ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
O importanta deosebita in transportul de marfuri pe mare prezint& sistemul
asigurarilor impotriva riscurilor maritime definite drept consecinte materiale a producer
evenimentul
ssigurat.
in dreptul maritim, noyiunea de rise poate fi infeleas& ca 0 totalitate a pericolelor
intampinate de nava in timpul voiajului sau de evenimente producatoare de daune pe care
asiguratorii le acopera sau nu.
Asigurarea maritima domina intreaga viay4 maritima. Practic, in zilele noastre nu
exist navi care si nu fie asigurati sau incdrcdtor/navlositor care si nu isi asigure
marfurile expediate. Astfel, in caz de accidente navale, asiguratorul va fi cel care va plati
indemnizatia de asigurare, avand apoi posibilitatea de a-si valorifica dreptu
impotriva celor vinovaji de producerea evenimentului. fn caz de pierderi sau avarii la
‘marfa transportati, rspunderea va reveni atat asiguritorului navei cat si asigurdtorului
inet.
Asigurarea maritima este stréns legaté de volumul si structura traficului maritim
international, precum si de dimensiunile si componenta flotei comerciale, care leagi
producatorii de consumatorii situati la distanfe mari, Asigurarea maritima ofera protectie
navelor comerciale de tot felul, precum si incdrcaturilor acestora, favorizeaza dezvoltarea
transporturilor pe mare si contribuie la dezvoltarea schimburilor comerciale si a
colaborarii economice internationale.
Originea asiguririi maritime se pierde in timp. Astfel, dovezi ale existen(ei
Imparyeau marfurile
asigurarilor au fost identificate la vechii comerciangi chinezi care
Pe mai multe vase elimindindu-se astfel riscul ca intreaga cantitate de marf% si fie
pierduta
Alte dovezi ale existenjei unor forme incipiente de asigurare au fost identificate la
babilonieni care au conceput i practicat sistemul imprumuturilor maritime prin care
debitorul (comerciantul) este scutit de obligatia de a restitui suma luat& cu titlu de
‘imprumut in cazul in care nava sau marfa erau pierdute sau avariate. in schimb, daca ASIGURARI $I REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
mirfurile ajungeau la destinafie atunci debitorul era obligat s restituie imprumutul si
dobinda,
in antichitate, modelul contractului de asigurare a fost reprezentat de contractul de
imprumut maritim, in comertul maritim, nevoia de resure financiare a cclor care doreau
si-si expedieze mérfurile pe mare se acoperea din imprumuturile pe care acestia le
contractau. Aceste imprumuturi se contractau sub rezerva de a nu fi restituite in eazul
picirii navei sau a marfurilor. Dac& insi, expedifia maritima reusea si marfa ajungea
intacta la destinafie, creditorul era indreptiit s& pretindd nu doar suma imprumutata, ci si
© dobanda considerabila, ca o recompens& pentru asumarea riscului voiajului. Caracterul
aleatoriu al acestei forme incipiente de imprumut maritim consta in suportarea riscurilor
pe care le implica transportul pe mare de catre imprumutitor, si nu de proprietarul
marfurilor respective,
Contractul de imprumut practica re vreme indelungata a constituit
prumutul modern (bottomry) care
permite comandantului navei aflate in imposibilitate de a continua voiajul de a face rost
au contractate de comercian{it
de sumele necesare. Daci in antici
te Impramy
care nu aveau sumele necesare deplasirii marfurilor la destinatia doriti, mai térziu
aceastea au evoluat, in sensul ci au inceput s&i se adreseze comandantilor de nave care
rimdneau fard resursele necesare continuatii cAlatoriei, Come!
ii objineau sumele de
bani de la creditori, fara nici o garanfie prealabilé, cu conditia de a restitui imprumutul cu
dobanda aferenté, numai dacd nava si marfa ajungeau cu bine la destinaie. Comandantul
de nava poate objine sumele necesare, ins, cu garanfia corpului navei sau a navei si a
marfii. Mai mult, dac& expeditia reuseste si nava ajunge cu bine la destinatie, creditorul
isi va recupera suma plus 0 prima prestabilita,
in cazul imprumutului modem, rolul debitorului apartine armatorului, reprezentat
de comandant, obligat si restituie, in caz de reusita, suma imprumutat& plus prima
prestabilita,
in timp, modelul contractului de asigurare nu |-a mai constituit contractul de
imprumut maritim. Astfel, o alta forma contractual’ a fost adaptata scopului asiguratilor,
respectiv contractul de vanzare. In aceasta ipotezi, nava si marfurile erau vandute de
catre asigurat sub conditie rezolutorie asiguratorului, Desigur c& in conformitate cu ASIGURARI $I REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM.
Principiile generale care guverneazi materia contractulul de vanzare-cumplrare
asiguratul trebuia s& aiba calitatea de proprictar al bunurilor pentru care tranfera dreptul
de proprictate, chiar si sub conditie rezolutorie. implinirea conditiei rezolutorii, respectiv
ajungerea cu bine la destinatie a navei si a mArfurilor echivala cu desfiinjarea retroactiva
a contractului de vanzare astfel incheiat. In schimb, in ipoteza in care nava si marfurile nu
ajungeau la destinatie, conditia rezolutorie nu se realiza, ecea ce echivala cu consolidarea
retroactiva a contractului de vanzare incheiat intre parji, cu consecinja c& asiguratorul
devenea proprietar asupra bunurilor asigurate, suportand in aceasta calitate riscul pieirii
fortuite.
Un rol important in evolutia si perfectionarea sistemului asigurarilor maritime 1-
au avut comercianti italieni. De remarcat este faptul c& termenul “polit” sub care este
cunoscut in prezent contractul de asigurare vine de la cuvantul italian polizza care
‘inseamna promisiune, certificat, atestat. De asemenea termenul “prima” tot de origine
italian’ desemneazi suma platita in avans pentru transferarea riscului de la asigurat la
asigurator. De altfel, primele polite de asigurare maritima sunt scrise in limba italiana si
reprezinté modelul pe baza ciruia s-au dezvoltat celelalte. in secolul XIV activitatea de
asigurare maritima s-a dezvoltat in special la Genova si Florenfa. Desi in aceasta perioada
‘nu se poate spune ci a existat 0 uniformitate in modul de redactare si de intocmire a
contractelor de asigurare se poate totusi afirma ca textul polijelor moderne urméirese
‘mare masura textul polijelor de asigurare maritima din acele timpuri. Este de remarcat
Pentru aceasti perioada 0 Ordonanta florentind care a consacrat unul dintre principiile
espe
interzisi asigurarea bunurilor incdrcate pe puntea navei, primele de asigurare se plateau
principiul bunei-credinje. in acest sens, era
fundamentale ale asigurar
in avans, iar in cazul in care nava si marfa erau salvate comisarii speciali incasau de la
armatori, proprictarii marfurilor si asiguratori costurile operatiunilor de salvare.
Practica asigurarilor maritime este identificata si in Nord-vestul Europei. Astfel la
Bruges inc din anul 1310 exista 0 comisie a asiguratilor, iar in 1377 a fost data o
hotirre judecdtoreasca care il obliga pe asigurator si il despiigubeased pe asigurat pentru
pierderea marfurilor. in 1458 a fost promulgat un edict care confinea procedurile
obligatorii in asigurarile maritime. Les Coutumes d’Anvers din 1582 au stat la baza
reglementarilor in materie de asigurare din Europa, cum ar fi spre exemplu Regulile de ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
Asigurare Maritima din Hamburg (prima Ordonanjé pentru asigurarile maritime a fost
promulgata la Hamburg in 1759, acesta fiind o lung perioada de timp piata principal a
asgiurdrilor maritime in Germania) sau Guidon de la Mer publicat in Franja in 1671 care
a reprezentat un ghid practic in materie de asigurari reglementénd
special probleme de
de admisil
procedura, cum ar fi perioada si conditi litate ale reclamatiei. in 1598 la
Amsterdam se infiinfa o camera pentru asigurdri, iar din 1609 prima burs din lume
constituita aici a fost considerat centrul piejii de asigurari maritime. in Anglia, la
inceputul secolului XV se foloseau contracte de asigurare maritima de origine italiana,
negociate de brokeri, redactate de notari i inscrise in registrele tuturor politelor incheiate.
Contractele de asigurare incheiate la Londra in aceasta perioada imbracau forma politelor
de asigurare Lloyd’s si menfionau valorile asigurate si procentul de rise asumat, Din 1772
dreptul de a incheia asigurari maritime a fost acordat numai companiilor London
Assurance si Royal Exchange ceca ce a determinat suprematia si exclusivitatea acestor
tipuri de polite in domeniul asigurarilor maritime.
in Romania, dupa Tratatul de la Adrianopol din anul 1829 s-a creat cadrul
necesar deavoltirii exporturitor de cereale, mot
pentra care acestes trebuiau asigurate,
Acesta este momentul
file de asigurare din strainatate si-au deschis,
Teprezentanje in fara noastr’, activitatea acestora incluzdnd si asiguriri de transport
maritim. in anul 1897 la Braila a fost infiinfata societatea generala de cdtre comunitatea
comerciala din Braila si Galati cu colaborarea Bancii Marmorosch Blank&Co
Assigurazioni Generali din Trieste, specializatd in in asigurarile maritime.
© importanfa deosebitt in uniformizarea regimului juridical a
asigurare prezinté reglementirile europene care au transpus in acest domeniu libertijile
fundamentale, respectiv libera circulatie a bunurilor, a persoanelor, a serviciilor sia
capitalului (art. 26 alin, 2 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene).
ile curopene si le-a transpus in
Roménia a preluat in mare parte reglement
Aispozitiile cuprinse in legislatia national (spre exemplu, Legea nr.237/2015 privind
autorizarea si supravegherea activitayii de asigurare §
i reasigurare). ASIGURARI $I REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
2.1. Nofiunea de asigurare
Legea nr. 237/201 privind autorizarea si supravegherea activitafii de asigurare gi
Feasigurare, cu modificarile ulterioare, defineste activitatea de asigurare ca fiind
“activitatea exercitata in sau din Romania, care desemneaza, in principal, oferirea,
\casarea de
distributia, negocierea, incheierea de contracte de asigurare si reasigurare,
prime, lichidarea de daune, activitatea de regres si de recuperare, precum si investirea sau
fructificarea fondurilor proprii fatea desfiigurata (art. 2 alin.2 pet.2).
atrase prin act
Definitia legal data activitayii de asigurare include atat tipurile de opratiuni care
Pot fi desfasurate de o societate de asigurare autorizata si functioneze in conditiile legii,
cat si ceea ce infelegem din punct de vedere juridic prin asigurare, respectiv incheierea
contractelor de asigurare si reasigurare.
in acelasi timp, legiuitorul abordeaza asigurarea si din perspectiva financiara, cu
evidentierea functici de repartitie a asigurarii (de la asigurat la asigurator, prin cumularea
primelor de asigurare si constituirea unui fond de asigurare, si de la asigurator la asigurat,
prin plata despagubirilor in cazul producerii riscului asigurat) apelénd la doua prineipii
fundamentale ale asigurarii, respectiv principiul mutualitatii si principiul indemnizarii,
Prin urmare, asigurarea se intemeiazi pe existenja comunititii de rise, pe
Imutualitate in suportarea pagubelor, pe impartirea riscului si se concretizeaza in acordul
de vointt intre asigurat si asigurdtor prin care asigurdtorul ofer’ asiguratului despagubiri
in cazul producerii riscurilor asigurate, in schimbul plaii de catre asigurat @ primei de
asigurare,
Existenfa comunititii de rise se materializeaza in faptul c& membrii comunitatii
afectati de producerea riscului primese drept despaigubiri sume care pot depisi de céteva
ori cuantumul contributiei acestora la fondul respectiv.
Mutualitatea in activitatea de asigurare se materializeaz& in faptul c& asiguratorul
isi constituie fondul de asigurare prin contribujia celor asigurati, fond din care vor fi
despagubiti cei prejudiciati ASIGURARI $I REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
Impirtirea sau dispersia riscului_presupune divizarea acestuia intre mai mulfi
asiguratori, fiecare acoperind paguba proportional cotei de rise pe care fiecare a Tuat-o tn
sareina sa
Protectia impottiva riscurilor imbracd forme diferite:
© Autoasigurarea-metoda de creeare autonoma, descentralizata si independent& a
unor fonduri de rezerva de care persoane fizice si juridice;
de rise si mutualitatea
© Asigurarea propriu-zisa — presupune existenfa comul
{n compensarea pagubelor si a raspunderii fay de terfele persoane care au suferit
prejudiciis
* Coasigurarea-presupune jincheierea mai multor contracte de asigurare intre
asigurat si mai mulfi asiguratori, urmand ca in cazul producerii evenimentului
asigurat, fiecare asigurator s& participe la acoperirea daunelor proportional cu
contributia la acoperirea riscului;
© Reasigurarea ~modalitate prin care asiguratorul transfera altor asiguratori o parte
din riscuri, urmand ca reasiguratorul sa suporte o parte din paguba.
2.2. Funetiile si prineipiile asigurarilor
1. Functia de compensare bineasca a pagubelor datorate producerii evenimentelor sau
riscurilor asigurate
in general, asigurarea contribuie la refacerea bunurilor avariate sau distruse, la plata
unor sume de bani care vor compensa producerea unor evenimente in viata asiguratilor,
precum si la recuperarea unor prejudicii pentru care asigurafii raspund potrivit legi
in domeniul asigurarilor maritime prin incheierea unui contract de asigurare tip
CASCO, in general, asiguritorii acopera pierderile si avariile suferite de nav8, precum gi
pagubele rezultate din coliziuni. De asemenea, cu anumite excepiii, prin incheierea unei
asigurari tip CARGO se oferdi protectie financiara impotriva riscurilor de pierdere si
avariere a marfurilor transportate pe mare. Asigurarile P&I ofera protectie armatorilor
avand rolul de a garanta despagubirea acestora ca urmare a angajirii rispunderii fats de
terfi si acoperirea pagubelor neacoperite prin asigurarile contractuale. ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
2, Functia de prevenire a pagubelor.
Funcfia de prevenire priveste, pe de 0 parte, finanfarea unor activitai de prevenire a
Pagubei, iar pe de alt parte, inserarea unor clauze in contractul de asigurare care il obliga
pe asigurat sé adopte o conduit preventiva. in scop preventiv se practica frangiza
(participarea asiguratului la acoperirea unei parti din paguba) cu dublu scop, respectiv,
determinarea asiguratului si manifeste o grija sporiti pentru intrefinerea bunului in
vederea prevenirii pagubei si diminuarea cheltuielilor societajilor de asigurare deoarece
de multe ori cheltuielile cu gestionarea si administrarea pagubei pot fi superioare
nivelului despagubirii si atunci nu se justifica.
3. Funofia financiara
Aceasti funotie este determinatd de faptul c& nu toate polijele de asigurare au ca
Fezultat producerea riscului. De asemenea, exist un decalaj in timp intre momenul
incasarii primelor de asigurare si momentul plajii despagubirilor cea ce faciliteaz
investirea de catre asiguratori a sumelor incasate sub forma primelor, sporind astfel
rezervele exisiente
4.Funetia de economisire
Specificd mai ales asiguririlor de via, creeazi posibilitatea asiguratilor s&
beneficieze, la expirarea contractului de asigurare, de suma asigurata si de participarea la
profitul obtinut de asigurator din sumele investite.
S.Functia_de reducere_a costului_statului in domeniul protectiei sociale prin
despagubirile acordate pentru accidente de muned, pensii ete.
Activitatea de asigurare este guvernata de o serie de principii, care au rolul de a
asigura desfsurarea acestei activitati in conditii de legalitate, normalitate gi echi
1. Principiul despigubirii sau al indemnizarii reale
in baza acestui principiu nu se pot acorda despagubit
mai mari decat valoarea
pierderilor suferite de asigurat. Cu alte cuvinte, o persoand nu poate profita de pe urma ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM.
pagubelor asigurate, reducindu-se astfel riscul subiectiv prin indepartarea interesulut
pentru profit.
2. Principiul interesului asigurabil
Se considera ca o persoand are un interes asigurabil (economic, evaluabil in bani
si existent in momentul incheierii contractului de asigurare) dac& producerea unui
eveniment asigurabil fi poate cauza o pierdere financiara sau un alt prejudiciu. De regula,
existen{a unui interes asigurabil constitie 0 condijie esenjiali a oricdrui contract de
asigurare, ceea ce se traduce in faptul c& trebuie si existe 0 legaturd intre asigurat si
obiectul asigurari, indiferent care este aceasta.
3 .Principiul subrogatiei
Asiguratorul se subroga in drepturile asiguratului impotriva celor rispunzatori de
producerea pagubelor pentru sumele platite. Un contract de asigurare este un act de
indemnizare ceea ce inseamna ca in cazul producerii riscului asigurat, asiguratul va fi
fe indemnizarc, dar nu se
despigubit in intregime, Subrogatia se aplic& contractelor
aplica asigurarilor de viaga. Prin urmare, asiguratorul exercita acfiunea in nume propriu,
espectiv actiunea pe care ar fi intentat-o asiguratul impotriva autorului pagubei, avand
joacele de aparare
posibilitatea de a se folosi de toate de a opune terfilor toate
exceptiile care ar fi putut fi invocate si de asigurat. Asiguratorul se poate subroga in
dreptul asiguratului daca |-a despagubit pe asigurat pentru paguba cauzata de tert.
Aplicarea acestui principiu in asigurarile maritime depinde de intinderea pagubei
suferit& de asigurat si acoperiti de asiguraitor. Astfel, daca obiectul asigurat (nava, marfa)
Piere in intregime, asigurdtorul este indreptatit si preia, eventual, ceea ce a mai rimas si
se subroga in drepturile asiguratului pentru intreaga suma platita cu titlu de despagubire,
in schimb, in caz de pierdere partiala, exercitarea acestui drept se poate face in limita
despagubirii acordate. ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
3. Principiul mutualitaii
Acest principiu se intemeiaza pe existenta comunitijii de rise si constituirea unui
i, destinat despagubirii
fond comun din primele de asigurare platite de membrii comuni
celor care vor suferi pagube.
4. Principiul bunei-credinte
Buna credinta guvemeazi raporturile dintre parti si se concretizeaza in increderea
si loialitatea acestora. in contractele de asigurare, informatiile furnizate de asigurat cu
privire la rise sunt decisive, acesta fiind singurul in masurd sii cunoasc& toate elementele
ce pot fi Iuate in considerare. Buna —credinja este in strnsi legaturé cu ideea de
colaborare intemeiata pe convergenta intereselor participanjilor, pe existenta unui affectio
interesat in
cooperandi care in mod firesc ti anima s& conlucreze in mod loial
meninerea si consolidarea relatiilor stabilite intre ci.
5. Principiut eficientei cconomice
Acest principiu presupune objinerea cu cheltuieli materiale si umane minime a unui
profit in folosul societatii de asigurare, satisfacerea nevoilor si solicitarilor asiguratilor si
conferirea sigurantei pe care acestia si-o doresc.
2.3, Tipuri de asiguriri
surtirile pot fi calsificate dupa mai multe eriteri
A. Dupa calificarea dati de lege (Anexa nr.l, Sectiunea A si C din Legea
nr.237/2015), asigurarile pot fi generale gi de viata
Asiguririle generale sunt impartie pe clase, dup cum urmeaza:
1. accidente, inclusiv accidente de munca $i boli profesionale;
2. sanatate;
3. vehicule terestre, exclusiv materialul feroviar rulant, care acoperi daune sau
pierderi legate de: vehicule auto; alte vehicule;
4. material feroviar rulant, care acopera daune sau pierderi legate de acesta; ASIGURARI $I REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
5. aeronave, care acopera daune sau pierderi legate de acestea;
6. nave maritime, lacustre si fluviale care acopera daune sau pierderi legate de: nave
maritime; nave lacustre; nave fluvial
7. bunuri aflate in tranzit, indiferent de modalitatea de transport, care acoper daune
sau pierderi legate de: marfuri; bagaje; alte bunuri;
8. incendiu gi calamitati naturale, care acopera daune sau pierderi legate de bunuri,
altele decat cele mentionate la clasele 3-7, cauzate de: incendiu; explozie; furtuna
si alte calami
naturale; energie nucleara; tasare si alunecari de teren;,
9. alte daune sau pierderi legate de alte bunuri decat cele mentionate la clasele 3-7,
cauzate de: grindina; inghet; furt; alte evenimente, neacoperite de clasa 8;
10. raspundere civil auto, pentru utilizarea vehiculelor auto terestre, inclusiv
rispunderea transportatorului;
aT
ispundere civil pentru utilizarea _aeronavelor, inclusiv _rispunderea
transportatorului;
12, raspundere civil pentru utilizarea vaselor maritime, lacustre si fluviale, inclusiv
aspunderea transportatoruluis
13. raspundere civild general, exclusiv cea mentionaté la clasele 10-12;
14. asigurari de credit;
15, asigurari de garanjii garan{ii;
16. asigurari de pierderi financiare diverse;
17, protectie juridic&: cheltuieli aferente procedurilor judiciare si alte cheltuieli
judiciare;
18. asigurari privind asistenta pentru persoane aflate in dificultate in timpul
deplasatilor ori absenfei de la domiciliu sau resedinga obisnuita.
Din categoria asigurarilor de viafa fac parte asigurarile menjionate in Sectiunea C
din Anexa nr.1 la Legea nr.237/2015.
B. Dupa realizarea raporturilor juridice de asigurare distingem intre:
- _asigurari obligatorii. incheierea acestor asigurari este impusa de lege in scopul
protejarii unor interese generale;
~ asiguriri facultative, incheiate in virtutea principiului libertafii de vointa a
artilor contractante.
10 ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
Dupa domeniul asigurri
asigurdri de bunuri;
asigurari de persoane;
asigurari de rispundere civild (acoperi pagubele produse terfelor persoane
prin fapta asiguratului);
asigurdri de riscuri financiare,
de acoper
interne, far elemente de extraneitate;
asigurari externe, cu elemente de extraneitate
Dupa modalitatea de incheiere a contractelor de asigurare
asigurari directe, incheiate direct intre asigurat si asigurator;
asigurai indirecte, incheiate prin intermediari
u ASIGURARI $I REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
3.L.Nofiune. Parti contractante
Asigurarea maritima reprezinta in fapt un contract, denumit in mod curent “poli
de asigurare"(insurance policy) sau ,polifa” (policy) in baza caruia asigurdtorul (the
underwriter) se obliga sa il despigubeasc’ pe asigurat (the assured) in schimbul unei
»prime de asigurare” (premium) impotriva pierderilor sau avariilor produse prin pericole
maritime (maritime perils).
Contractele de asigurare in domeniul maritim urmeaza regulile generale ale
oricdrui contract de asigurare, care se completeazi cu elementele specifice dreptului
maritim.
in general, prin contractul de asigurare se infelege acel contract prin care
contractantul asiguririi sau asiguratul se obliga si plateasca o prima asiguritorului, iar
acesta din urma se obligi ca, in cazul producerii riscului asigurat, si plateasca 0
indemnizajie, dupa caz, asiguratului, beneficiarului asigurarii sau terjului pagubit
(art.2199 alin. C.
in contractul de asigurare sunt prevazute drepturile si obligatiile pirtilor
contractante, precum si data inceperii si incetarii raspunderii asiguratului. De asemenea,
{n contractul de asigurare sunt intotdeauna menjionate interesul asigurari, riscul asigurat,
suma asigurata si prima de asigurare.
Contractul de asigurare se incheie intre asigurator si asigurat, sau dupa caz,
contractantul asigurairii. Potrivit legii, asigurdtorul este socictatea de asiguriiri directe de
via{a sau de asigurari directe generale autorizati si functioneze in conditiile legii (art.1
alin.2 pet.3 din Legea nr.237/2015). in schimbul unei sume de bani, asiguratorul isi
asuma obligatia de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate impotriva unor
calamitaqi naturale sau accidente, de a pliti suma asigurati in cazul survenitii
evenimentului asigurat in viata persoanelor asigurate sau de a plati o despagubire pentru
prejudiciul de care asiguratul rispunde, in temeiul legi, fafa de alte persoane.
Asiguratul este persoana fizici sau juridicd care incheie contractul de asigurare,
asumandu-si obligatia de plata a primei in scopul protejérii bunurilor ori pentru a se
12 ASIGURARI $I REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM.
proteja impotriva evenimentelor care ar putea sf apard in viala sa, precum si persoana
fizica sau juridicd care se asigura pentru prejudiciul pe care il poate produce unor terte
persoane (cum ar fi spre exemplu, in cazul asiguratilor de bunuri si rispundere civil).
Beneficiarul asigurarii poate si fie asiguratul, terfa persoand indicata in mod expres in
coniractul de asigurare sau persoana desemnati in cursul executarii contractului de
asigurare. Calitatea de asigurat poate si aparfind oricdrei persoane care are un interes
asigurabil,
Contractantul asiguririi este persoana care incheie contractul pentru asigurarea
c privind o alta persoani ori pentru bunuri sau activititi ale acesteia si se obliga
unui i
fata de asigurator s8 plateascai prima de asigurar
Un rol important in activitatile de asigurare il au intermediarii de asiguriri,
Tespectiv persoanele fizice sau juridice care in schimbul unei remunerafii desf%igoara
activitati de intermediere in domeniul asiguratilor. in acest sens, dispozifiile legale in
vigoare fac trimitere la distribusia de asigurari definiti ca “activitatea care consta in
consultanfa cu privire la contracte de asigurare, propunerea de astfel de contracte sau
desfisurares altor zefiuni premergatoare in vederea i w astfel de eonitracie, in
incheierea unor astfel de contracte sau in asistenfa pentru gestionarea sau derularea unor
\clusiv furnizarea de
astfel de contracte, in special in cazul unei solicitari de despagubiri,
informatii privind unul sau mai multe contracte de asigurare in conformitate cu criteriile
selectate de clienti pe un site sau prin alte mijloace de comunicare si alcatuirea unui
clasament al produselor de asigurare, inclusiv comparafii de pret si de produse, sau o
reducere la o prima, in cazul in care clientul are posibilitatea de a incheia in mod direct
sau indirect un contract de asigurare prin utilizarea unui site sau a altor mijloace de
yurari, cu
comunicare” (art.3 alin.1 pet. 9 din Legea nr. 236/2018 privind distribusia de a
modificarile ulterioare),
Potrivit legii, intermediar de asiguriri este “persoana fizic& sau juridica, alta
deca o societate sau angajafii acesteia gi alta decat un intermediar de asigurari auxiliare,
care inijiaza sau desfagoard activitate de distribujie de asigurari in schimbul unei
remunerafii” (art.3 alin.1 pet. 11 din Legea nr. 236/2018, cu modificarile ulterioare).
Intermediar de asigurari auxiliare este persoana fizici sau persoana juridica,
fate const in atragerea de
alta decit o institutie de credit (intreprindere a catei acti
13 ASIGURARI $I REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public si in acordarea de credite in cont
Propriu) sau o firma de investitii (persoand juridicd a c&rei ocupaie sau activitate
obignuit consti in furnizarea unuia sau mai multor servicii de investitii in beneficiul
unor terfe parti si/sau in exercitarea uneia sau mai multor activitafi de investitii cu tity
profesional), care inifiazi sau desfasoara, in schimbul unei remuneratii, activitati de
distribujie de asigurari in mod auxiliar, cu indeplinirea cumulativl a urmatoarelor
condifii: si nu desfisoare activitatea de distributie de asigurari ca activitate profesional
Principal; si distribuie numai produse de asigurare care sunt complementare unui bun
sau serviciu; produsele de asigurare in cauza exclud riscurile din asigurarile de viata si de
raspundere civil, cu exceptia cazului in care acoperirea unor astfel de riscuri este
complementara bunului sau serviciului oferit ca parte a activitatii sale profesionale
principale (art.3 alin.1 pet, 12 din Legea nr. 236/2018, cu modificarile ulterioare).
de asigurari principali sau
Intermediarii de asigurairi pot fi intermediar
intermediari de asigurari secundari
Intermediar principal este intermediarul, persoana juridica, ce desfasoard
activitate de distributie in baza awtorizatiei eliberate de c&tre Autoritateu de Supraveghere
Financiara si institutiile de credit sau firmele de investitii care objin avizul Autoritatii de
Supraveghere Financiara pentru desfigurarea activititii de distributie (art.3 alin.1 pet. 15
din Legea nr. 236/2018, cu modificirile ulterioare)
categoria intermediarilor prineipali:
+ Companiile de brokeraj- persoana juridica romana, autorizata conform cai
Inte
jin cadrul aetivititii principale, reprezinti interesele clientilor pentru care
desfisoara activitate de distributie, care consta in: oferirea de consultanta clientilor sai
sau potentialilor clienfi, propunerea de contracte de asigurare si/sau reasigurare,
negocierea cu societatile in vederea objinerii si incheierii celor mai pottivite contracte
de asigurare si/sau reasigurare pentru clienti, acordarea asistenfei pentru gestionarea
si derularea acestora, in special in cazul unei solicitari de despagubiri, cum ar fi
instrumentare de daune in serviciul/beneficiul clientilor;
b)in cadrul activi secundare, poate efectua si: activity de distribuyie de:
produse de pensii; produse de investitii de pe piaja de capital; produse create de
institutiile de credit, institutiile financiare nebancare, institutiile de plata si institutiile
14 ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM.
emitente de moneda electronicé; organizare de cursuri de pregatire profesionaliz
inchiriere de bbunuri imobiliare proprii; intermediere servicii de asistenta rutiera, medical
si alte servicii postvanzare, pentru proprii clienfi, precum constatarea sau instrumentarea
daunelor, cu exceptia lichidarii conform legislatiei nafionale aplicabile; creare de produse
de asigurare in asociere cu asiguratorii, (art.2 alin.1 pet.8 coroborat cu art.11 alin.3 si'5
din Norma nr.22/2021).
+ institufiile de credit si firmele de investifii care desfisoara acti
te de
distributie de asigurari.
Intermediar secundar este intermediarul sau intermediarul de asigurari auxiliare,
Persoana fizicd sau juridicd, inregistrati la Autoritatea de Supraveghere Financiara, care
desfisoara activitate de distribuyie sub deplina rispundere a unui intermediar principal
sau a uneia sau mai multor societati, dupa caz, si institujile de credit sau firmele de
investitii, care desfigoara activitate de distributie sub deplina raspundere a uneia ori mai
‘multor societati, dupa caz (art.3 alin.1 pet. 16 din Legea nr. 236/2018).
Intra in categoria intermediarilor secundari
wl fiscal in vigoare, ailui decdt
+ agentul- persoana fizied, indiferent de regi
angajatul unei societafi, sau persoana juridicd, ineadraté in categoria
intermediarilor secundari, care, potrivit legii, acjioneaza pentru si in numele
societajii sau societatilor pentru care desfaisoara activitati de distribusie (art.2
alin.1 pet.1 din Norma nr.22/2021);
‘© agentul afiliat -institujie de credit sau firma de investitii, incadrata in categoria
intermediarilor secundari, care, actioneaza pentru si in numele asiguratorului sau
asiguratorilor pentru care desfasoard activitati de distributie (art.2 alin.1 pet.2 din
Norma nr.22/2021);
* agentul auxiliar - persoand fizicd, indiferent de regimul fiscal in
yoare, sau
Persoani juridicd, incadratd in categoria intermediarilor secundari, care,
actioneazi pentru si in numele asigurdtorului sau asiguritorilor pentru care
desfisoara activititi de distribujie in mod auxiliar (art. alin. pet3 din Norma
nr.22/2021);
* agentul de management - persoana fizica, indiferent de regimul fiscal in vigoare
sau persoana juridicd, cu resedinfa sau domiciliul sau sediul social, dupa caz, in
15 ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM.
Romania, reprezentantul unui singur asigurator autorizat in alt stat membru,
notificat in vederea desfiigurarii activitagii de distributie in baza libertitii de a
Presta servicii in Romania, care duce la indeplinire mandatul acordat de acesta si
care are competenfa de a-I reprezenta si angaja in relajiile cu tertii si Autoritatea
de Supraveghere Financiara., precum si cu alte institut si autoritaqi din Roménia;
acest reprezentant nu este un intermediar sau intermediar de asigurdri auxiliare
conform prevederilor legale (art.2alin.1 pet.4 din Norma nr.22/2021);
‘+ asistentul- persoana fiziea, indiferent de regimul fiscal in vigoare, sau persoana
Juridica, incadrata in categoria intermediarilor secundari, care, actioneaz’ pentru
si in numele intermediarului principal pentru care desfisoard activitafi de
distributie (art.2 alin. pet.5 din Norma nr.22/2021);
* asistentul auxiliar - persoana fizica, indiferent de regimul fiscal in vigoare, sau
persoana juridicd, incadrata in categoria intermediarilor secundari, care,
actioneaz pentru si in numele intermediarului principal pentru care desfigoari
activitati de distributie in mod auxiliar (art.2 alin.1 pet.6 din Norma nr.22/2021);
3.2.Caraetere juridice
Contractul de asigurare este un contract numit, in sensul c& se bucurd de o
denumire si reglementare proprie.
Contractul de asigurare este un contract consensual, se incheie prin simplul acord
de voinga al partilor, forma scrisa fiind ceruté ad probationem. in acest sens, art.2200
C.civ. dispune “ Pentru a putea fi dovedit, contractul de asigurare trebuie s& fie incheiat
{n setis. Contractul nu poate fi probat cu martori, chiar atunci céind exist& un inceput de
dovada serisi. Dacd documentele de asigurare au dispirut prin forgi majora sau caz
fortuit si nu exista posibilitatea obinerii unui duplicat, existenta si confinutul lor pot fi
dovedite prin orice mijloc de proba. Incheierea contractului de asigurare se constata prin
polita de asigurare sau certificatul de asigurare emis si semnat de asigurator or prin nota
de acoperire emisi si semnati de brokerul de asigurare. Documentele care atest
incheierea unei asigurari pot fi semnate si certificate prin mijloace electronice ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
Contractul de asigurare este un contract sinalagmatic, asiguratul se obligih Si
pkiteasca prima de asigurare, iar asigurdtorul se obliga si acopere un anumit rise. Cauza
fiecdrei obligatii o constituie executarea obligatiei corelative, respectiv asiguratul plateste
prima de asigurare cu scopul de a fi despagubit la producerea evenimentului asigurat, iar
asiguratorul igi asuma preluarea riscului la care este expus asiguratul, urménd ca din
primele incasate si constituie fondul de acoperire a riscurilor in virtutea principiuh
mutualitag
Desi suntem in prezenta unui contract sinalagmatic, interdependenta obligatiilor
prezinti anumite particularitayi. Astfel, asiguratul este primul care isi va indeplini
li in contractele
obligafiile contractuale asumate, deoarece reciprocitatea eseny
‘alagmatice nu va opera decéit in masura in care riscul asigurat se produce, moment in
care se naste obligatia contractual de despagubire care incumba asiguratorului.
Referitor la unul dintre efectele specifice contractelor sinalagmatice, respectiv
posibilitatea parjii care si-a indeplinit obligatia de a invoca exceptia de neexecutare a
contractului (exceprio non adimpleti contractus) trebuie ficute anumite precizati
Asiguratul nu ve putea invoca accastt exceptie deoarece, pe de o parte, potrivit legil este
primul care trebuie si treacd la executarea contractului prin plata primelor de asigurare,
iL
iar, pe de alta parte, exceptia nu poate fi invocata atat timp cat nu s-a produs
asigurat. Dacé riscul asigurat se produce, excepfia ar putea fi invocata de asigurdtor, daca
se dovedeste culpa asiguratului in limitarea pagubei si salvarea bunurilor asigurate.
Executarca contractului este suecesiva intrucat asiguratul se poate obliga si
plateasca prima de asigurare in rate, find in acelasi timp finut si de executarea altor
obligatii (spre exemplu, obligafia de a-] informa pe asiguriitor cu privire la modificarea
riscului), iar asiguratorul prin incheierea contractului se obliga s& ofere protectia necesard
potriva riscurilor asigurate pe intreaga perioada de valabilitate a polite
Contractul de asigurare are earacter oneros, ambele parji urmérese un avantaj
patrimonial. Asiguratul urmareste s& objind o protectie din partea asiguratorului, un folos
patrimonial daca riscul asigurat se va produce. Pe de alti parte, asiguratorul urmareste
obtinerea unor beneficii in cazul in care riscul asigurat nu se produce.
Contractul de asigurare este un contract aleatoriu. Caracterul aleatoriu rezulta din
pe parcursul derula
imprejurarea ci, atat la incheierea contractului, ct acestuia, nu se
17 ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TR.
PORTULUI MARITIM
cunoaste dacti se va produce, si daca da, cand se va produce riscul asigurat. Tn
contractele aleatorii sansa, definité ca circumstan{é favorabilA, implic& si nesansa —riscul
pierderii, in functie de indeplinirea sau neindeplinirea evenimentului prevazut in contract
Evenimentul care profita uneia dintre parti, determina o pierdere pentru cealalté parte.
Elementul alea vizeazA nu prestafiile datorate, ci rezultatul final al contractului. in
contractele aleatorii sansele de cAstig -pierdere nu numai ci trebuie si existe pentru
ambele parti si deci si fie corelative (contractul neputand fi aleatoriu pentru una dintre
Parti si comutativ pentru cealalté), dar aceste sanse trebuie si fie avute in vedere,
urmarite la incheierea contractului. Pargile incheie contractul in conditiile in care stiu ci
vor pierde sau vor cdstiga, posibilitatea de castig-pierdere fiind de esenta contractului,
in ceea ce priveste caracterul aleatoriu al contractului de asigurare, in literatura de
specialitate s-au exprimat puncte de vedere diferite,
intr-o prima opinie, se considera c& in cazul acestui contract nu exist elemente
aleatorii intrucat, pe de o parte, asiguratul primeste imediat dupa incheierea contractului o
contraprestatie, respectiv asigurarea, iar pe de alta parte, asiguritorul are si el o
certitudine asupra posibi
ii de @ plati indemnizatia de asigurare. Certitudinca primir
unei sume de bani de catre asigurat, dac& se va produce evenimentul asigurat, deci
conditionat de un fapt incert, este in realitate © eventualitate care nu poate fi asimilata in
nici un caz cu contraprestajia din contractele comutative. Pe de alta parte, certitudinea
asiguratorului in ceea ce priveste posibilitatea plajii despagubirilor la care s-a angajat se
refer la totalitatea contractelor incheiate si nu a fiecare contract in parte, or aprecierea
sanselor producerii riscului asigurat de o maniera globali este ea insisi aleatorie.
Alti autori, susfin caracterul aleatoriu al contractului de asigurare, elementul
aleatoriu constand in imprejurarea c& la incheierea contractului nu se stie daca se va
produce evenimentul pigubitor asigurat si nici cénd, eventual se va produce. Caracterul
aleatoriu al riscului asigurat fondeaza valabilitatea contractului de asigurare, care nu
poate fi valabil dacd are ca obiect un rise care s-a produs inainte de semnare.
Contractul de asigurare este un contract de adeziune, in majoritatea cazurilor
contractul de asigurare este opera asigurdtorului care il redacteaza i il ofera spre semnare
celor care vor s& se asigure. Asiguratul aderd de obicei la contractul prestabilit
nepundndu-i la indoiala condiille generale pe care le stipuleaz’ sau confinutul in sine,
18 ASIGURARI $I REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM.
Desi contractul de asigurare este un act de adeziune pentru asigurat, acesta are o dubla
protectie deoarece, pe de o parte, legea stabileste un cadru in limitele céruia pot fi
stipulate clauzele in contractele de asigurare, iar pe de alta parte, exist’ organisme
specializate pentru urmatirea legalititii in acest domeniu (procesul de supraveghere
exercitat de Autoritatea de Supraveghere Financiara),
3.3. Incheierea contractului de asigurare
incheierea valabili a contractului de asigurare presupune realizarea acordului de
voin{i intre partile contractante, intalnirea ofertei de a contracta cu acceptarea acestei
oferte
Formarea contractului de asigurare este precedata de faza informa
reciproce a
Partilor cu privire la elementele esentiale ale viitorului contract, in special asupra
obiectului si pretului. Asiguratorii au obligatia de a pune la dispozitia viitorilor asiguraji
aintea incheierii, cat si
anumite informa(ii in legatura cu contractele de asigurare, atit i
pe durata derulirii acestora,
De asemenea, asiguratul are obligatia de a-l informa pe asigurdtor cu privire la
probabilitatea si intensitatea producerii riscului. Asiguratul are obligatia “si raspunda in
seris la intrebirile formulate de asigurator, precum si sa declare, la data incheierii
contractului, orice informatii sau imprejurari pe care le cunoaste si care, de asemenea,
sunt esenfiale pentru evaluarea riscului. Dac& imprejurarile esentiale privind riscul se
‘modifica in cursul executarii contractului, asiguratul este obligat si comunice in scris
asigurétorului_modificarea survenité. Aceeasi obligajie ii revine gi contractantului
asigurarii care a luat cunostinfé de modificarea survenita” (art,2203 C.civ.). Contractul de
asigurare este nul in caz de declarafie inexact sau de reticenga ficuta cu rea-credinga de
ctre asigurat ori contractantul asigurarii cu privire la imprejurdti care, dacd ar fi fost
cunoscute de catre asiguritor, lar fi determinat pe acesta si nu isi dea consimfimantul ori
aceleasi conditii, chiar daci declaratia sau reticenfa nu a avut influenta
asupra producerii riscului asigurat. Primele platite ramén dobandite asiguraitorului, care,
de asemenea, poate cere si plata primelor cuvenite pnd la momentul la care a luat
tate (art.2204 alin.1 Civ.
cunostinga de cauza de n
19 ASIGURARI $I REASIGURARI [N DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
a contractantului
asigurarii a cirui rea-credinji nu a putut fi stabilita nu atrage nulitatea asigurarii. in cazul
{n care constatarea declaratiei inexacte sau a reticenfei are loc anterior producerii riscului
asigurat, asigurdtorul are dreptul fie de a menfine contractul soliciténd majorarea primei,
fie de a rezilia contractul la implinirea unui termen de 10 zile calculate de la notificarea
primita de asigurat, restituindu-i acestuia din urma partea din primele platite aferenta
perioadei in cadrul careia asigurarea nu mai funefioneazi, Atunci cénd constatarea
declaratici inexacte sau a reticenjei are loc ulterior producerii riscului asigurat,
indemnizatia se reduce in raport cu proportia dintre nivelul primelor platite si nivelul
primelor ce ar fi trebuit si fie platite (art. 2204 alin.2 C.civ.),
Asiguratul sau contractantul asigurarii are obligatia de a pune la dispozitia
asiguratorului orice detaliu pe care il cunoaste si care ar putea influenta nivelul primei sau
acceptarea ori respingerea unui rise, Declaratia de rise reprezinta executarea obligatiei de
informare ce revine asiguratului si are valoarea juridick de oferta de a contracta,
cuprinzand date despre elementele indispensabile formarii acordului de voin(4, respectiv
natura si obiectul contractului,
Parcurgerea acestei faze reprezinti 0 conditie necesard pentru trecerea la cea de a
doua fazA, respectiv realizarea acordului de vointa
Incheierea contractului de asigurare se constati prin polija de asigurare sau
certificatul de asigurare emis si semnat de asigurator ori prin nota de acoperire emisd si
semnat de brokerul de asigurare
4, Conditii de validitate
Pe lang conditiile esentiale prevazute in art.1179 C.civ., (capacitatea de a
contracta, consimfamantul partilor, un obiect determinat si licit, © cauza licit& si morala),
contractelor de asigurare le sunt specifice si unele elemente sau clauze speciale datorita
carora aceste contracte se particularizeaza in raport cu alte contracte. Aceste elemente sau
clauze speciale sunt: riscul, interesul asigurabil, prima de asigurare, suma asiguratd,
durata asigurari
20 ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
de fond
in privinta capacitifii regula este c& “poate contracta orice persoand care nu este
1).
\capacitatile speciale prevaizute de lege. in acest sens
declaraté incapabila de lege si nici opritd si incheie anumite contracte” (art. 1180 C.ci
Exceptiile de la aceasta regula sunt
art. 10 C.civ. dispune ca restrangerea exercitiului unor drepturi civile se aplick numai in
cazurile expres si limitativ prevazute de lege.
in materia contractelor de asigurare nu sunt prevazute reguli speciale cu privire la
capacitatea de a contracta a asiguratului, aplicdndu-se regulile generale instituite in
dreptul comun. Indiferent de tipul asigurarii, calitatea de asigurat 0 poate avea o persoand
Pe
valabil un contract de asigurare odaté cu dobéndirea capacitifii de exercitiu deplina,
ic’. Ca regula generala, persoana fizica poate incheia in mod
i sau 0 persoand juri
respectiv la implinirea varstei de 18 ani (art. 38 C.civ.). Calitatea de asigurat, persoand
ti care potrivit statutului sau actelor de infiinjare
Juridica, poate apartine oricarei ent
poate stabili raporturi juridice valabile cu teri
Potrivit legii, poate fi asigurator numai uridicd, organizata in forma de
persoat
Societate previzutl de lege. Societatea dobindeste, din momentul in registrul comerqului,
“atributele de identitate proprii unei persoane cu vocatia de a participa la circuitul
Juridic”. Prin urmare, societatea care a dobindit autorizayia de functionare in domeniul
asigurarilor/reasigurarilor indeplineste conditiile referitoare la capacitatea de a contracta,
in privinfa consimfimanului, deci a “exteriorizarii voinjei de a incheia actul
Juridie civil”se aplici dispozitiile din dreptul comun. Astfel consimjaméntul “trebuie si
fie serios, liber si exprimat in cunostinfa de cauz3” (art, 1204 C.civ.
Obiect determinat si lieit. Potrivit art. 1225 C.civ. obiectul contractului este
operatiunea juridicd conveniti de parti, astfel cum aceasta rezulta din ansamblul
drepturilor si obligatiilor contractuale. Obiectul contractului de asigurare il constituie
forma de asigurare pe care parjile au infeles si o incheie. in aplicarea dispozitiilor
generale care guvemeaza materia, forma de asigurare pe care pairtile au convenit si 0
incheie trebuie sa fie determinatd, incadrata in clasele si tipurile de asigurari prevazute de
lege.
Obiectul contractului se diferentiaza de obiectul obligafiei reprezentat de prestafia
e care si-o asuma debitorul (art. 1226 alin.1 C. Civ.). Prestatia principala a asiguratului
21 ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM.
indiferent de tipul de asigurare este plata primei de asigurare, jar a asiguratorulu plata
indemnizajiei de asigurare in cazul producerii riscului asigurat. Obiectul obligatiei trebuie
si fie determinat sau cel putin determinabil si licit (art. 1226 alin. 2 C.civ.). Prin urmare,
sub sanctiunea nulitifii, contractul de asigurare, constatat prin inscrisurile indicate in lege
(polita de asigurare sau certificatul de asigurare emis si semnat de asiguritor ori prin
conform art. 2200 alin.2
hota de acoperire emis& si semnata de brokerul de asigurare”
Ceciv.) trebuie si cuprinda date privind cuantumul primelor datorate, precum si sumele
asigurate.
in conformitate cu dispozitiile art. 1235 C.civ. eauza reprezinté motivul care
determina fiecare parte contractanté si inheie contractul. Motivul determinant al
incheierii contractului de asigurare se apreciazi diferit. Din punct de vedere al
asiguratorului, motivul determinant al incheierii oric&rui contract de a
dorinja acestuia de a objine un profit din primele incasate si reinvestite. in schimb,
asiguratul va incheia contractul de asigurare in ideea de @ objine protectia financiara
ecesard pentru a putea acoperi pierderile personale, sau, dimpotriva pentru a putea
acoperi pr ea aduce unor terfe persoane prin folositea unor
bunuri sau prin activitatea prestata. Cauza contractului de asigurare trebuie si
indeplineasea condit
(art. 1236 Civ)
le din dreptul comun, respectiv “si existe, si fie licit& si morala”
3.4.2. Condifii speciale
3.4.2.1.Riscul
Riscul reprezinta un eveniment previzibil, posibil, dar incert daca se va produce
sau nu in viitor independent de vointa partilor. Riscul reprezinté un element special al
asigurarilor, 0 conditie a contractului de asigurare i se concretizeaza intr-un pericol la
care sunt supuse bunurile sau persoanele si pentru care societitile de asigurari pot oferi
protectie. Riscul apare in asigurdri ca un element special, esenjial si obligatoriu, fara de
‘care nu poate exista un raport se asigurare valabil
Riscul este un eveniment viitor, incert, posibil, independent de voina parlor.
2 ASIGURARI $I REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
si existe in momentul incheierii contractului de asigurare. Dack
sul_trebui
riseul
incetase si existe inainte de incheierea contractului de asigurare sau era deja
produs, conventiei fi lipseste unul din elementele fundamentale, fiind lovita de nulitate
absoluta, deoarece s-au incailcat conditiile de validitate referitoare la existenja obiectului
asigurarii, a interesului asigurabil si mai ales a cauzei contractului de asigurare.
Riscul este un element incert, depinde de hazard, asigurarea contractindu-se numai
pentru acele evenimente pentru care exist’ probabilitatea cA se produe, nu si pentru cele
care urmeaza si se produci in mod necesar sau pentru cele aflate in imposibilitate
absolut de realizare. Incertitudinea riscului asigurat se poate referi chiar la faptul
producerii evenimentuluj asigurat, atunci cénd nu se poate sti daci riscul se va produce gi
nici cfnd se poate produce (spre exemplu, asigurarea de bunuri). De asemenea,
incertitudinea riscului poate s& priveasc& nu evenimentul in sine, ci momentul producerii
acestuia, producerea find absolut inevitabila (asigurarile de viata).
Riscul este un eveniment posibil, fiind excluse de la asigurare evenimentele care
nu se pot produce. in acest sens, art.2205 din Codul civil dispune “Contractul de
inainte ca obligatia asiguratorului si
asigurare se desflinyeaza de drept in cazul in care,
inceapi a produce efecte, riscul asigurat s-a produs ori producerea acestuia a devenit
imposibild, precum si dacd, dup ce obligatia menjionata a inceput si producd efecte,
intervenirea riscului asigurat a devenit imposibila. Atunci cnd asiguratul sau
contractantul asigurarii a platit, fie si partial, prima de asigurare, acesta este indreptajit sa
© recupereze proportional cu perioada neexpirata a contractului de asigurare. Diferena
dintre prima platita si cea calculati conform alin. (1) se restituie asiguratului sau
contractantului asigurarii numai in cazurile in care nu s-au plitit ori nu se datoreaza
despagubiri pentru evenimente produse in perioada de valabilitate a asigurari
Producerea riscului nu se rei mati a asiguratului, Riscul este
independent de vointa partilor, depinde de hazard. in cazurile stabilite prin contractul de
asigurare, in asigurarile de bunuri si de raspundere civil, asiguratorul nu datoreaz’
ear prin fapta
indemnizajie daca riscul asigurat a fost produs cu intentic de catre asigurat, de
beneficiarul asigurarii ori de un membru din conducerea persoanei juridice asigurate, care
lucreaza in aceasta calitate (art.2208 alin.2 Cod civil).
23 ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUL MARITIM.
Pentru ca un eveniment incert, posibil si vilior si poatd fi asigurat, Sf fle un rise
asigurabil, trebuic ca acesta si corespunda unor criterii de asigurabilitate: si poati fi
determinat probabilistic; si nu poati fi evitat; si poati fi suportabil ca marime gi
freeventa, respectiv si poatd fi acoperit financiar de asigurator; s8 fie licit si moral.
Riscul asigurat este evenimentul care, odata produs, datoritd efectelor sale obliga
asigurdtorul si plateascd asiguratului sau beneficiarului asigurarii despagubirea sau suma
asiguratd. Pentru ca un eveniment generator de pagube si fie considerat rise asigurat
trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele condifii: producerea evenimentului pentru care
se incheie asigurarea si fie posibila, intrucét dac& un bun nu este ameninjat de ni
un
rise, asigurarea devine inutila; producerea evenimentului trebuie sa fie, de reguld,
intmplitoare; producerea evenimentului sa fie independent& de voinfa asiguratului sau
producerea evenimentului trebuie s& poata fi inregistrat& i
beneficiarului asigurar
evidenta statistica astfel incat s& poati fi posibild stabilirea pe o perioads cat mai
indelungata a freeventei si intensitaii producerii acestuia.
.Interesul asigural
Condijia existenjei unui interes este prevazuti expres de lege si reprezinta o
conditie esenfiali a contractului de asigurare. Potrivit art.2215 din Codul civil
sa aibi un interes cu privire la bunul asigurat”. in asigurarile de
“Asiguratul treby
bunuri, interesul este material intrucdt asiguratul urmareste objinerea unui folos
Patrimonial cu titlu de despagubire pentru prejudiciul cauzat de producerea riscului
asigurat, prin pierderea total sau parfiala a bunului asigurat. fn asigurarile de raspundere
civila, interesul este de asemenea patrimonial, prin reechilibrarea patrimoniala perturbata
de plata unei eventuale despagubiri c&tre un tert.
Refe
1 la aceasti conditie special de validitate apare necesitatea unei distinctii
‘intre dou’ notiuni specifice, respectiv interesul asigurabil si interesul asigurat. Interesul
asigurabil reprezinti dauna efectiva evaluabila in bani pe care asiguratul o poate suferi in
caz de pieire sau degradare a bunului asigurat. Regula generala in materie de asigurari
este c& interesul asigurabil trebuie s& existe in momentul incheierii contractului, pe
parcursul derularii acestuia sin momentul producerii pagubei
24 ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
Pentru a fi in prezenja unui interes asigurabil trebuie indeplinite cumulativ
Uurmitoarele conditii: s& existe 0 viatd, un bun, o raspundere potential’, un interes
financiar etc., apte de a fi acoperite; aceasta viafa, bun, raspundere potentiald, interes
financiar etc. trebuie si reprezinte obiectul asiguricii; asiguratul trebuie s& se gaseasca
intr-o relajie recunoscuta legal cu obiectul asigurarii, prin care s& beneficieze de siguranta
sa sau de absenta rispunderi si si fie prejudiciat prin deteriorarea sau distrugerea sa sau
prin aparifia unei rispunderi.
Interesul asigurarilor in transporturi reprezinté echilibrul patrimonial pe care
asiguratul doreste s&-I pastreze sau sa il objina, sau obligatia patrimoniala a cdrei aparitie
doreste sii o evite, Orice persoand implicata in transportul marfurilor are un interes
asigurabil yi daci nu are un astfel de interes si nici o sperana rezonabila ci ar putea
‘objine un astfel de interes, contractul de asigurare in care s-a angajat este lovit de nulitate.
Interesele asigurabile in domeniul transporturilor pot fi grupate in interese legate de
marfa, interese legate de mijlocul de transport si alte interese. Spre exemplu, proprietarul
marfurilor transportate are intotdeauna un interes asigurabil in protectia bunurilor
respective
Prin incheierea contractului de asigurare, interesul asigurabil se interverteste in
interes asigurat, prezent in toate tipurile de asigurare, ce echivaleazi cu dorinja
asiguratului de a evita producerea unui dezechilibru patrimonial ca efect al producerii
riscului asigurat.
in asigurarea maritima, pe cale de exceptie, nu este necesar ca interesul
asigurabil si existe in momentul incheierii contractului de asigurare, dar acesta trebuie s
existe in mod obligatoriu in momentul producerii pagubei, Pentru a fi in prezenta unui
interes asigurabil trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: si existe o viaga, un
bun, o rispundere potentiali, un interes financiar etc., apte de a fi acoperite: aceasta o
via\a, bun, raspundere potential, interes financiar etc. trebuie si reprezinte obiectul
asigurarii; asiguratul trebuie s& se giseasca intr-o relajie recunoscutd legal cu obiectul
asigurarii, prin care s& beneficieze de siguranja sa sau de absenfa rispunderii si s& fie
prejudiciat prin deteriorarea sau distrugerea sa sau prin aparitia unei raspunderi
Interesul asigurarilor maritime reprezinti echilibrul patrimonial pe care
asiguratul doreste si-l pistreze sau sa il objind, sau obligatia patrimoniald a carei aparitie
25 ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
doreste si o evite. Orice persoand implicat& in transportul mirfurilor pe mare are un
interes asigurabil si daca nu are un astfel de interes si nici o speranta rezonabila cA ar
putea objine un astfel de interes, contractul de asigurare in care s-a angajat este lovit de
nulitate. Interesele asigurabile in domeniul transportului maritim pot fi grupate in interese
legate de marf&, interese legate de nava gi alte interese.
Proprietarul mérfurilor transportate pe mare are intotdeauna un interes asigurabil
in protectia bunurilor respective. intinderea interesului sau depaseste pretul marfurilor cu
alte cheltuieli adiacente. Astfel, daca navlul a fost platit anticipat si marfa nu a ajuns la
destinatie, proprietarul marfii va avea un interes asigurabil si cu privire la navlu, Daca
proprietarul marfurilor transportate pe mare, transfer proprietatea in timpul voiajului,
interesul asigurabil al acestuia inceteaza in momentul cand titlul de proprietate trece la
cumparator. in situafia in care, a urmarit si objiné un profit din vanzare, si marfurile nu
ajung la destinatie, datorita unor accidente, vanzatorul isi pierde profitul si deci va avea
un interes asigurabil si in eeea ce priveste profitul anticipat, Un interes asigurabil in
legdtura cu marfa are si armatorul sau cardusul maritim fata de proprietarul marfurilor
fate fn
pentru pierderea sau avarierea marfurilor ja sa, Raspunderea armatorului sau
c&rdusului se acoperd prin cluburile P&I.
Armatorul are un interes asigurabil cu privire la nava sa. Armatorii igi asigura in
mod obignuit nava pe o perioada de 12 luni. Primele de asigurare platite de armatori se
recupereaza din navlurile incasate. Dac nava piere in aceasta perioadsi, navlul nu se mai
poate incasa, si implicit nici prima nu mai poate fi recuperaté. Prima recuperabilA prin
navlu se reduce cu trecerea timpului de asigurare, motiv pentru care interesul asigurabil
poarti o denumire specifica, respectiv interes de prima devolutiva. Armatorul poate opera
singur nava (cazul incheierii contractelor de navlosire pe voiaj si pe timp, situatie in care
pistreazi gestiunea nauticd a navei) sau o poate inchiria navlositorului
(cazul contractului de naviosire cu remiterea gestiunii-bare-hoat). in aceast& ultima
situafie, navlositorul are un interes asigurabil cu privire la nava inchiriat®. Navlul
reprezinta de asemenea un rise asigurabil al armatorului, fie c& este plitit anticipat sau la
destinafic, multi armatori utilizénd o asigurare separata pentru acest interes. in categoria
intereselor asigurabile ale armatorului legate de nav intra si chelt angajate de
comandant in numele armatorului pentru terminarea voiajului (in politele de asigurare
26 ASIGURARI $1 REASIGURARI IN DOMENIUL TRANSPORTULUI MARITIM
acest interes este limitat la un anumit procent din valoarea de asigurare a corpulu si
maginilor navei). Interesul asigurabil al armatorului poate s& apara si cu privire la un tert
(raspunderea cauzata de coliziunea navei),
Interese asigurabile au si alte persoane implicate in expeditia maritima. Spre
exemplu, comandantul si echipajul pot pierde salariile in eventualitatea pierderii navei,
astfel incat au un interes asigurabil pentru ele, Asiguratorul are un interes asigurabil in
expunerea sa la potentiala pierdere, pe care o reasigurd in intregime sau in parte,
Prin incheierea contractului de asigurare, interesul asigurabil se interverteste in
interes _asigurat, prezent in toate tipurile de asigurare, ce echivaleaz’ cu dorinta
asiguratului de a evita producerea unui dezechilibru patrimonial ca efect al producerii
cului asigurat.
3.4.2.3,Prima de asigurare
Prima de asigurare reprezinti suma de bani pe care asiguratul se obligi si 0
plateasci asiguritorului. Prima de asigurare, ca element esential al contractului de
aceleagi caracteristici, indiferent de obiectul asigurdrii (asigurare de
igurare prezin
bunuri, persoane sau rispundere civild) si se stabileste in raport cu o serie de factori
obiectivi si subiectivi (natura bunului asigurat; dimensiunea, tipul si intensitatea risculuis
durata asiguraii si teritoriul acoperit; istoricul daunelor; modalitatea de plata a primei:
gradul de intrefinere a bunului; starea conjucturali a piefii; evaluarea proprie a
asiguratorului). in asigurarile de raspundere civil& tipul activi desfisurate este
elemental obiectiv, esential in functie de care se apreciaza riscul si se determina nivelul
primei de asigurare. De asemenea, se are in vedere si un clement subiectiv referitor Ia
Persoana asiguratului (un asigurat prudent si diligent poate beneficia de prime mai reduse).
La asiguratrile de viata, nivelul primei de asigurare depinde de nivelul sumei asigurate si de
S-ar putea să vă placă și
- Inventarierea Patrimoniului Instituțiilor PubliceDocument2 paginiInventarierea Patrimoniului Instituțiilor PubliceMihai AndreiÎncă nu există evaluări
- Documentele justificative sunt documente care stau la baza înregistrărilor contabile și care atestă tranzacțiile și evenimentele economice înregistrate în contabilitatea unei întreprinderi sau organizațiiDocument1 paginăDocumentele justificative sunt documente care stau la baza înregistrărilor contabile și care atestă tranzacțiile și evenimentele economice înregistrate în contabilitatea unei întreprinderi sau organizațiiMihai AndreiÎncă nu există evaluări
- Contabilitate PrimaraDocument3 paginiContabilitate PrimaraMihai AndreiÎncă nu există evaluări
- Acordarea Avansurilor Spre DecontareDocument1 paginăAcordarea Avansurilor Spre DecontareMihai AndreiÎncă nu există evaluări
- Jurisdictia Litigiilor MaritimeDocument2 paginiJurisdictia Litigiilor MaritimeMihai AndreiÎncă nu există evaluări
- Dreptul de RetentieDocument3 paginiDreptul de RetentieMihai AndreiÎncă nu există evaluări
- Grile Exemple ContaDocument6 paginiGrile Exemple ContaMihai AndreiÎncă nu există evaluări
- Dreptul de Retentie in Dreptul Maritim PDFDocument5 paginiDreptul de Retentie in Dreptul Maritim PDFMihai AndreiÎncă nu există evaluări
- Constructie Navei DefiniteDocument5 paginiConstructie Navei DefiniteMihai AndreiÎncă nu există evaluări
- Transporturi Si Expediţii InternaţionaleDocument55 paginiTransporturi Si Expediţii InternaţionaleMihai AndreiÎncă nu există evaluări
