Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coala
1) bula cu aer
2) şipca reper
3) cuie repe
4) perete
Tencuielile sunt compuse din trei straturii:
Şpriţul este primul strat care se depune manual pe suprafaţa construcţiei avînd o grosime de 3-5
mm. Se foloseşte mortar cu tasarea conului 8-12 cm. Dacă şpriţul se depune pe suprafaţa
construcţiei în perioada cu temperatura ridicată,atunci înainte de aplicare,suprafaţa se stropeşte.
Această operaţie trebuie produsă după lucrările pregătitoare;cu cît mai rugoasă va fi suprafaţa cu atît
mai bună va fi aderentă dintre ele.
Grundul se aplică pe şpriţ,mortarul folosit pentru el trebuie să aibă o densitate mai mare decît
precedentul şi tasarea conului la acest tip de mortar de 7-10 cm. Aplicarea grundului poate fi
produse în cîteva nivele cu grosimea fiecărui nivel de pînă la 5-7 mm.
Tinciul el se aplică pe stratul de grund întărit avînd o grosime de 2-3 mm,folosind mortar plastic cu
tasarea conului 10-12 cm,mortarul pentru acest stat se pregăteşte pe baza nisipului mărunt cernut
prin sîtă cu dimensiunile ochilor de 1,5x1,5 mm. Acest strat pe suprafaţa construcţiei se aplică
manual sau mecanizat,pe măsura aplicării el se finisează cu ajutorul driştei mici;el se execută cu
scopul înlăturării neregularităţilor şi fisurilor de pe suprafaţă. Pînă la începerea aplicării fiecărui
strat pe suprafaţa construcţiei trebuie de organizat locul de muncă,de folosit instrumentele în stare
bună.
În tipul aplicării şpriţului,mortare nu şi îndreaptă,el se aolică cu scopul înlăturării neregularităţilor şi
căpătatea uneii suprafeţe rugoase pentru grund.
Grundul se aplică după ce a fost întărit şpriţul,în unul sau cîteva nivele.El parţial se îndreaptă cu
drişca mare verificînd calitatea suprafeţei cu ajutorul driştei,bulei cu aer care se aplică pe suprafaţă.
Stratul de mortar se îndreaptă cu ajutorul driltei mari,iar mai apoi se fihisează cu drişca mică.
Tencuiala obişnuită din var-nisip după rostuirea I nivel: se utilizează la finisarea suprafeţelor pentru
aceste mortare se foloseşte pastă de var în care se întroduce 10-15% de ciment; în calitate de
umplutură pentru ea servesc particalele din nisip de cuarţ cu dimensiunile fracţiilor pînă la 1 mm şi
pentru ai reda culoarea folosim vopsea într-o cantitate de 7% din masa amestecului. Tencuiala după
întărirea medie se poate de fracturat folosind raşcheta; înainte de raşcherare se divizează folosind
sfoara,şipca şi bula de aer în figure geometrice pătrat sau dreptunghiuri.
În construcţie pentru executarea tencuielei şi executarea pe suprafeţele proaspăt tencuite a
ornamentelor arhitectorale. Se mai foloseşte şi rola executată din lemn, metal sau cauciuc pe care
sînt scobite diferite configuraţii la o adîncime de pînă la 5 mm şi prin aplicarea rolei pe suprafaţă se
produce evidenţierea facturii.
În construcţie modernă pentru finisarea suprafeţelor se mai folosesc şi tencuiala stropită cu plasă, cu
periea şi cu dispozitivul pentru stropire.
Tencuiala de terazit la II nivel se utilizează la finisarea coloanelor,pereţilor, soclului,a clădirilor
civile şi administrative.
Amestecul de terazit se pregăteşte la uzini 2ranspo,se 2ransport la şantiere în stare uscată. Culoarea
tencuielei depinde de culoarea umpluturii: mită,torf,nisip.
În calitatea de liant serveşte varul nestins în compoziţie de 20-30% din amestec şi analogic cimentul
alb. Tencuiala de terazit se clasifică în următoarele clase:
1) fină-cu compoziţia granulilor pînă la 2 mm.
2) medie-2-4 mm
3) măşcată-4-6 mm
Coala
Înainte de-a începe calculul volumelor la elaborara fişei tehnologice la finisarea suprafaţelor cu mortar
este necesar de studiat profnd parta arhitecturală a proiectului si de construcţii a proiectului să
concretizăm materialul din care executăm lucrarea, lungimea grosimea şi înălţimea de tencuilă care
trebuie executată pntru a determina metoda optimlă de organizare a LCM.
Calculul volumelor de lucru la executarea tencuielei pereţilor interiorii precum şi aria pereţilor
dispărţitorii se redă în formă de tabelă.
Calculul volumelor de lucru la executarea tencuielei pereţilor se redă în formă de tabelă.
Coala
Coala
MAŞINI ŞI MECANISME
Determinare necesităţii de maşini şi mecanizme utilizate la executarea lucrărilor de finisare a
suprafeţei interioare cu mortar se produce in baza operaţilor ce-se îndeplinesc, ţinînd cont de unitatea
de măsură, cantitatea şi marca se dă în formă de tabelă.
INSTRUMENTE ŞI DIPOZITIVE
Determinarea necesităţi santierulşui în instrumente şi dispozitive necesare la executarea lucrărilor de
tencuire se produce în conformitate cu tipul operaţilor ce se îndeplinesc şi norma complex utilizată la
îndeplinirea lucrărilor.Tipurile d instrumente şi dispozitive necesare la îndeplinira lucrărilor de
tencuială se face în formă de tabelă.
RESURSELE MATERIALE
Determinarea necesităţii şantierului în resurse materiale şi aprovizionarea constructiei cu necesare la
executare lucrărilor de finisare a suprafeţelor interioare cu mortar se produce în baza „Indicatoarelor de
deviz-C Vol 2”, prin produsul dintre cantitatea de material din tabela „Calculul volumului de lucru”
la consumul de material, tinînd cont de marcă şi unitatea de măsură a fiecărui tip de materiale în tabelă.
Coala
COMPONENŢA ECHIPEI
Determinarea necesităţi şantierului în forţe de muncă la executarea lucrărilor de finisare a suprafeţelor
cu mortar se produce în conformitate cu tabela „Calculul consumului de manoperă, cheltuieli de timp
a mecanismelor” şi „Indicatoarelor de deviz C II”.
Calculul numărului de muncitori ocupaţi la executarea lucrărilor de tencuială constă în sumarea
numărului de muncitori pe profesie şi categorie aparte.
CONTROLUL CALITĂŢII
O deosebită atenţie în timpul executăii lucrărilor de tencuire trebuie de atras atenţie la calitatea
producţiei. Calitate lucrărilor de constructie se verifică în conformitate cu NCM. Calitatea construcţiei
tencuite depinde de calitatea proiectlui, resurselor materiale, receptile petrecute de către conducătorul
de lucrării şi benenficiar. În timpul controlului,conducătorul de lucrări verifică calitatea producţiei,se
întocmeşte proces verbale la lucrării executate şi cele ascunse, apoi datele se înregistreză în registrul de
executara lucrărilor.
Coala
Coala
Coala
BIBLIOGRAFIA
N. Danilov “Tehnologia şi organizaţia stroitelinovo proizvodstva”, Moscova, 1988.
A. Gaevoi “Cursove i diplomnoe proiectirovanie”, Leningrad, 1987
I. Barci “Stroitelinîe cranî”, Kiev, 1974.
V. Bauman “Stroitelinîe maşinî”, tom I, Moscova, 1976.
M. Cuşnarov “Montaj sbornîh jelezobetonnîh construcţii promîşlennîh zdanii”, Kiev, 1975
N. Pruteanu “Tehnologia efectuării construcţiilor”, Chişinău, parteaII, 1997.
N. Zaharia “Protecţia muncii”, Bucureşti, 1992.
E. Olaru “Tehnica securităţii în construcţii”, Chişinău, 1998.
C. Stanciuc “Dicţionar de construcţii rus - român”, Chişinău, 1991.
Indicatoare de Norme de Deviz C, Iz.
Coala