Clasa a VII-a 29.03.

2021
Moara lui Călifar
de Gala Galaction

- Momentele subiectului –

 Alcătuiește, în caiet, o schemă similară celei de mai jos, care prezintă specificul textului narativ
fantastic, înlocuind precizările din coloanele orizontale cu momentele subiectului din pove-
stirea Moara lui Călifar.

 Cadrul spațio‐temporal este ancorat în cotidian, dar apar indicii ale neobișnuitului.
 Uneori, spațiul acțiunii este propice manifestărilor fantasticului (locuri nefaste).
 1.Situația inițială/Expozițiunea (se fixează spațiul și timpul, personajele/motivele con-
flictului)

Se prezintă moara și împrejurările sale. Moara are conotații negative prin simbol al timpului
care mistuie și macină lumea. Morarul (Moș Călifar) fiind asociat cu vrăjitorul. Era înconjurată
de un iaz și se afla lângă o pădurea ”În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz moara
lui Călifar”. Iazul era ca o oglindă ce oglindește invers iar pe fundul lui se aflau oasele
celor care mergeau să se ”procopsească”. ”Apa fluiera precum un șarpe încolțit de flăcări;
iar de subt făcău, se scurgea în sumegai de sânge”. Tot în expozitiune ne este prezentat și
Stoicea, un voinic isteț, puternic însă „copil din flori”, fără mamă și fără tată, a fost crescut
până la vârsta de șase ani de popa Radu însă după moartea acestuia, el a trăit din mila
oamenilor. El nu putea să-și întemeieze o familie deoarece nimeni nu-l dorea de ginere
pentru că el avea grijă de vitele oamenilor din sat.
2. Intriga (momentul în care se declanșează conflictul dintre personaje)
Cu gândul că nu are nimic de pierdut Stoicea hotărăște să meargă la moara lui
Călifar ca să se procopsească.
3. Desfășurarea acțiunii (prezintă întâmplările într-o ordine cronologică)
Stoicea bagă vitele în luncă și pleacă spre moară. El se îndrepta spre miază-noapte
adică spre întuneric, printr-o pădure labirint care nu avea poteci. După ce a mers ceva
timp Stoicea a ajuns într-un luminiș unde s-a pus să tragă un pui de somn până când
soarele i-o veni la ochi să-l trezească. După ce se trezii el a plecat mai departe. Mai
merse ce merse și văzu în fața ochilor moara lui Călifar. Când ajunse acolo morarul stătea
pe pod și fereca o piatră. Podul simbolizează trecerea de la lumea normală la lumea
întunericului iar Moș Călifar fereca de fapt lumea normală pentru ca Stoicea să nu mai
aibă scăpare. Stoicea îi spune morarului de ce a venit la moară iar acesta îl timite să se
spele pe față în iaz. Spălatul pe față reprezintă începerea ritualului. Când se spală pe față
Stoicea se trezește în pădure în mijlocul unei furtuni. Rătăcindu-se el vede o fată alergată
de un urs și o salvează. Tatăl fetei îl răsplătește dându-i mâna Teclei și averea sa. Trec
câțiva ani iar Stoicea are trei copii dar tătarii dau navală în casa sa. În momentul în care
tătarii sparg ușa Stoicea se trezește.
4. Punctul culminant (corespunde momentului cel mai tensionat)
Stoicea se trezește lângă Moș Călifar și își dă seama că totul a fost doar un vis.
5. Deznodământul (momentul rezolvării conflictului)
Moș Călifar îl provoacă pe Stoicea să-l omoare ”sunt afurisit să nu pot să mor decât
omorât”. Stoicea îl omoară pe morar și își pune capăt zilelor.

Manual, pagina 120: ex. 1, 2, 3