata misc&rii trenului, in randul al patrulea - momentul sosirii trenului in gara urmatoare. Completati tabelul. Tabetul 14.5 2 Fe ee | 12h 10 min 3h 2h Ob 38 min 15 min 30 min Tmomentul Oh Oh sosirii | 30 min 59 min & 1.4.6. Patru biciclisti pornesc intr-o excursie la ora 8 h 20 min 35 s si revin acasa, pe rand, la orele: a. 9h 20 min 48 s; b.17 h 55 min 20s; c. 15 h 18 min 20s; d. 11 h 8 min 13 s. Cat timp a durat calatoria fiecdrui biciclist?wa INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME & 1.4.7. a, Stabiliti la ce or va suna clopotelul pentru intrare, respectiv pentru iesire . de Ia activitatea scolar dac& programul incepe la ora 7 h 30 min, cuprinde 6 ore, durata unei lectii find de.45 min, iar pauzele de 10 min fiecare ; b. care va fi pro- gramul dack pauza a treia va fi de 20 min? 1.5. Masa. Densitatea & 1.5.1. in tabelul 1.5.1 se arat’, prin intermediul stgetilor si al factorului 10, cum se trece de la unitatea de masur4 a masei, kilogramul, la submultiplii acestuia. Memorati aceste reguli! Studiati exemplele notate sub fiecare sigeath ! ‘Tabelul 1.5.1 \& 1.5.2. Completati tabelul 1.5.2, respect4nd unit&tile de m&sura indicate. Tabelul 1.5.2 Nr. ex. 1 [ 2 3 4-10° mg. | 287 dg 1/10*t 6:10'cgFENOMENE MECANICE 25 & 1.5.3. Completati tabelul 1.5.3 respectnd unititile de masuri indicate. Tabelul |.5.3 Nr. ex. L 1 2 3 m 2800 mg ‘om O28 ms 0,6-10" hg m, +m, +s im, + my -m3 & 1.5.4. Tabelul 1.5.4 cuprinde: in coloana 2 ~ valorile masei corpului 1, notaté cu 1m, ; in coloana 3 - valorile masei corpului 2, notati cu m, ; in coloana 4 ~ masa total acorpurilor, notat cu m ; in coloana 5 — cu cat s-a modificat masa corpului 2, notat cu Am; in coloana 6 — noua valoare a masei totale, notat{ cu m'. Completati tabelul respectind unitatea de masur indicat’. ‘Numrul coloanei 1 2 3 = 4 5 Nr m, my m=m,+m, am | nm | _1548_| 0.75 dag 8 se | g f c ® os ae elise + % Se = 7S ote 15g acat B= 2] 392kg we | oa Sanat kg 1.5.5, Coloanele tabelului 1.5.5 cuprind valori ce au aceeasi semnificatie ca in problema 1.5.4, cu exceptia coloanei 5, in care s-a trecut numarul n, ce arati de cdte ori se modifica masa corpului 2. S& se completeze tabelul, respectind unitatea de masurd indicat’. Tabelul 1.5.5 Numirul coloanei ij] _2 3 4 5 6 ie m Mm mem tm, n m 450g | 02 ke E____|ereste de 1,5 oni kg 2 a 450g = | 0,2kg = | 450g + 200g = | 1,5x0,2 kg = | 0,45 kg + 0,3 kg = 0,45 kg. 200 g 650g 0,3 ke 0,75 kgINVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME Numrul coloanei 1 2 3 4 3 iz 6 Ne m, m, m=m +m, al n m seade de 1] soe | 15kg t 3 on kg 2| og al 1275 e | 1,3 kg aoe 2 & 1.5.6. in tabelul I.5.6 se arati cum se trece de la unitatea de masura a densit&tii, # . i acesteia. Refineti aceste informatii! Tabelut 1.5.6 la multiplii si submultip A. 1.5.7, Sd se afle densitatea unui corp care cAntireste m = 1 t si are forma paraleli- pipedic4, cu dimensiunile : lungimea L = 2 m, latimea de patru ori mai mic& decat lungimea, in<imea cu Ah = 10 cm mai mic& decat latimea. Date: m, L, 1 = L/4, Ah. Cerinje: p.FENOMENE MECANICE 27 Rezolvare Se aplicd: © formula densitatii p= 7 © formula volumului pentru paralelipiped: V = Llh Calcule: = calcularea dimensiunilor corpului : lungimea L=2m ; L_2m Litimea IeGat sos m fndltimea =1-Ah=0,5m-0,1 m = 0,4 m - calcularea volumului corpului V=2m-0,5m-0,4 m = 0,4 m — calcularea densitatii : m = 1t = 1000 kg m _1000 kg kg kg mE ~ 2500 5, =2500 58, rmomad carr deci p= 2500 % & 15.8. Si se afle densitatea materialului din care este confectionat un cub cu latura de 5 cm gi masa de 0,975 kg. Rezultatul si fie exprimat in kg/m? si g/em*. & 1.5.9..S& se calculeze densitatea unei sfere ce cnt&reste 83,73 g si are raza egal cu 2 cm. Rezultatul.s& fie exprimat in S.I. & 1.5.10. SX se afle masa unui cleste din fier care ocup& un volum de 0,08 dm*. & 1.5.11. fn vagonul cistern’ incap 20 m? de lichid. Cte tone de titei transport un tren care are 30 de vagoane? & 1.5.12. Ce mast de aur se intrebuinteaz% pentru aurirea a sase obiecte, stiind c& supra- fata unui obiect este de 1,62 dm”, iar grosimea stratului de aur este = 0,005 mm? & 1.5.13. Ce volum are un surub din fier dac& masa lui este de 11,7 g? & 1.5.14, Si se calculeze aria bazei unui cilindru inalt de 10 cm, confectionat din lemn de brad gi care cAntireste 150 g. Rezultatul si fie exprimat in cm”. bk 1.5.15. Pentru a nichela un obiect cu suprafata de 10 dm? au fost intrebuintate 8,8 g de nichel. Ce grosime are stratul de nichel ? & 1.5.16. fntr-un vas de form’ cilindric& se toarnd 3,7209 kg alcool. La ce inaltime se ridic& alcoolul in vas, stiind c& diametrul bazei este d = 20 cm? & 1.5.17, fntr-un bazin de form’ paralelipipedict, apa a inghejat formnd un bloc cu inaljimea de 2 m. S& se calculeze iniltimea stratului de ap’ ce se formeaz4 prin topirea ghetii.INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME A 1.5.18. Cate kilograme de glicerind incap intr-o sticl& ce se umple cu 1 kg de petrol? & 1.5.19. Un corp din zinc cAnt&reste 355 g. Cat va cantiri o placa din sticla cu acelasi volum ? & 1.5.20. O sfera din aluminiu, cu peretii de grosime i = 3 mm, contine ulei. Sa se afle masa totala, dac& raza interioar’ a sferei este r = 15 mm. & 1.5.21. Un obiect metalic prezintd goluri ce contin my = 10 g ap’. fn urma determi- nitilor experimentale se afl c& volumul exterior al obiectului este V.,, = 210 em’, iar masa lui m = 1 kg, S4 se calculeze densitatea substantei din care este alcituit obiectul. & 1.5.22. Informafie : in unele laboratoare, la cant&rirea cu balanta se utilizeazi, pe Janga corpuri cu mas marcat’, si corpuri cu mas& nemarcat%; numite tare. Folosind o balanti, se realizeazi urmitoarele cAnt&riri: a. un mic flacon plin cu mercur + 20,4 g echilibrat de tara; b. flaconul gol + 678 g echilibrat de tara T; ¢. flaconul plin cu apa pura + 629,6 g echilibrat de tara T. Si se calculeze: a. masa mercurului din flacon; b. densitatea mercurului. \& 1.5.23. Folosind cAnt&rirea cu tari constant, se objin datele: a. pe un taler al balanjei se pune flaconul plin cu apa + 0 bil metalic’ + 18,2 g, iar pe cel&lalt, tara T; b. flaconul plin cu ap + 30,6 g este echilibrat de tara T; c. flaconul care confine bila si este umplut cu apa + 19,8 g este echilibrat de tara T. Sa se calculeze : a. masa bilei; b. densitatea bilei. & 1.5.24. Un model din font cu volumul exterior 2,51 dm? are masa 17,5 kg. S& se stabileasc dac& exist goluri in model si care este volumul lor. & 1.5.25. Un aliaj contine 125 g aur si 25 g cupru. Aflati densitatea aliajului. & 1.5.26. Se amestec’ V, = 1 1 alcool cu V, = 0,25 1 ap. S& se afle densitatea amestecului obinut. & 1.5.27. Se d’ un aliaj din cupru si zine. Cunoscnd densitatea aliajului, p= 8500 kg/m’, s& se afle raportul volumelor de cupru si zinc utilizate pentru obfinerea aliajului. 28, fntr-un vas se afld lichid cu densitatea p, si volumul V,. Dupi adaugarea unui id cu densitatea de k ori mai mare, volumul final al amestecului a crescut de N ori fat de volumul initial. Si se afle densitatea si masa amestecului. & 1.5.29. Un aliaj contine 90% platina si 10% tiridiu. SA se calculeze volumul unui kilogram din acest aliaj.FENOMENE MECANICE 29 6. Forta A 1.6.1. fn tabelul 1.6.1 se arat, prin intermediul sSgetilor si al factorului 10 sau 10°, cum se trece de la newton — unitatea de misura pentru fort’ - la multiplii sau submultiplii acestuia. Memorafi aceste reguli! Sub fiecare sAgeat’ exist si un exemplu, Studiafi aceste exemple! Tabelul 1.6.1 0,410] gigao,4 | 4030-4 =4x10° | =4x107 & 1.6.2. fn figura 1.6.2 sunt reprezentate grafic mai multe forte ale c&ror orient&ri sunt date in raport cu axa Ox. Precizati, pentru fiecare caz, punctul de aplicatie, modulul (valoarea numeric’ si unitatea de m&sur’), directia si sensul fortei. Exemplu: , are punctul de aplicatie in originea axei Ox, directia axei Ox, sensul pozitiv al axei Ox si modulul F, = 3 N. a Rho x Fig. 1.6.2 & 1.6.3. Caracterizati fortele reprezentate in fig. 1.6.3, exprimand orientarea cii ajutorul unghiului pe care vectorul forti il face cu axa Ox. Se stie cd acest unghi ia urmatoarele valori: a, = 0°, a, = 90°, a, = 135°, a, = 180°, a, = - 45°. Exemplu: F, are punctul de aplicatie in originea axei Ox, modulul F, = 3 N, directia fortei formeaz’ cu axa Ox un unghi de 135°.30 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME Fe 4, ~ -— = aw, Fig. 1.6.3 & 1.6.4, Folosind datele din problema 1.6.3, calculati valoarea unghiului format de directiile fortelor, pentru toate perechile ce pot fi alc’tuite. Exemplu: directiile fortelor F, si F, formeazi unghiul o,, = a, - a,, Gy, = 135°- 90° = 45°, & 1.6.5. Grupati fortele date in textul problemei 1.6.3 dup’ criteriile: a. aceeasi directie; b. acelasi modul. & 1.6.6. Reprezenati grafic fortele concurente F, si Fy, stiind ck F, = 1,5N,F,=4F,, iar directiile lor formeaz4 un unghi de 30°. \ 1.6.7. Reprezentati grafic fortele concurente, cu punctul de aplicatie in originea axei Ox $i celelalte caracteristici precizate in tabelul 1.6.7. Calculati valoarea unghiului dintre forte si treceti-o in coloana a cincea a tabelului. Tabelul 1.6.7 Nr. ; Valoarea eat Fora Modulul Orientarea iului dintre 1| & F, =10dN a, = 60° cu axa Ox Fesif, 21h F,=2N & = 30° cu F F, siaxa Ox 3/4 F, = 1500 mN 05 = 45° cu Fy F, siaxaOx | 2 1 = = 4] &% Fa agN &% = = 60° cu Ox Rak’ oR, a Ba e . eo, 1. Fig, 1.6.8 hs 4FENOMENE MECANICE 31 ‘Tabelul 1.6.8 [wee] Paccopione [venue | pasa | Soma] Toa Po Exenplule acelasi diferie, i> | diferie | diferite & 1.6.9. Dou’ forte concurente, F;, si F,, actioneazA pe directia axei Ox, in sensul pozitiv al acesteia. Modulele lor sunt F, = 11 N si F, = 4.N. Precizati caracteristicile Tezultantei celor doua forte. & 1.6.10. Forjele de 10 N si 14 N care actioneaz4 asupra aceluiasi punct material pot da © rezultanti egal cu 2, 4, 10, 24, 30 N? &\ 1.6.11. Trebuie inlocuit’ o forti F = 5 N prin dou’ forte care actioneaz’ pe aceeasi directie si in sens contrar. Cea mai mic& are modulul F, = 11 N. Care este modulul celei mai mari? &\ 1.6.12. Dowd forte concurente au punctul de aplicatie in originea axei Ox si actioneaz& pe directia acestei axe. Modulele si sensurile sunt precizate in tabelul 1.6.12. Stabiliti modulul si sensul rezultantei pentru fiecare situatie dat%. Precizati, pentru rezultant’, punctul de aplicatie si directia. Tabelul 1.6.12 fortele au acelasi sens, R=hit+h= a pozitiv 1250.N | negativ | 0;15KN sy 263N | pozitiv | 4,5 x 10°cN a [a [2.7 [ negativ [0,823 uN | pozitv_| ee ae \ 1.6.13. Completati tabelul 1.6.13, care cuprinde : modulele forjelor 1 F si, unghiut dintre directiile acestor forte - notat cu a, modulul rezultantei R , unghiul dintre directia rezultantei si directia fortei F, sau F,, notat cu B. Respectafi unitatea de misura indicat’. .32 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME Tabelul 1.6.13 N daN cu Fy el=le]~|-] aame aN cu F 0,525 kN cu F 353N} N | 180° 70N cu Fj :180° KN | 930N] 180° = 2450N cu F, :180° ‘hr 1.6.14. Se dau doud forte concurente, coliniare, F, si #,. Modulul fortei # este = 49 N. Pentru ce valori ale modulului fortei F, rezultanta are modulul egal cu : a. Ae b. 13; ©. 20N; d.33N? Precizati, pentra fiecare caz, cand rezultanta are orientarea fortei F, ? \ 1.6.15. Trei forte concurente, F,, F, si F;, actioneaz’ pe directia axei Ox. Fortele F, si F, actioneaza in sensul pozitiv al axci, iar F,, in sensul negativ al acesteia. Si se afle modulul si sensul rezultantei acestor forte, ale c&ror caracteristici sunt date in tabelul 1.6.15. Tabolul 1.6.15, T T Nr. [= A | A iB 2,5N J 2N 15N f SF 2 Fe R,=F+F,=25N+2N=45N £ 4 pozitiv R, er R=R,-F,=45N-15N=3N 1 | 40N [55N | 0,025KN kN 2] 93N 7 aN OiN AN, 3 [343 NN NFENOMENE MECANICE 3 \& 1.6.16. Asupra unui mobil, care se deplaseaz4 pe directia axei Ox gi in sensul pozitiv al acesteia, actioneaz& trei forte, de-a lungul axei Ox, F,, F, si F;. Fortele F si ¥ au sensul migc&rii, iar F, - sens invers migc&rii. Modulele acestor forte sunt date in tabelul 1.6.16. Calculati modulul rezultantei si sensul ei fat de sensul de miscare. fn coloana a saptea notati modul de variatie a vitezei mobilului. Tabelul 1.6.16 \& 1.6.17. Un mobil se deplaseazX de-a lungul axei Ox, in sensul pozitiv al acesteia, sub actiunea a trei forte: F, are modulul F, = 120 N si sensul misc&rii, #, are modulul F, = 70N si sens invers migc&rii. Stabiliti modulul gi orienarea fortei , , stiind c& mobilul isi menfine directia migc&rii si viteza constante. A. 1.6.18. Determinati pe cale graficd, pentru fiecare caz, modulul rezultantei a dou forte concurente care formeaz4 intre ele unghiurile de 0°; 30°; 45°; 90°; 150°; 180°. Fortele au modulele F, = 4.N si F, = 3 N. & 1.6.19. Se dau doua forte ce au punctul de aplicatie in originea axei Ox. Cand directiile fortelor formeaz’ 30° cu axa Ox, rezultanta lor are modulul egal cu 10 N. Cand F, formeazd 90° cu axa Ox, iar F, - 270° cu aceeasi axd, rezultanta lor are modulul 4 N. Calculati modulele celor dou’ forte. & 1.6.20. Patru jucttori trag de o sfoar4, doi spre dreapta, cu fortele de 330 N si 380N, iar ceijalti doi spre sténga, cu forfele de 300 N si 400 N. in ce sens se misc& sfoara? Sintezd v functii trigonometrice : © cosinusul unui unghi ascutit este egal cu raportul dintre lungimea catetei aldturate unghiului si lungimea ipotenuzei (fig. 1.6 A) (AABC - triunghi dreptunghic in A)4 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME cos B = £ => c=a cos B; cséab b= acos€ as) a bane sta | “et ¢ ‘enteta aldturats este Fig. L6 A © sinusul unui unghi ascutit este egal cu raporul dintre lungimea catetei opuse unghiului si lungimea ipotenuzei (fig. 1.6 B) sin =4 = o=asin dy sin€=2 => caasin€ @s) a Ipotenasa Pe spat Oe cateta opus c v Fig. 1.6 B * tangenta unui unghi ascutit este egali cu raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului si lungimea catetei aldturate lui (fig. 1.6 C), wha? > o-cigh; tgC=L> c=bge @S) catata laturaté ‘unghiulul 8 Pees st c Shei ae Fig. 1.6.6 . cotangenta unui unghi ascutit este egal cu raportul dintre lungimea catetei ald- turate unghiului si lungimea catetei opuse lui: og d= e=beg beg e=2b=cagé (4s) Precizdri: au fost alc3tuite tabele cu valori aproximative ale functiilor trigonometrice din care extragem valorile functiei cosinus pentru unghiuri mai importante, dup’ cum urmeazi (tabelul 1.6 S):FENOMENE MECANICE 35 ‘Tabelul 1.6 S cos 0° = 1 = - cos 180° cos 30° = = -cos 150° 2 cos 45° = pe = - cos 135° cos 60° ; = - cos 120° cos 90° = 0 pentru un unghi oarecare a este valabil& relatia: sin’a + cos*a = 1. Sinteza Y teorema lui Pitagora: enung: {ntr-un triunghi dreptunghic, suma pitratelor lungimilor catetelor este egal cu p&tratul Iungimii ipotenuzei : @ = >? + C, pentru triunghiul din figura 1.6 C (6S) ‘ aplicarea teoremei lui Pitagora pentru aflarea modulului rezultantei a doua forte concurente, F, si F,, ce formeaz& intre ele unghiul a (fig. 1.6.D a): - din varful rezultantei se construieste perpendiculara pe suportul fortei #, (fig. 1.6.D b), punctul de intersectie al perpendicularei cu suportul fortei a fost notat cu C; astfel au fost objinute doud triunghiuri dreprunghice OBC si ABC; Fig. 1.6 D - se aplic& teorema lui Pitagora pentru triunghiul OBC, in care |OB|= R : \oB/? = oc? +|[Bq? a - se exprimi segmentele |OC| si [BC| in functie de modulele fortelor si unghiul a: - in AABC: sing it = l= [4B sin pentru c& |AB| =F; rezults cf [BC|=F, sina @ ~ JOC|=|0A|+|Aq si [OA|=F, @) = fm AABC: cosa=/4G — jac]=|AB) cosa => |AC|= A cosa ® [AB|36 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME - din (3) si (4) se obtine: |OC]= F, +, cosa (5) - se inlocuiesc (2) si (5) in (1): R2 =(F, + F\cos a)? +(Fisin a)? => R? = F? +2F,F,cos a+ Fcos? a+ F?sin? a => RP=F24+F} 42K Fycosa sau => R= JF? + FP +2F,F,00s a. 6S) 1.6.21. Directiile a dou’ forte concurente formeazi un unghi a = 60°. Forjele au modulele egale cu: F, = 7 N, F, = 4.N. Sa se afle modulul rezultantei. Date: F,, Fy, a. Cerinje: R. Rezolvare © se aplicd formula (6S) : R= FP +F} +2F\F,cos 0 © calcule: R=J(7N)?+@ N)? +2 (7 NYG Neos 60° = ,/49 N2 +16 N2 +565N? = 93 N R=9,64N. k. 1.6.22. Determinati modulul rezultantei a dou’ forte concurente, egale in modull cu F, = F, = 5N, ce formeazd intre ele unghiul a = 45°. \&\ 1.6.23. fn tabelul 1.6.23 sunt date modulele a dou’ forte concurente si valoarea unghiului dintre directiile fortelor. Folosind formula (6S) si tabelul (1.6.S), aflati modulul rezultantei. Tabelul 1.6.23 Nex. | 1 2 | 3 4 ] RK 8N 6N | 4N SN ky 4N ee SN @ 90° 30° «|i 120° bs 1.6.24. Fortele F, si #, au punctul de aplicatie in originea axei Ox si formeaz’ cu aceasta unghiurile a, = 30°, respectiv a, = -60°. S% se afle modulul rezultantei, stiind c& fortele au modulele F, = 12 N si F, = 16 N. & 1.6.25. Rezultanta a dou% forte concurente are modulul de 4 ori mai mare decat modulul fortei #,. Unghiul dintre vectorii forti este egal cu 90°. Aflati raportul modulelor celor doua forte. & 1.6.26. Fortele F, = F, = 6 N, avand punctul de aplicatie comun, dau o rezultant’ de modul R = 6 N. S& se afle unghiul dintre forte.FENOMENE MECANICE 37 & 1.6.27. Rezultanta a trei forte concurente are modulul egal cu zero. Se cunosc modulele a dou’ dintre forte si unghiurile pe care acestea le formeaz cu axa Ox: F, =2Nsi F, = 4N, respectiv a = 30° si B = 60°. Sa se calculeze modulul celei- lalte forte. & 1.6.28, Cat este modulul rezultantei fortelor F, = 50 N, F, = 30 N, F, = 40 N, dack unghiul dintre fortele F, si F, este a, = 0°, iar dintre F; si F, este a, = 45°? & 1.6.29. in originea axei Ox sunt aplicate 5 forje de module: F, = 3V2 N, F,=4N, 2N.. Directiile fortelor formeaz cu axa Ox unghiurile : 35°, a, = 225°, a, = 315°. Sa se calculeze rezultanta \ 1.6.30. Asupra unui stalp, in punctul A, actioneazi un sistem de forle concurente, situate in acelagi plan vertical, care au modulele egale, F, = Fy ION (fig. 1.6.30). Aflati modulul componentei rezultantei celor dou forte pe directia axei Ox dac& unghiul « = 60°. Fig. 1.6.30 &\ 1.6.31. Asupra unui avion cu reactie actioneaz4, pe directie vertical’, forta de greutate de 550 KN gi forta ascensional& de 555 KN, iar pe directie orizontal4, forta de tractiune de 162 KN si forta de rezistent& din partea aerului de 150 KN. Sa se afle modulul rezultantei acestor forte. & 1.6.32. Trei forte, #1, F2 si Fs, actioneazd in acelasi plan si au modulele egale cu 40 N fiecare, formand intre ele unghiurile Z(F\,¥,)= Z(F,,F)= 60°. Aflati modulul rezultantei_R = F + F, + F.38 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME 1.7. Greutatea corpurilor & 1.7.1. Un corp de form paralelipipedic& are lungimea L = 5 dm, litimea J = 20 cm si inalsimea h = 40 mm. Stiind c& este confectionat din aluminiu, si se calculeze greutatea corpului. & 1.7.2. Folosind balanta si cilindrul gradat, se afl& c& un corp are masa m = 500 & si ocup& volumul V = 64,1 cm®, Sse afle: a. ce va indica un dinamometru, daci cilindrul este agttat de carligul acestuia ; b. din ce metal este confectionat cilindrul. & 1.7.3. Un cub din aluminiu are greutatea G = 211680 N. Si se afle latura cubului. & 1.7.4, O sferd metalic’, cu volumul exterior V = 150 cm®, prezinti regiuni iri substanti al céror volum reprezint& un sfert din volumul sferei. Stiind c& sfera este din fier, s& se afle greutatea ei. & 1.7.5. Neil Armstrong, primul om care a pisit pe Lund la 20 iulie 1969, avea atunci masa de 70 kg. Stiind CX gy, = 9,8 N/KE Si Suny = 1,6 N/kg, s& se calculeze greutatea astronautului pe PamAnt, respectiv pe Lund. & 1.7.6. Un vas plin cu lichid cAntireste 172,80 kg, cea ce reprezintA de 6 ori masa vasului gol. Stiind volumul interior al vasului, V = 0,18 Kl, s& se calculeze: a. den- sitatea lichidului; b. greutatea lichidului. & 1.7.7. intr-un vas cilindric cu indltimea h = 50 cm si diametrul bazei d = 4 cm, se afl apa pn’ la inaltimea h, = 40 cm. Si se afle: a. greutatea apei din vas; b. greutatea uleiului ce trebuie turnat in vas pentru a-1 umple complet. & 1.7.8. Un corp ou greutatea G = 22,638 N contine font si brad in raport de mase 10:1. Sase afle: a.cu cat este mai mare masa de font decdt cea de brad; b. raportul dintre volumul fontei si cel al bradului. & 1.7.9. Un vas cilindric cu raza bazei r = 3 m contine apa pana la 8/9 din inaltime. Daca se introduce in vas un corp din fier cu greutatea G = 611,52 KN, acesta se umple complet. S& se afle: a, inaltimea vasului; b. greutatea totald a corpurilor continute in vas. \ 1.7.10. Pentru un invelis sferic din fier se cunosc: raza interioar& r = 6 cm si raza exterioar’ R = 18 cm, Sfera este umpluti cu glicerind. Sa se afle greutatea total a corpului astfel alcatuit.FENOMENE MECANICE 39 & 1.7.11. Doua placi paralelipipedice au aceleasi dimensiuni: lungimea L = 10 cm, Witimea / = 5 cm gi grosimea h = 2 cm. fmpreuni, placile au greutatea G = 16,366 N. Stiind ca una dintre ele este din fier, si se afle: a. masa fiecdrei plici; b. densitatea celeilalte plici. & 1.7.12. a. S& se afle densitatea alamei, stiind c4 raportul dintre volumul cuprului si cel al zincului din acest aliaj este de 7/2. b. Ce greutate va avea o sferi cu raza de 2 cm confectionat& din acest aliaj? & 1.7.13. Un aliaj din argint si nichel are densitatea p = 10,075 g/cm’. Din acest aliaj se realizeazi un corp cu volumul V = 60 cm. Sa se afle cu cat este mai mare * ‘greutatea argintului decAt cea a nichelului utilizat in alcituirea corpului dat. Rezultatul s& fie dat in mN. & 1.7.14. Un vas gol cAntireste m, = 250 g, iar plin cu ap’, m, = 300 g. in el, plin, se introduce un corp solid, cu masa m, = 4 g. Ca urmare, curge o parte din apa aflat in vas. CAntirind din nou vasul, se obtine m, = 302 g. S& se afle: a. densitatea corpului; b. greutatea apei ramase in vas dupa introdiicerea corpului solid. & 1.7.15. Cu cat se modifica greutatea unui om de mas’ m = 80 kg atunci cand el se deplaseaz& de la ecuator, unde g = 9,78 N/kg, la polul Nord, unde g' = 9,83 N/kg? &. 1.7.16. Dou’ corpuri de mas m, = 1 kg, respectiv m, = 2 kg, sunt suspendate cu ajutorul unor fire, ca in figura 1.7.16. Calculati pentru fiecare situatie tensiunea din fire, Se di F = 3,0 N. Precizare : in orice sectiune a unui fir intins de o fort actioneaz4 dou’ forte egale in modul si de sensuri opuse ; oricare dintre acestea se numeste tensiune in fir. Dac& greutatea proprie a firului este neglijabil4, tensiunea din orice sectiune a firului va fi aceeasi. a boc die TIaa 7 Ne mo mo mH m> me | 27 06 m,@ me mf 7 Fig. 1.7.1640 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME 1.8. Deformarea elastica. Forta elastica Deformarea elasticd & 1.8.1. Ce forta deformatoare trebuie s& actioneze in lungul unui furtun de cauciuc, de * constant elastic’ 125 N/m, pentru a fi alungit cu Al = 2 cm? \ 1.8.2, Forta de 2 N, care actioneaz4 in lungul unui resort, fi determing o alungire de 4 cm. S& se calculeze constanta elastic a resortului. &. 1.8.3. Sa se afle alungirea resortului de constant& elastic’ A = 250 N/m, atunci cand de acesta este suspendat un cilindru cu aria bazei S = 22,5 cm’, inaltimea h = 2cm si densitatea p = 11300 kg/m?. A. 1.8.4. Cat devine lungimea unui resort caracterizat de constanta elastic’ k = 150 N/m, atunci cAnd de el se suspend un corp cu masa m = 0,00018 t, dac& lungimea resor- tului nedeformat este /, = 10 cm? A 1.8.5. Lungimea unui resort nedeformat este /, = 12 cm. Cand de acesta se suspend un.corp cu greutatea G = 24 N, lungimea lui devine !, = 17cm. Sa se afle: a. constanta elastic’ a resortului; b. lungimea resorului cand de el se trage cu forta F = 42 N orientat de-a lungul lui. & 1.8.6. Si se calculeze densitatea unei sfere de volum V = 10? m’ care, asezat pe un resort vertical de constantd elastic’ k = 1911 N/m, determina o micsorare a lungimii acestuia cu 4 cm. & 1.8.7. Cu cAt se schimba alungirea unui resort de constant elastic’ k = 700 N/m dac& se inlocuieste cubul din aluminiu suspendat de resort cu unul din fier, de acelasi volum V = 0,001 m°? \ 1.8.8. in tabelul 1.8.8 sunt date valorile fortei deformatoare ce actioneaz4 in Tungul unui resort si valorile alungirilor corespunztoare. Cerinfe: a. trasarea graficului legii deformirilor elastice ; b. calcularea constantei elastice a resortului; c. valoa- rea forjei deformatoare care produce o micsorare a lungimii resortului nedeformat cu Al = 3,5 cm. Tabelul 1.8.8 Fagg, (N) 0 15 2 2,5 3 3,5 4 Al (mm) 0 12 18 24 30 36, 42,5 49 & 1.8.9. in figura 1.8.9 este dat% reprezentarea grafic’ a legii deformarilor elastice pentru un resort. Sa se afle : a. constanta elastic’ a resortului; b. alungirea resortului cand asupra lui actioneaz3 forta deformatoare F,., = 35 .. pentru ce valoare aFENOMENE MECANICE 4 fortei deformatoare F,,, alungirea este Al, = 6,5 cm; d. cu cat trebuie sd se modifice forta deformatoare pentru ca alungirea s& creasci de la Al, = 3 cm la Al, = 4,5 cm; e. forta deformatoare avand valoarea Fy; = 24 N, de cate ori se modific& alungirea dac& forta deformatoare creste.cu f = 25%. 9 Wat lem Fig. 1.8.9 1.8.10. Avand la dispozitie reprezentarea grafic a legii deformarilor elastice pentru dou’ resorturi (fig. 1.8.10), s& se afle: a. raportul constantelor elastice ale celor dows resorturi; b. valorile fortelor deformatoare care produc, la fiecare din cele dou’ resorturi, aceeasi micsorare a lungimii lor A! = 30 mm; c. dac& de-a lungul fie- cui resort actioneaz o fort deformatoare egal cu 45 N, ce valori au alungirile resorturilor. © 70 20 30 40.50 60 70 Al(mm) Fig. 1.8.10 1.8.11. in graficul din figura I.8. 11 este reprezentat& dependenta lungimii unui resort de forta aplicat4 de-a lungul su. S& se afle constanta elastici a acestui resort. Fig. 1.8.11 1.8.12. fn tabelul 1.8.12 sunt trecute datele unui expriment de studiere a deformarii elastice a unei benzi de cauciuc. Cerinfe: a. s& se reprezinte grafic dependenta lun- gimii resortului de forta deformatoare; b. calcularea constantei elastice a benzii; c. aflarea lungimii benzii in stare nedeformat’.42 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME ‘Tabelul 1.8.12 Feet. (N) 3 5 8 10 / (cm) 11,2 12 13,2 14 Forta elasticad \ 1.8.13. Un corp de forma paralelipipedic& are L = 15 dm, | = 2m, h = 0,1 omsi = 2,7 g/cm®, Se actioneazi asupra corpului prin intermediul unui resort de constanti elastic k = 300 N/m, trigand de acesta pe directie vertical, in sus. S4 se afle forta cu care corpul apasi asupra suprafefei de sprijin, stiind c4 resortul s-a alungit cu Al = 4/3 cm. & 1.8.14. De corpul cu masa m = 0,5 kg, ce sti pe suprafata Paméntului, este prins in Pozitie vertical’ un resort de constanti elastic k = 300 N/m. Aflati modulul fortei de aptisare din partea corpului asupra suprafe{ei de sprijin, dacd resortul este com- primat cu Al = 2 cm. & 1.8.15. Asupra unui resort actioneaz doui forte de module F, = F, = 50 N, conform desenului din figura 1.8.15. Directiile fortelor formeaz% cu verticala un unghi a = 30°. Se considera resortul far mas% si de constant de elasticitate k = 1000 N/m. Sistemul fiind in stare de repaus, s& se afle: a. forfa elastic’ ce ia nastere in resort; b. alungirea resortului. Fig. 1.8.15 & 1.8.16. De un resort suspendat vertical (k = 500-N/m) se aga un corp de mas& m, resortul alungindu-se cu Al, = 2,4 em. Se actioneazi asupra corpului cu o forts orizontala F = 5 N. Ct va fi alungirea resortului? &. 1.8.17, De capetele unui resort vertical sunt prinse corpurile 1 si 2, de mase m, = 2kg, respectiv m, = 3 kg. Cand sistemul (resort si corpuri) este suspendat la capatul de care este prins corpul 1, lungimea lui este /, = 10 cm; cAnd sistemul este asezat cu celalalt capt pe un suport, lungimea resortului devine /, = 4 cm. S& se afle lungimea resortului nedeformat. \& 1.8.18. Doud resorturi, unite intre ele, sunt intinse tragand cu mainile de capetele ramase libere. Resortul de constant’ elastic’ 100 N/m se alungeste cu 5 cm. Ce constant elastica are celalalt resort, dacd s-a alungit cu 1 cm?FENOMENE MECANICE 43 \& 1.8.19. Prin intermediul resortului de constant’ elastic’ k = 245 N/m si lungime 4, = 12 em este suspendat un corp care se afld in repaus atunci cénd resortul are Iingimea 1, = 13 cm. Sa se afle: a. masa corpului; b. modulul si orientarea rezultantei ce » actioneazs asupra corpului in momentul in care lungimea resortului este: 1, = 12,5 cm, I, = 15 cm, |, = 9cm. & 1.8.20. Resortul de constantd elastica k = 245 N/m are lungimea in stare nedeformata Jy = 10 cm gi lungimea /, = 8 cm atunci c4nd corpul A se afl in stare de echilibru. S& se afle : a. masa corpului ; b. modulul si orientarea rezultantei atunci cand resorul are lungimea: /, = 9 cm, 1, = 6 om, J, = 12 cm, 1, = 15 cm (fig. 1.8.20). Fig. 1.8.20 \& 1.8.21. Sistemul alcdtuit dintr-un resort si un corp suspendat de acesta se numeste pendul elastic. Consideram c& resortul are mas& neglijabila, constanta elastic’ k = 98 N/m si lungimea in stare nedeformat’ /, = 2cm; corpul suspendat are dimensiuni mici si masa m = 50 g. tn figura 1.8.21 sunt reprezentate la scart mai multe pozitii ale cotpului, cAnd sistemul se afl& in stare de miscare. Completafi tabelul 1.8.21, in care au fost facute urmatoarele notatii : / - lungimea resortului, A/ - variatia lungimii resortului, G - greutatea corpului, F, - forta elastic& ce ia nastere in resort, R - rezultanta forjelor ce actioneaz& asupra corpului in pozitia considerat’. Orientarea fortelor ce actioneaz4 asupra corpului si fie exprimat’ in raport cu axa Oy. Tabelul 1.8.2144 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME Exemplu : pozitia 10 (fig. 1.8.21) ¢ 1=3cm; ¢ Al=1cm; © G are directia axei Oy, sensul pozitiv al axei Oy si modulul G = mg = 0,05 kg-9,8 N/kg = 0,49 N; °F, are directia lui Al, deci vertical’, sens invers lui Al, ca urmare, sensul negativ al axei Oy, modulul egal cu F, = k Al = 98 N/m-0,01 m = 0,98 N; © R = +R, cei doi vectori au aceeasi directie si sens contrar; inseamni ci rezultanta va avea directia axei Oy si sensul lui F,, pentru ci F, > G, R = F,- G = 0,98 N- 0,49 N = 0,49 N. A 1.8.22. Bila de mas m = 200 g este suspendati prin intermediul a doua resorturi de constante elastice k, = 98 N/m sik, = 147 Nim. Corpul se afld in stare de echilibru atunci cAnd resortul 1 este alungit cu Al, = 0,5 cm (fig. 1.8.22). S& se caracterizeze fortele elastice care apar in cele dou’ resorturi, la capetele prinse de corp, si s& se calculeze deformarea celui de-al doilea resort. ky m ke Fig, 1.8.22 A 1.8.23. Dou’ resorturi de lungimi /, = 10 cm si J, = 15 om, cu mase neglijabil de mici, au constantele elastice k, = 100 N/m, respectiv k, = 40 N/m. a. Se leagi resorturile in serie, se suspend si de capatul rimas liber se prinde un corp de masi m, = 500 g (fig. 1.8.23 a). Sa se calculeze noile lungimi ale resorturilor. be Cat devin iungimile resorturilor dack acestea, impreuni cu dou’ corpuri de miase m, = 300 g si m, = 200 g, formeazA sistemul din figura 1.8.23 b? Se va considera g = 10 Nik.FENOMENE MECANICE 4s KOK, m2 k, k, im 27 m a b. Fig. 1.8.23 1.8.24. Un suport orizontal se sprijind pe patru resorturi verticale si identice, de con- stant elastica 800 N/m fiecare. Suportul are masa m = 3,2 kg. S& se afle cu cat variazA lungimea resorturilor atunci cAnd pe suport se asaz& un corp cu masa m' = 0,8 kg. Se va considera g = 10 m/s? si c& in timpul deformarii resorturilor platforma ram4ne orizontal’. 1.9. Forta de frecare A 1.9.1. 0 carimida cu masa m = 2 kg este deplasati uniform pe o suprafay’ orizontal4, sub actiunea unei forte de tractiune ce are modulul F, = 3,92 N. Si se afle: a. modulul fortei de frecare; b. raportul dintre forta de frecare si forta de apasare normal’. \. 1.9.2. Un sportiv coboard uniform cu parasuta. Greutatea parasutistului impreund cu a paragutei este de 700 N. Cu cat este egal’ forta de rezistent% din partea aerului? & 1.9.3. Un corp cu masa de 10 kg este tras in sus cu o forti de 98 N. Care este starea mecanic& a corpului? & 1.9.4. Cu cat trebuie s& scad’ forta de tractiune care asigura deplasarea rectilinie si uniforma a corpului pe o suprafat’ orizontala, daci acesta trece dintr-o zond unde forta de frecare reprezint4 f, = 15% din greutate, in una unde aceasta reprezinti f, = 5% din greutate? Masa corpului este m = 30 kg. 1.9.5. Calculati modulul fortei de tractiune ce trebuie si actioneze asupra unui paralelipiped cu L = 45 cm, | = 0,7 dm, h = 20 mm sip = 2,5 g/m? pentru ca acesta si se deplaseze rectiliniu uniform pe o suprafafi orizontald, dacd forta de frecare este de 20 ori mai mic& decat greutatea corpului. &\ 1.9.6. Forta de tractiune dezvoltaté de motorul unui automobil este de 1000 N, iar forta de frecare ce se opune miscarii este de 700 N. Calculati rezultanta acestor forte. 1.9.7, Corpul reprezentat in figura 1.9.7 se deplaseaza rectiliniu uniform. Forele F, si F, aumodulele: F, = 125N, F, = 135N. Laun moment dat forta F, isi inceteaziINVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME actiunea si dup% Ar = 10 s viteza corpului devine nul. Sa se afle: a. orientarea si modulul fortei de frecare ; b. rezultanta fortelor ce actioneaz asupra corpului dup’ disparitia fortei F, si dup’ intervalul de timp At = 10s; c. ce se int&mpl4 cu viteza corpului dupa incetarea actiunii fortei F 7 os Fig. 1.9.7 1.9.8. Asupra unui corp situat pe o suprafatt orizontali actioneaza, pe aceeasi directie orizontal’, doud forte care au modulele egale cu F, = 20N, respectiv F, = 30 N, iar sensurile contrare. Stiind c& miscarea corpului este rectilinie si' uniform, s& se afle: a. orientarea si modulul fortei de frecare; b. masa corpului, dact forta de frecare este egal cu 1/10 din forta de apisare normal’. 1.9.9. Sa se afle alungirea cablului de constant elastic’ 100 kN/m, utilizat la remor- carea unui automobil cu masa de 2 t intr-o miscare cu vitez% constant, pe un plan orizontal, cnd forta de frecare reprezintX o zecime din forta de ap&sare pe plan. 1.9.10. Un resort de constant’ elastic k = 200 N/m are un capat prins de perete, iar la cellalt capt, un corp ce se poate deplasa pe o suprafafi orizontala (fig. 1.9.10). Sub actiunea unei forte orizontale de modul F = 6 N, corpul se deplaseaz si rimane in echilibru cAnd alungirea resortului este Al = 2 cm. Stabiliti: a. orientarea si modulul fortei de frecare. b. orientarea si modulul rezultantei in momentul incetirii actiunii fortei F. Fig. 1.9.10 1.9.11. fn figura 1.9.11, [, = 7 cm reprezinti lungimea resortului nedeformat, J, = 7,5 cm ~ lungimea lui cand corpul se afl in echilibru. Stabiliti: a. orientarea si modulul fortei de frecare; b. modulul si orientarea rezultantei ce actioneaz pe directia orizontala, atunci cAnd corpul se deplaseaz’ de la stnga la dreapta si resortul are lungimi = Sem, J, = 6cm, |, = 7m, l, = 8cm, |, = 9cm. Se di: k = 125 N/m. Orientarea va fi precizat in raport cu axa Ox. Fig. 1.9.11 1.9.12. in figura 1.9.12 sunt date mai multe pozitii ale unui pendul elastic, alcdtuit dintr-un resort cu k = 100 N/m gsi un corp de mas& m care se afl& in migcare pe o suprafaga pland orizontala. Pentru fiecare pozitie este specificat sensul de miscare. inFENOMENE MECANICE a7 desenul 1, corpul se afl4 in repaus gi resortul este nedeformat; in desenul 2, corpul se afl in stare de echilibru. Migcarea corpului pe suprafata orizontala se face cu frecare. Completati tabelul I.9.12, exprimand orientarea fortelor in raport cu axa Ox. R reprezintX rezultanta fortelor care actioneaz4 pe directia axei Ox. 058m J | Fig. 1.9.12 Tabelul 1.9.12 & 1.9.13. Un corp cu masa m = 12 kg, agezat pe un plan orizontal, este tras uniform de o fortt F . Coeficientul de frecare la alunecare, intre corp si plan, este p = 0,20. S& se afle modulul forjei dac&: a. directia fortei este orizontal&; b. directia fortei formeaz’ cu orizontala un unghi a = 30°.INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME eae in extal incre P&mént proble alunecare, y fj al | de. Th. ee clef e je Re Fig. 1.9.13 Definitie: Coeficientul de frecare la alunecare este egal cu raportul dintre forta de frecare la alunecare F, si forta normala de apisare (perpendicular) pe suprafata de contact dintre corpurile aflate in migcare unul fafi de cellilalt, F,. Adic& : rz pet > F=pF, Fy Date: m, p, a. Cerinje : F. Rezolvare se alege sistemul de referinga - sistemul de axe xOy, cu axa Ox pe directie orizontala, axa Oy pe vertical si corpul situat in originea sistemului de axe ; proiectiile fortelor Vor fi pozitive dac& actioneaz in sensul pozitiv al axelor si negative; dac& actioneaz4 ia sensul negativ al acestora ; se reprezinté toate forfele care actioneazd asupra corpului (fig. 1.9.13): pe directia axei Ox actioneaz& forta dati F* si forta de frecare F; ; iar pe directia Oy actioneaz& greutatea G si reactiunea F, din partea suportului ; © deoarece viteza corpului raméne constant’, se aplicd R=0, care poate fi scris& si pentru componentele fortefor de-a lungul celor doud axe: R, =0, R, =0 © calcule: a) - forta de ap&sare normala este egal cu greutatea corpului, deci F, = uF, = uG Q) = din (1) si (2) rezulté F = pmg = 23,52 N. se alege sistemul de referingd ; se reprezinta toate fortele ce actioneazd asupra corpului (fig. 1.9.13" a): pe directia axei Ox actioneaz4 forja de frecare F;,, iar pe directia Oy actioneazi greutatea G si reactiunea F, din partea suportului si sub unghiul a fafi de axa Ox, actioneaz’ forta F’;49 Figura 1.9.13" deoarece forta F" are directia diferitt de cea a axelor, se descompune in dou componente ce au directiile axelor: din varful vectorului F’ se construiesc paralele la axele Ox si Oy pe care le intdlnesc in punctele A, respectiv B; segmentele OA si OB reprezint{ modulele celor dou’ componente pe care le notim cu Fi, respectiv Fy (fig. 1.9.13' b). deoarece viteza corpului ramane constant, se aplicd R=0, care poate fi scrisd si pentru componentele fortelor de-a lungul celor dou’ axe: R, =0, 8, =0 calcule : (t =0 R, = Fi-Ft 1=Fi Ry =0 Fi =G-F; 8) R, =Fy-Fi-G - in acest'caz, forta de apsare’ normal este egal cu F’, = G - F',, deci Fi, = uF, = WG - F') (4) - din (3) si (4) rezultt F', = u(G - F',) (5) - cosa fi. F/= F'cosa, respectiv sina = 2 = FY = F'sina © F = se inlocuiesc expresiile componentelor (6) in relatia (5) F'cos a = u(G - F'sin a) => F'cos a + pF'sin a = 1G 2x12 kgx9,8 XE —___N2m37n. ns _ cosa +psin a 3B & 1.9.14. fn figura 1.9.14 este reprezentat dependenta modulului fortei de frecare de modulul fortei de apasare normala pe suprafata de contact. Aflati coeficientul de frecare. 05 10 15 20 Fin) Fig. 1.9.1450 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME & 1.9.15. Un magnet de mast m = 50 8 este lipit de un perete vertical din fier, Pentru alunecarea uniforma de-a lungul peretelui, in jos, trebuie aplicatd o forts F, 1 = 2,0N. Ce fort trebuie aplicat pentru ca magnetul s& urce uniform? & 1.9.16. Doua corpuri de mase m, = 200 g sim, = 300 g, legate prin intermediul unui fir, se deplaseazA cu frecare pe o suprafaf’ plant si orizontal&, sub actiunea fortei orizontale F = 0,49 N. Miscarea corpurilor este rectilinie uniform’, iar coeficientul de frecare are aceeasi valoare pentru ambele Corpuri. Sa se afle : a. fortele de apasare normala exercitate de fiecare corp pe suprafafa de contact ; b. coeficientul de frecare ; ¢. tensiunea din fir. \ 1.9.17. Pentru sistemul din figura I.9.17 se cunosc: tensiunea din fir T = 2,45 N, m, = 0,5 kg, u = 0,1, acelagi pentru ambele corpuri, si faptul c& sistemul are migcare rectilinie uniform&, S& se afle: a. masa m,; b. modulul fortei F. Pe Fig. 1.9.17 1.10. Viteza. Migcarea rectilinie uniforma & 1.10.1. fn desenul din figura I.10.1 este reprezentat’ traiectoria unui mobil M care se deplaseazi rectiliniu uniform si sistemul de refering - originea axei Ox, ax care coincide cu traiectoria. Pozitia mobilului este dat de coordonata. x, care poate lua valori Pozitive sau negative. Deplasarea mobilului intr-un interval de timp At = £, - t, s-a notat cu Ay = x, ~ x,. OM __._*(metri) 3210123456 Fig. 1.10.1 35m-25m=10m 70m a “PL =-40m-(- 70m) =30m Lys. 40m —7 —->=17m ©. AK =X, —X,- > 52m= 17 m- xX, ---- x, =17m-52m=-35mFENOMENE MECANICE, 51 Completati tabelul I. 10.1. Tabelul 1.10.1 a 2 3. | 4 5 x -20m -47m -28 -4m * 25m ~ 15m 1m ax 10m sm | 7m & 1.10.2, Deplasarea mobilului Ar este pozitiva dact acesta se deplaseaz’ in sensul pozitiv al axei (Ax > 0 dack x, > x,; fig. 1.10.2 a) si negativ’, dac& mobilul se deplaseaza in sensul negativ al axei (Ax < 0 dact x, < x,, fig. 1.10.2 b). iont i ey B20) etme) ISTTeT Tse $ xy 4 aaa tne) A012 4 Fig. 1.10.2 ‘Completati tabelul 1.10.2. Tabelul 1.10.2 & 1.10.3. in tabelul 1.10.3 sunt date valorile vitezei unui corp, exprimate in m/s, multipli ori submultipli. Studiati exemplele si completati tabelul. Exemple: p= 250 dm YP Pa 2500 em 4 (P= 25000 mm 8. 250 cneecneeen de = 250 onnennne >= 2500 e+ = 25000 Ss s s s p P= 2,5 dam > P= 900 hy p- = 90 kan m dam hm km b. 25%.» =2,5- = = 9000S --> = 900 ---~ >=90 25: s > T b 10 bh 90; b 360052 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME km _,,km e —+x3600—— = 90—— 3600 h p> =90x10'm 5, km 90x10?km _|.m a. 90 em ea h 3600s L + =3600s + ‘Tabelul 1.10.3 Nrex, | ‘2 piesa | same a dm a |= h bh h s s s s 1 | 15 2 | 7200 3_ | 90 | & 1.10.4. Datele din tabelul 1.10.4 se refer’ la fenomenul de migcare rectilinie uniforma : 4, - momentul initial, x, - coordonata la momentul f,, x - coordonata la momentul 1, v — viteza mobilului. Se cere s4 completati tabelul. Tabelul 1.10.4 Nr) io + [arst-| x [ar ve ex. x2 at 0,5 min] 1,5 min -4m x= atm =20m-4m = 6m exemplu fils 40s | 02min [-20m| -2m 2|[2min[ s 1720h [-40m mFENOMENE MECANICE 53, 1.10.5. Reprezentafi, pe acelasi sistem de axe, legile migc&rii a 3 corpuri, ale c&ror pozitii fap de reper sunt date in tabelul 1.10.5. in prima coloan& a acestui tabel este notati coordonata fiectrui mobil in cm, iar pe randurile corespunz&toare, valorile coordonatei in diferite momente ale misc&rii mobilelor. fn ce sens al axei Ox se deplaseaz& mobilele? Tabelul 1.10.5 1 0 1 [| 2 3 4 5 6 x (cm) x 0 R 2 | 2 0 1,5 hk. 1.10.6. Reprezentati, pe acelasi sistem de axe, migcArile descrise de 2 corpuri ale c&ror pozitii fat de reper sunt date in tabelul 1.10.6. fn ce sens al axei Ox se depla- seazi mobilele? ‘Tabelul 1.10.6 1 | 0 1 2 3 4 5 6 x (em) 0,5 & 1.10.7. Se dau graficele din figura 1.10.7. Exemplul din tabelul 1.10.7 se referd la graficul (1). Folosind acest exemplu, rispundefi la cerinfele din coloana 1 a acestui tabel, pentru graficul (2). xm) @ Fig. 1.10.74 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME Tabelul 1.10.7 Cerinte Exemplu ; |° din punctul A se duce perpendiculara pe axa Of, pe care o momentul tnceperii intersecteazi in punctul de coordonate 2 s si 0 m (fig. 1.10.7 b); migcirii, to eH locul din care ['° din punctul A se duce perpendiculara pe axa Ox, pe care o inter- ‘incepe miscarea, x» | secteazi in punctul de coordonate 0 s si 4 m (fig. 1.10.7 b); x= 4 ‘* din punctul de pe axa Or, de abscis 3 s, se duce perpendiculara coordonata in | pe aceasti ax; aceast perpendiculari intersecteazi graficul in momentul —_| punctul B; 1=3s din punctul B se duce perpendiculara pe axa Ox, pe care o inter- secteazi in punctul de ordonatt 3 m (fig. 1.10.7 c); m1 = 3m 1 | ¢-din punctul de pe axa Ox, de ordonatiix: = 1 m, se duce paralela la axa Of; aceastl paralela va intAlni graficul in punctul C; * paralela dus& din C la axa Ox intersecteaz axa Or in punctul de abscist 5 s (fig. 1.10.7); = 5s ‘se alege pe axa Or un interval de timp Ar; se construieste deplasarea corespunzitoare Ax (fig. 1.10.7 d); se citesc valorile duratei, respectiv ale deplasttii gi se aplic& formula vitezei : Im _jm ax ve > vs—=1— Iss in care xn=im viteza mobilului & 1.10.8. Utilizind datele din tabelul I. 10.8, raspundeti la urm&toarele cerinte ; sarea graficului miscarii; b. aflarea vitezei mobilului pentru fiecare etap& a miscArii ; in care etap& a migcrii viteza are valoarea cea mai mare ; c. in ce momente mobilul se afl in punctele de coordonate x, = 3 m, respectiv x, = 6m; d. ince intervale de timp pozitia mobilului fafi de reper nu se schimbi si cat este coordonata in aceasta stare a mobilului; e. in ce moment se schimba sensul de migcare. Tabelul 1.10.8 +] 0 | 0,1 | 0,2 | 0,3 | 0,4 0,5 | 0,6 | 0,7 | 0,8 | 0,9 | 1,0 | 1,1 | 1,2 Ix(m)j 1 2 3 4 4 4 4 6 8 8 4 oj,4 & 1.10.9. Graficul din figura 1.10.9 reprezints miscarea unui mobil, care se desfigoari in mai multe etape. Raspundeti la urmatoarele ceringe: v,,,. - viteza cea mai mare; Yin ~ Viteza cea mai mic ; x,, - depairtarea cea mai mare fafa de reper ; 1,,- momentul in care mobilul se afl la departarea maxima fati de reper ; hy - momentul in care mobilul se afl4 in reper; distanja parcursd in intervalul de timp t = 2s + 8s; deplasarea in intervalul de timp ¢ = 2 s + 8 s; deplasarea pe intreaga durat a migcirii ilustrate pe grafic.& FENOMENE MECANICE 55 Fig. 1.10.9 1.10.10. O masin’ parcurge 50 km c&tre Est si 20 km citre Vest. Si se calculeze: a. distanta parcurst de masini ; b. deplasarea masini. 1.10.11. Un biciclist a parcurs o anumit distant& in At, = 3s, miscdndu-se uniform cu viteza v, = 6 m/s, iar altul a parcurs aceeasi distant& in At, = 9s, Si se afle viteza celui de-al doilea biciclist. 1.10.12. Un mobil parcurge Ax = 80 km in At = 1,5 h. Din aceast& distanti, 75% este parcursd cu viteza v, = 60 km/h. Cu ce vitezi parcurge restul distantei, stiind c& miscarea este rectilinie uniform’? 1.10.13. Un tren cu Iungimea J, = 100 m trece pe un pod cu lungimea 1, = 200 m. Ce viteza trebuie s& aiba trenul pentru ca traversarea si dureze At = 30s? 1.10.14. Un biciclist a parcurs Ax, = 1,5 km in At, = 45 min. Ce distant va parcurge un tren in At, = 25 min, stiind c& viteza lui este de n = 4,5 ori mai mare dect cea a biciclistului? 1.10.15. Un motociclist parcurge distanta dintre dou’ orase in At = 9 h. S& se afle aceasta distant&, dac& se stie cd motociclistul s-a deplasat At, = 3 hu viteza v, = 20 km/h, a stationat At, = 1 h si si-a continuat migcarea cu viteza ¥; = 30 km/h. 1.10.16. Un ciclist se deplaseaz4 pe o pist& circulara de razi R = 20 m in timpul At = 38 min, cu viteza constant v = 20 km/h. De cate ori inconjura pista? 1.10.17. Un conductor din aluminiu cu sectiunea S =10 mm? este lovit la un capiit ; sunetul produs in urma loviturii se aude la celalalt capt peste At = 0,02 s. S& se afle masa conductorului, stiind c sunetul se propag’ in conductor cu viteza v = 5100 m/s. . 1.10.18. Doi ciclisti, A si B, alearg’ pe traiectorii circulare, de raze r, = 45 m, respectiv r, = 54 m. Ciclistul A merge cu v, = 5 m/s. Ce vitez4 trebuie s& aib& ciclistul B pentru a parcurge circumferinta in acelasi interval de timp ca si ciclistul A? 1.10.19. Un avion se deplaseaz4 cu viteza v, = 200 km/h si trebuie si parcurg’ distanta Ax = 800 km. La jumatatea drumului isi m&reste viteza cu v = 100 km/h. fn cat timp parcurge aceastA distant?56 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME & 1.10.20. Un avion de cAlatori trebuia si ajungi Ja destinatie in At = 2 h. Din cauza conditiilor nefavorabile, el se deplaseaz% cu o vitez4 ce reprezint’ 75% din cea nor- mal’. Cu ct timp ajunge mai tarziu? & 1.10.21. 0 masini pleact din localitatea A c&tre localitatea B, la ora fy = 10h 50 min, cu viteza v, = 60 km/h. Pe drum are o pani, fiind nevoitd s& stationeze At = 15 min, dup care ii continu’ migcarea uniform’ cu v, = 80 knv/h, si ajunge in B la ora t = 12h $i 30 min, S4 se afle: a. lace ora intervenit pana; b. la ce distant de localitatea Aa intervenit pana. Distanja dintre localititile A si B este de Ax = 98,4 km. b 1.10.22. Un elev parcurge distanta dintre dou’ localitati, A siB, in timpul At = Sh, mergand pe jos. La intoarcere, 1/5 din drum este parcurst pe biciclet’, cu viteza v, = 12 knw/h, iar restul pe jos. S& se afle: a. distanta dintre localitZti, stiind cd la intoar- cere i-a trebuit Ar = 4,5 h; b. cét timp a mers cu bicicleta; c. viteza de miscare a elevului. : & 1.10.23. Conform orarului, un tren trebuie s& parcurga distanta dintre dou’ statii cu viteza v = 54 km/h. Dupi ce parcurge o anumit’ distant’, din cauza unei restrictii, trenul se deplaseaz4 cu viteza v, = 43,2 km/h pe o porfiune Ax, = 1500 m, apoi Stationeazi Ar = 1 min 35 s. Ultima parte a traseului este parcursd cu viteza de regim. Si se afle cu cAt intarzie trenul. & 1.10.24. Din doud localitati, A si B, situate la o distanti Ax = 180 km, pleacd un biciclist cu viteza v, = 5 m/s si un autoturism, cu viteza v, = 20 m/s. Sa se afle: a. dup’ c&t timp se vor intalni mobilele, dac& ele pornesc in acelasi moment unul spre cel- lalt; b. dupa ct timp se vor int4lni mobilele dacd ele se deplaseaz in acelasi sens $i pornesc simultan ; c. spatiile parcurse de fiecare mobil pAnd in momentul intdlnirii, in cazul in care se deplaseaz’ in acelasi sens, dar biciclistul a pornit mai tarziu decat autoturismul cu Ar” = 1h. oC =—B X t ‘Ax, Axg Fig. 1.10.24 Date: Ax, v4, ¥,- Ceringe: a. At; b. At’; c. Ax,", Ax)".FENOMENE MECANICE 7 Rezolvare © fenomen fizic: miscare rectilinie uniform’, 2 mobile ; a. © alcétuirea schemei, care cuprinde etapele : - se deseneazi traiectoria rectilinie si axa de referinj& care coincide cu traiectoria (fig. 1.10.24 a); = se noteazi pozitiile initiale ale mobilelor, biciclistul (toate marimile fizice care se refer’ la biciclist au indice 1) se giseste in originea axei O, iar autoturismul (toate mirimile fizice care se refer.la autoturism au indice 2) se afl in punctul B, la distanta Ax de reper (fig. 1.10.24 b); = se notez& pozitia mobilelor in momentul intalnirii - punctul C - si deplasarile celor dou’ mobile: Ax,, Ax, (fig. 1.10.24 c); © aplicarea legii de miscare — se stabileste originea duratei : se alege ca origine a duratei momentul plecdrii lor, moment notat cu ty; — se noteaz% momentul intalnirii cu ¢ si se exprim’ durata migcdrii fiectrui mobil : At, = t fg, respectiv At, = t- fy; se observa c& At, = Ar, si se noteazA aceastd durata cu Ar; — legea misc&rii pentru cele dou’ mobile se scrie astfel : a =v, At a) v, At Q) © examinarea relagiilor obtinute, paal (iQ): - mirimi fizice necunoscute: Ax,, Ax, si At - 3 necunoscute - ecuatii: 2, deci numdrul necunoscutelor este mai mare decdt cel al ecuafiilor ; © completarea sistemului de ecuagii prin examinarea informatiilor din textul pro- blemei sau din desenul realizat : — informatie neutilizat - distanta dintre localit&ti, notatt cu Ax; * — se transforma informatia intr-o relatie: din figura 1.10.24 rezulta @) fe = AcayAttyAt = At= > G) Aro An +Axy W4+¥2 Ar = 180000 m_ _ 7200 s=2h. 57420" ss b. Observatie : in cazul deplasarii mobilelor in acelasi sens este posibil s& se intalneasc&, adic’ unul si-1 ajung’ pe cel’lalt, numai act mobilul cu vitez mai mic’ este in fat’, iar cel cu viteza mai mare vine din urm’ ; © alcdtuirea schemei: fig. 1.10.24' ; © aplicarea legii de miscare : — originea duratei - momentul plecirii mobilelor ; — durata miscirii pani in momentul intilnirii este aceeasi pentru cele doua mobile: At,’ = At,’ = At’;58 INVATAM FIZICA REZOLVAND PROBLEME op AML x Fig. 1.10.24" = legea de miscare : Ax," = v, At’ (4) Ax,’ = v, At" 6) © examinarea informayiilor pentru completarea sistemului de ecuatii; — Mecunoscute sunt 3: Ax,', Ax," si Ar’ ~ ecuafii sunt doar doud, (4) si (5), deci mai trebuie o relatie ; - din text si figura I.4.24' rezulti: Ax, - Ax,’ = Ar © (4) Axl =v,Ar° calcule: }(5) Ax,=v,At' => Ax=v,At'-v,At! => Ar’ (6) Ax = Ax} -Ax} ¢. © se utilizeazd tot schifa din figura 1.10.24" ; * aplicarea legii de miscare : ~ originea duratei: momentul plecarii autoturismului, moment notat cu 1, momentul plecarii biciclistului se noteaz4 cu {3 conform textului problemei, intre cele dou’ momente exist relatia fg, = by + At” ) ~ durata miscrii pani in momentul intdlnirii, momentul #, va fi: pentru biciclist: At! = t— ty = f= fq - Ar" Pentru autoturism : Af] = t= ty, comparand duratele, obtinem : At? = Ary - At® (8) - legea de miscare : => At =3,33h v2 -Y Ax! = v, Att @ Ax = v, Att (10) © examinarea informayiilor pentru completarea sistemului de ecuatii : ~ Recunoscute sunt 4: Aty, Aty, Axt, Axy - ecuatii sunt doar trei, (8), (9) si (10), deci mai trebuie o relatie — din text si figura 1.10.24" rezulta ; Axy = Axl + Ax (il) * calcule: ©) Axf=nar = ag = St “vb * . ” ’ dy [SEM ge (Ai Ata (10) Ax§ = v,A0h => Ae Say oy =>4 yy Vy eee a (8) A= Ar -Ar" Arde (hry = Axjt dx (11) Ars = Axi + Ax :iN ay FENOMENE MECANICE 39 x-veAt 36 Jem V2 -% Axh = Axl + Ax xf = Axf + Ax=216 km 1.10.25. Din doud localitati situate la distanta Ax = 360 km pleaca in acelasi moment, unul spre celalalt, un autoturism gi un motociclist. Ce spatii str&bat vehiculele pana la intalnire, dac& v,/v, = 2/37 1.10.26. Un autocamion pleac& din Bucuresti spre Ploiesti simultan cu un automobil din Ploiesti spre Bucuresti. Cele dou’ vehicule se intalnesc intr-un punct situat fata de Bucuresti la o distant& egala cu o patrime din distanta dintre cele doua orase. Daci autovehiculele s-ar misca cu o vitez4 egal% cu suma celor doua viteze, ar strabate distanta Ax' = 50 km in Ar’ = 30 min. S& se afle vitezele celor doua autovehicule. 1.10.27. Doua mobile se afla pe dreapta (A), in punctele A, respectiv B. Cel din A porneste spre B cu v, = 12 m/s, iar cel din B, spre A, cu v, = 9 m/s, dar mai tarziu cu 4s. Cunoscand |AB| = 100 m, la ce distant de mijlocul segmentului | AB| se intélnesc? 1.10.28. Din doua localitati A si B pleac’, unul spre celalalt, dou’ mobile cu vitezele y, $i ¥,, trecénd unul pe lang’ altul la un sfert din distanta totald fat de A. Cunoscaind ci ele ajung in B, respectiv A, la un interval de timp At’ = 10 min unul fai de celilalt, sa se afle in ct timp a parcurs fiecare mobil distanta respectiva. 1.10.29. Dou mobile pornese din acelasi loc, in acelasi sens cu vitezele v, = 30 kav/h siv, = 10 m/s. Al doilea pleac& mai tarziu decat primul cu At’ = 30 min. Si se afle : a. dupi cat timp, din momentul plectrii celui de-al doilea mobil, se vor intalni ; b. ce distant au parcurs pan’ in momentul intal 1.10.30. Douk mobile se misc’ pe aceeasi directie si in acelasi sens cu vitezele v, = 10 m/s si v, = 20 mV/s. La momentul initial, mobilul al doilea se afla in urma primului cu distanta Ax’ = 200 m. Sa se afle dup’ cat timp distanta dintre cele dou’ mobile devine Ax” = 50 m. 1.10.31. Un elev inregistreaz4 ecoul la At = 2,5 s de cdnd a pronuntat sunetul a”. La ce distan{d se afld peretele pe care s-a produs reflexia sunetului, dact v,..., = 340 mvs? 1.10.32. Un automobil se indreapt cu viteza v, constant, c&tre un obstacol. Cand ajunge la distanta d = 2,72 km de obstacol, el emite un sunet al cSrui ecou este perceput de sofer dup Ar = 15 s, Cunoscnd ci viteza sunetului in aer este Vine = 340 mis, si se calculeze: a. viteza automobilului ; b. spatiul parcurs de automobil de Ja emiterea sunetului pnd la perceperea ecoului. 1.10.33. Pe o autostrada trece la momentul f,, = 0, prin dreptul bornei kilometrice 0, un automobil cu viteza v, = 72 km/h. La momentul f,, = 1 h, trece, prin acelasi punct gi in acelasi sens, un alt automobil. Stiind c& automobilele se intalnesc la kilometrul 144, sa se calculeze viteza celui de-al doilea automobil.