Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4. Sistemele radiculare pivotante sunt comune: 10. Ramificarea rădăcinii are loc în regiunea:
A. muşchilor; A. piliferă; D. vârfului vegetativ;
B. plantelor monocotiledonate; B. de dividere;
C. plantelor dicotiledonate; C. netedă; E. aspră.
D. poaceelor; D.
E. plantelor superioare cu spori. 11. Ţesuturile primare se formează din:
A. felogen;
5. Selectați plante care dezvoltă rădăcini tuberizate: B. meristemul secundar;
A. morcov cultivat; C. meristemul primar;
B. mărar; D. cambiu;
C. sfeclă; E. periciclu.
D. ridiche;
E. morcov sălbatic. 12. Benzile lui Caspary sunt caracteristice:
A. periciclului;
6. c.s.Selectați plante medicinale care dezvoltă capsulă operculată: B. exodermei;
A. ciumăfaie; C. endodermei;
B. mătrăgună; D. felogenului;
C. măselăriţă; E. epidermei.
D. ciuboţica cucului;
E. mac galben.
13. Perii glandulari octocelulari sunt caracteristici pentru: 19. Măduva tulpinii constă din:
A. izmă bună; A. parenchim asimilator; D. sclerenchim;
B. hamei; B. parenchim de depozitare; E. sclereide.
C. sovârv; C. colenchim;
D. cimbrişor;
E. levănțică. 20. Stereomul este alcătuit:
A. numai din colenchim;
14. Creşterea secundară este comună fasciculelor: B. numai din sclereide;
A. colaterale închise; C. din colenchim şi sclerenchim;
B. libero-lemnoase închise; D. numai din colenchim şi sclereide;
C. libero-lemnoase deschise; E. numai din sclerenchim.
D. concentrice închise;
E. bicolaterale. 21. Selectați tipul fasciculul libero-lemnos specific tulpinii plantelor
monocotiledonate:
15. Ramificarea monopodială a lăstarului este specifică: A. deschis;
A. algelor; B. închis;
B. ferigilor; C. semideschis;
C. gimnospermelor; D. pluriradial,
D. dicotiledonatelor; E. semiînchis.
E. ciupercilor.
22. Selectați plante cu tulpină volubilă:
16. În cazul dispoziţiei verticilate ale frunzelor într-un nod se dezvoltă: A. Acorus calamus;
A. 2 frunze; B. Humulus lupulus;
B. numai 4 frunze; C. Phaseolus vulgaris;
C. numai 3 frunze; D. Thymus serpyllum;
D. 3 şi mai multe frunze; E. Polygonum bistorta.
E. numai o frunză.
23. Lemnul tulpinii gimnospermelor constă din:
17. Brândușa de toamnă dezvoltă subteran: A. trahei; D. celule anexe;
A. rădăcină tuberizată; D. bulbotubercul; B. traheide; E. felogen.
B. tubercul; C. tuburi ciuruite;
C. rizom; E. bulb.
24. Cilindrul central al tulpinii (de la exterior spre interior) începe cu:
18. Selectați plante medicinale care dezvotă bulbi: A. benzile lui Caspary;
A. ceapă; B. felogenul;
B. brândușa de toamnă; C. endoderma;
C. cartof; D. periciclul;
D. usturoi; E. exoderma.
E. lăcrămioară.
25. Ce organ dezvoltă stipele: 31. Frunza reprezintă un organ:
A. rădăcina; A. reproductiv;
B. fructul; B. vegetativ;
C. sămânţa; C. generativ-vegetativ;
D. frunza; D. vegetativ-reproductiv;
E. floarea. E. de protecţie.
26. Selectaţi plante care dezvoltă ocree: 32. Nervaţiunea frunzei reprezintă:
A. troscot; D. urzică mare; A. numai fibrele mecanice;
B. hrişcă; E. revent. B. numai fibre sclerenchimatice;
C. piperul de baltă; C. sistemul fasciculelor de conducere;
D. numai colenchimul;
27. Nervaţiunile paralelă şi arcuită sunt comune frunzelor: E. numai sclereidele.
A. muşchilor;
B. plantelor monocotiledonate; 33. Mezofilul frunzei constituie:
C. plantelor gimnosperme; A. suportul limbului;
D. ferigilor; B. parenchimul de depozitare a limbului;
E. plantelor dicotiledonate. C. parenchimul asimilator;
D. ţesutul de dividere (de creştere);
28. Frunzele compuse constau din: E. stereomul limbului.
A. câteva foliole;
B. câţiva lobi foliari; 34. Frunza este de tip amfistomatic în cazul prezenței stomatelor:
C. limb şi stipele; A. numai pe epiderma inferioară;
D. câteva stipele; B. numai pe epiderma superioară;
E. limb fidat. C. sub formă de rânduri (şiruri);
D. pe marginile limbului;
29. Funcţia principală a ţesutului palisadic este: E. pe epiderma superioară şi inferioară.
A. protecţie;
B. schimb de gaze; 35. Pentru frunză este comun fasciculul de conducere de tip:
C. fotosinteză; A. concentric deschis; D. colateral deschis;
D. de depozitare; B. concentric închis; E. bicolateral.
E. de susţinere. C. colateral închis;
30. În fasciculul conducător foliar lemnul este orientat: 36. Mezofilul frunzei este diferenţiat în ţesuturile:
A. spre faţa inferioară a frunzei; A. palisadic şi mecanic;
B. spre faţa superioară a frunzei; B. palisadic şi conducător;
C. spre ţesutul palisadic; C. conducător şi lacunar;
D. spre ţesutul asimilator; D. palisadic şi lacunar;
E. spre axul limbului. E. lacunar şi poros.
37. Ţesutul lacunar al frunzei este responsabil: 43. În cazul florilor aciclice elementele florale sunt dispuse:
A. numai de schimbul de gaze; A. în cercuri;
B. numai de fotosinteză; B. pe marginile receptaculului;
C. numai de depozitare a asimilatelor; C. pe spirală;
D. de schimb de gaze şi fotosinteză; D. elementele periantului în cercuri, restul pe spirală;
E. susţinerea organului. E. elementele periantului pe spirală, restul în cercuri.
38. Care este partea axială a florii? 44. Elementele florii sunt inserate pe:
A. receptaculul concav; A. receptacul;
B. caliciul; B. peţiol;
C. pedunculul floral; C. pedunculul floral;
D. androceul; D. lăstar;
E. pistilul. E. tulpină.
39. Periantul dublu constă din: 45. În cazul florilor ciclice elementele florale sunt dispuse:
A. numai din 2 cercuri de sepale; A. pe spirală;
B. numai din 2 cercuri de petale; B. elementele periantului pe spirală, celelalte în cercuri;
C. bracteole şi sepale; C. elementele periantului în cercuri, celelalte pe spirală;
D. caliciu şi corolă; D. în cercuri;
E. involucru şi caliciu. E. marginal pe receptacul.
40. Florile nude sunt lipsite de: 46. Florile sesile sunt lipsite de:
A. organe sexuate; A. peţiol; D. involucru;
B. involucru; B. lăstar; E. peduncul.
C. caliciu şi involucru; C. receptacul;
D. corolă;
E. caliciu şi corolă. 47. Involucrul se dezvoltă la baza:
A. florilor solitare;
41. Prin care flori se pot duce mai multe plane de simetrie? B. inflorescenţelor;
A. zigomorfe; D. actinomorfe; C. peţiolului;
B. monosimetrice; E. pintenate. D. florilor sesile;
C. asimetrice; E. florilor pedunculate.
42. În cazul ovarului inferior celelalte elemente ale florii sunt situate: 48. Floarea este un organ:
A. mai sus de androceu; A. de apărare;
B. mai sus de ovar; B. de susţinere;
C. la jumătatea ovarului; C. vegetativ;
D. mai sus de caliciu; D. vegetativ-reproductiv;
E. mai jos de ovar. E. reproductiv.
49. Periantul florii reprezintă partea: 55. În inflorescenţa de tip corimb florile sunt:
A. generativă a florii; A. pedunculate, alterne ce se termină într-un plan;
B. feminină a florii; B. pedunculate, opuse ce se termină într-un plan;
C. sterilă a florii; C. pedunculate, verticilate ce se termină într-un plan;
D. de susţinere a florii; D. pedunculate, cu pedunculii florali egali;
E. masculină a florii. E. pedunculate, ce pornesc dintr-un punct.
50. Floarea bisexuată dezvoltă: 56. Inflorescenţe compuse heterotactice sunt asocieri de:
A. numai androceu; A. 2 tipuri de flori;
B. numai stamine; B. mai multe inflorescenţe simple de acelaşi tip;
C. stamine şi carpele; C. 2 sau mai multe tipuri de inflorescenţe simple;
D. numai carpele; D. flori pedicelate şi inflorescenţe;
E. elemente sterile. E. flori sesile şi pedicelate.
51. Câte plane de simetrie se pot duce prin floarea zigomorfă? 57. Microsporogeneza are loc în:
A. numai 2; D. două şi mai multe; A. filamentul staminei; D. antera staminei;
B. numai 1; E. numai 4. B. ovarul pistilului; E. sacul embrionar.
C. nici unul; C. gineceu;
52. În cazul inflorescenţei simpodiale axul principal floral se termină cu: 58. Megasporogeneza are loc în:
A. frunză; A. antera staminei;
B. catafilă; B. stilul pistilului;
C. floare; C. sacul embrionar;
D. limb foliar; D. stigmatul pistilului;
E. bractee. E. tubul polinic.
54. În inflorescenţa de tip racem florile sunt: 60. În cazul inflorescenţelor compuse florile sunt dispuse:
A. opuse şi sesile; A. pe axul principal;
B. opuse şi pedunculate; B. pe receptacul;
C. alterne şi pedunculate; C. pe involucru;
D. alterne şi sesile; D. pe ramificaţiile axului principal;
E. verticilate şi pedunculate. E. pe lăstar.
61. La florile sterile lipseşte: 67. Fructele compuse provin dintr-o:
A. periantul; A. singură floare cu gineceu monocarpelar;
B. involucrul; B. singură floare cu gineceu policarpelar;
C. androceul şi gineceul; C. singură floare feminină;
D. gineceul; D. singură floare hermafrodită;
E. staminele şi androceul. E. inflorescenţă densă.
66. La formarea fructului simplu participă: 72.Fructul de tip hesperidă este comun pentru:
A. receptaculul; A. măr;
B. câteva carpele ale diferitor flori; B. portocali;
C. carpelele unei flori; C. măceş;
D. ovarul nedezvoltat; D. mandarin;
E. partea sterilă a florii. E. lămâi.
73. Hipantiul este un fruct fals comun: 79. Plante medicinale de la care se utilizează rădăcina ca sursă de
A. mărului; D. macului; medicament:
B. zmeurului; E. laurului. A. Taraxacum officinale;
C. măceşului; B. Matricaria recutita;
C. Ginkgo biloba;
74.Organele vegetative ale plantei sunt: D. Panax ginseng;
A. rădăcina; E. Inula helenium.
B. lăstarul;
C. sămânţa; 80.În raport cu substratul deosebim rădăcini:
D. frunza; A. subterane;
E. cotiledonul. B. fusiforme;
C. acvatice;
75.Organele reproductive ale plantei sunt: D. aeriene;
A. lăstarul; E. conice.
B. sămânţa;
C. floarea; 81. Rădăcinile adventive se dezvoltă de la:
D. rădăcinile tuberizate; A. rădăcina principală;
E. fructul. B. tulpină;
C. lăstar metamorfizat;
76. Organelor plantelor sunt caracteristice: D. rădăcină laterală;
A. simetria; E. frunză.
B. geotropismul;
C. mobilitatea; 82. Deosebim următoarele sisteme radiculare:
D. orientarea în spaţiu; A. pivotante; D. adventive;
E. polaritatea. B. mixte; E. rămuroase.
C. fasciculate;
77. Rădăcina îndeplineşte următoarele funcţii:
A. absoarbe apa, sărurile minerale şi organice din sol; 83. Metamorfozele rădăcinii apar în rezultatul:
B. participă la înmulţirea sexuată; A. acumulării peridermei;
C. ancorează planta în substrat; B. îngroşării parenchimului lemnos;
D. schimbul de gaze; C. îngroşării rizodermei;
E. acumulează substanţe de rezervă. D. îngroşării parenchimului liberian;
E. îngroşării scheletului mecanic.
78. După origine rădăcinile pot fi:
A. târâtoare; 84. În dependenţa de funcţiile îndeplinite deosebim rădăcini:
B. principale; A. de ancorare;
C. aeriene; B. adventive;
D. adventive; C. asimilatoare;
E. laterale. D. pneumatofori;
E. contractile. 91. Creşterea secundară a rădăcinii este determinată de activitatea:
85. Omagul dezvoltă: A. celulelor Caspary;
A. rădăcină pivotantă; B. cambiului libero-lemnos;
B. rădăcină fasciculată; C. felogenului;
C. rădăcină tuberizată; D. periciclului;
D. rizom; E. endodermului.
E. bulbotubercul.
92. În structura anatomică secundară a cilindrului central al rădăcinii
86.În funcţie de raportul dintre rădăcina principală şi radicele se disting deosebim:
sisteme radiculare: A. lemn primar;
A. pivotante; D. rămuroase; B. felogen;
B. adventive; E. monopodiale. C. cambiu;
C. fasciculate; D. raze medulare parenchimatice;
E. lemn secundar.
87. Micoriza reprezintă:
A. ciupercă parazită; 93. Structuri necaracteristice pentru anatomia rădăcinii:
B. simbioză a ciupercii cu apexul rădăcinii; A. cuticula;
C. algă pe rădăcini; B. lenticele;
D. o parte componentă a lichenului; C. stomate;
E. nodozităţi cu bacterii fixatoare de N2. D. peri absorbanţi;
E. trihomi.
88.Care sunt rădăcinile metamorfozate?
A. rizomul; 94. Un lăstar constă din:
B. rădăcinile tuberizate; A. internoduri; D. noduri;
C. tuberculul; B. muguri; E. ocree.
D. rădăcinile simbionte – micoriza; C. peţiol;
E. nodozităţi cu bacterii.
95. Deosebim următoarele tipuri de muguri:
89.În componenţa unei rădăcini tinere deosebim regiunile anatomice: A. vegetativi;
A. netedă; D. piliferă; B. reproductivi;
B. aspră; E. parenchimatică. C. seminali;
C. cambială; D. vegetativ-reproductivi;
E. embrionari.
90.În structura anatomică primară a rădăcinii deosebim:
A. epiderma; 96. În dependenţă de poziţia mugurilor pe lăstar ei pot fi:
B. periderma; A. laterali; D. foliari;
C. rizoderma; B. florali; E. axilari.
D. cilindrul central; C. apicali;
E. scoarţa primară. 97. Dispoziţia frunzelor pe lăstar poate fi:
A. alternă; 103. Structura anatomică secundară a tulpinii este comună:
B. simpodială; A. muşchilor;
C. opusă; B. plantelor dicotiledonate;
D. verticilată; C. plantelor monocotiledonate;
E. laterală. D. ferigilor;
E. plantelor gimnosperme.
98. Ramificarea lăstarilor poate fi:
A. paralelă; 104. Lemnul secundar al tulpinii dicotiledonatelor include:
B. simpodială; A. trahei;
C. spiralată; B. traheide;
D. monopodială; C. fibre lemnoase;
E. dicotomică. D. parenchim liberian;
E. parenchim lemnos.
99. Metamorfoze supraterane (aeriene) ale lăstarilor sunt:
A. cârceii; 105. Inelul anual al tulpinii constă din:
B. catafilele; A. felogen;
C. spinii; B. lemn secundar al unui an;
D. mugurii giganţi; C. liber secundar;
E. filocladiile. D. floem primar;
E. cambiu secundar.
100. Deosebim metamorfozări subterane ale lăstarilor:
A. rizocarpi; D. bulbi; 106. Cilindrul central (stelul adevărat) al tulpinii este alcătuit din:
B. tuberculi; E. rizomi. A. periciclu;
C. bulbo-tuberculi; B. fascicule libero-lemnoase;
C. raze medulare primare;
101. În structura anatomică primară a tulpinii deosebim: D. endodermă;
A. periderma; E. parenchim medular.
B. scoarţa primară;
C. epiderma; 107. Plante medicinale, la care frunza este sursă de medicament:
D. cilindrul central (stelul); A. pătlagină mare; D. odolean;
E. epiblema. B. urzică mare; E. porumb.
C. măceş;
102. Scoarţa primară a tulpinii este alcătuită din:
A. epidermă; 108. Stereomul (scheletul mecanic al tulpinii) este alcătuit din:
B. endodermă; A. ţesut secretor; D. epidermă;
C. periciclu; B. colenchim; E. fibre sclerenchimatice.
D. mezodermă; C. sclereide;
E. exodermă.
109. Care sunt funcţiile principale ale frunzei? 115. După gradul de pătrundere a inciziilor deosebim frunze:
A. depozitarea substanţelor nutritive; A. lobate;
B. transpiraţia; B. fidate;
C. participarea la înmulţirea plantelor; C. penatcompuse;
D. fotosinteza; D. sectate;
E. schimbul de gaze. E. palmatcompuse.
110. Deosebim următoarele tipuri de nervaţiuni ale frunzei: 116. În structura anatomică a frunzei deosebim:
A. paralelă şi arcuită; A. periderma;
B. filamentoasă; B. mezofilul;
C. reticulată; C. epiderma;
D. dicotomică; D. epiblema;
E. uninervă. E. fasciculele libero-lemnoase.
111. Forma apexului limbului foliar poate fi: 117. Mezofilul frunzei străbătut de laticifere este caracteristic la:
A. acută; A. piperul bălții;
B. acuminată; B. rostopască;
C. sagitată; C. mac de grădină;
D. trunchiată; D. rușcuță de primăvară;
E. emarginată. E. măselăriță.
112. Tipuri de frunze compuse pot fi: 118. Care din metamorfoze se referă la frunze?
B. penat compuse; A. stolonii; D. filocladiile;
C. penat fidate; B. solzii; E. spinii.
D. palmat compuse; C. cârceii;
E. palmat partite;
F. trifoliate. 119. Frunze compuse sunt caracteristice speciilor de:
A. fasole;
113. Marginile limbului cu incizii mici pot fi: B. dovleac;
A. serate; D. crenate; C. castan;
B. trunchiate; E. hastate. D. pătlagină;
C. sinuate; E. salcâm japonez.
114. Forma bazei limbului poate fi: 120. Funcţiile frunzelor metamorfozate ale bulbului de ceapă sunt:
A. hastată; A. fotosinteza;
B. cordată; B. de protecţie;
C. serată; C. schimbul de gaze;
D. cuneată; D. de depozitare;
E. rotundă. E. înmulţirea sexuată.
121. Care componente ale frunzei pot fi metamorfozate în spini? 127. Periantul unei flori prezintă partea:
A. limbul; A. sterilă;
B. stipelele; B. fertilă;
C. peţiolul; C. fertilă şi sterilă;
D. teaca; D. învelişul floral;
E. ocrea. E. externă.
122. Care structuri poartă caracter diagnostic în determinarea tipului 128. Care componente ale florii determină sexul ei?
anatomic al frunzei? A. caliciul; D. gineceul;
A. epiderma; B. periantul; E. corola.
B. gradul de diferenţiere a mezofilului; C. androceul;
C. stomatele;
D. nervaţia; 129. Corola zigomorfă gamopetală poate fi:
E. poziția ţesutului palisadic față de cel lacunar. A. în formă de pâlnie; D. labiată;
B. ligulată; E. pintenată.
123. În funcţie de distribuirea stomatelor pe epiderme frunzele pot fi: C. campanulată;
A. hipostomatice; D. bistomatice (amfistomatice);
B. dorsoventrale; E. izolaterale. 130. În cazul corolei gamopetale petalele pot fi:
C. epistomatice; A. libere;
B. concrescute pe toată lungimea;
124. Scheletul frunzei poate consta din: C. concrescute la bază;
A. fibre sclerenchimatice liberiene; D. concrescute pe 2/3 din lungime;
B. colenchim; E. concrescute cu staminele.
C. fibre sclerenchimatice lemnoase;
D. parenchim; 131. Polenizarea este procesul de transfer al grăuncioarelor de polen de pe:
E. laticifere. A. androceu pe gineceu;
B. stamine pe perigon;
125. Plante, care dezvoltă ocree: C. anteră pe stigmatul pistilului;
A. drăcila; D. omagul; D. stamină pe pistil;
B. reventul; E. troscotul. E. stamină pe androceu.
C. răculețul;
132. Deosebim următoarele tipuri de polenizare:
126. La frunze deosebim nervaţiune: A. entomofilia;
A. monopodială; B. heterofilia;
B. dicotomică; C. ornitofilia;
C. simpodială; D. anemofilia;
D. reticulată; E. gamofilia.
E. paralelă.
133. Selectaţi plante care dezvoltă flori solitare:
A. mărarul; A. asimetrice;
B. teiul; B. polimorfe;
C. macul; C. actinomorfe;
D. ruşcuţa de primăvară; D. zigomorfe;
E. pătlagina. E. monomorfe;
134. Plante medicinale care dezvoltă inflorescenţe racem simplu: 140. Gineceul florii constă din:
A. traista ciobanului; A. ovar;
B. mălin; B. conectiv;
C. pătlagină; C. anteră;
D. degeţel roşu; D. stigmat;
E. salcâm japonez. E. stil.
146. Selectaţi plante medicinale dioice: 152. Tipurile de inflorescenţe umbelă compusă se întâlnesc la plantele din
A. porumb; D. plop negru; familia:
B. cătină de râu; E. cânepă. A. Asteraceae; D. Brassicaceae;
C. urzică mare; B. Araceae; E. Lamiaceae.
C. Apiaceae;
147. Corola zigomorfă gamopetală poate fi::
A. bilabiată; 153. Tipul de inflorescenţă calatidiu este caracteristic:
B. ligulată; A. mărarului;
C. pintenată; B. pelinului;
D. tubuloasă; C. gălbenelelor;
E. campanulată. D. floarei soarelui;
E. păpădiei.
148. În cazul gineceului apocarp carpelele:
A. sunt concrescute; 154. Indicii care stau la baza clasificării fructelor sunt:
B. sunt libere; A. numărul de carpele care participă la formarea fructului;
C. concresc cu staminele; B. numărul de seminţe;
D. lipsesc; C. dehiscenţa pericarpului;
E. concresc cu petalele. D. dehiscenţa săminţei;
E. consistenţa pericarpului.
149. În cazul gineceului cenocarp (sincarp) carpelele:
A. concresc cu petalele; 155. Pseudofructele se formează din ovar prin concreştere cu:
B. concresc cu staminele; A. caliciul;
C. sunt libere; B. receptaculul;
D. lipsesc; C. părţile bazale ale staminelor;
E. sunt concrescute. D. părţile bazale ale petalelor;
E. frunza.
150. Muşeţelul dezvoltă:
A. flori solitare bisexuate; 156. Zonele histologice ale pericarpului fructului sunt:
B. inflorescenţe - umbelă; A. exocarpul; D. endocarpul;
C. inflorescenţe - corimb; B. epiderma; E. endoderma.
D. inflorescenţe - calatidiu; C. mezocarpul;
E. flori solitare unisexuate.
151. În cazul inflorescenţei racem axul principal: 157. La fructul de cais endocarpul este:
A. suculent; D. pietros; A. Solonaceae;
B. scleros; E. dens. B. Asteraceae;
C. fibros; C. Brassicaceae;
D. Apiaceae;
158. Tipuri de fructe cu pericarpul uscat indehiscent: E. Rosaceae.
A. nucă;
B. nuculă; 164. Silicva şi silicula sunt fructe:
C. achenă; A. polisperme;
D. cariopsă; B. dehiscente;
E. păstaie. C. cu un sept median cu seminţe;
D. monosperme;
159. Tipuri de fructe cu pericarpul uscat dehiscent: E. cu pericarpul suculent.
A. achenă;
B. foliculă; 165. Tipuri de fructe baciforme:
C. silicvă; A. poamă;
D. capsulă; B. nucă;
E. păstaie. C. capsulă;
D. peponidă (melonidă);
160. Sămânţa este un organ de înmulţire pentru plantele: E. hesperidă.
A. cu spori; D. spermatofite;
B. gimnosperme; E. cu flori. 166. Pentru sacâmul galben este caracteristic fruct:
C. angiosperme; A. polisperm;
B. monosperm;
161. Componentele seminţei sunt: C. păstaie dehiscentă, aplatisată;
A. embrionul; D. păstaie tomentoasă;
B. ovarul; E. suculent indehiscent.
C. spermoderma;
D. ţesutul nutritiv; 167. Fruct de tip capsulă operculată dezvoltă:
E. sacul embrionar. A. ciumăfaia;
B. măselărița;
C. ciuboțica cucului;
162. Substanţele nutritive ale seminţei se pot depune în: D. macul de câmp;
A. endosperm; E. brândușa de toamnă.
B. epidermă;
C. perisperm; 168. În cazul inflorescenței corimb florile sunt:
D. periderm; A. sesile opuse;
E. cotiledoanele embrionului. B. sesile alterne;
C. pedunculate, alterne, ce se termină într-un plan;
163. Fructul de tip achenă se întâlneşte la reprezentanţii familiei: D. sesile, alterne, ce se termină într-un plan;
E. pedunculate, alterne cu axul flexibil. 174. Selectați numărul imaginii, care reprezintă frunză reniformă: 173
A. 8;
169. Selectați plante ce dezvoltă bulbo-tuberculi: B. 9;
A. cartoful; C. 10;
B. omagul; D. 12;
C. șofranul; E. 13.
D. brândușa de toamnă;
E. ceapa. 175. Selectați frunza imparipenat compusă: 175
A. A;
170. Selectați plante care dezvoltă fruze paripenatcompuse: B. A,B;
A. lemnul dulce; C. В
B. salcâmul galben; D. C
C. alunele de pădure; E. D,C
D. scorușul de munte;
E. siminichea. 176. Selectați literele care indică rădăcini metamorfozate în imagine:
176
A. B;
171. Selectați planta cu astfel de structură anatomică a rădăcinii: 171 B. B,C;
A. dovleac; C. A
B. stânjenel; D. nici o literă
C. piciorul cocoșului; E. C.
D. porumb;
E. floarea soarelui. 177. Ce tip de rădăcini suni în imagine: 177
A. pivotante
172. Selectați tipul frunzei din imagine: 172 B. advententive;
A. palmat-compusă; C. haustorii
B. imparipenat-compusă; D. micoriză
C. paripenat-compusă; E. aeriene propitoare.
D. dublu penat-compusă;
E. trifoliat-compusă. 178. Selecțati tipul rădăcinii, care se dezvoltă la germinarea seminței: 178
A. principală
173. Selectați caracteristicile frunzei cu numărul 8 din imagine:173 B. secundară;
A. simplă; C. radiculă
B. vârf emarginat; D. adventivă
C. nervațiune penată; E. metamorfozată
D. baza deltoidă;
E. pețiolată.
194. Selectați ce tip de metamorfoză este în imagine: 194 199. Ce tip de fascicul conducător și sub ce cifră este în imagine ? 199
A. concentric, 3 A. micoriza
B. colateral închis, 2 B. haustoriu
C. colateral deschis, 3 C. nodozități cu bacterii fixatoare de azot
D. colateral închis, 3 D. aeriene fixatoare
E. colateral închis, 4 E. tuberizate
200. Selectați variantele corecte din imagine: 200 205. Selectați plante, care dezvoltă rădăcină metamorfozată din imagine ?
A. 2 – liber extern 204
B. 3 - cambiu A. Fasole
C. 3 – liber intern B. Floare-soarelui
D. 5 – liber intern C. Mazăre
E. 5- lemn primar D. Lucernă
E. Porumb
201. Ce metamorfozări vedeți în imagine ? 201
A. Frunza simplă în cârcei 206. Selectați variantele corecte care corespunde imaginii: 206
B. Foliola apicală în cârcei A. Rădăcină metamorfozată
C. Stipelele în stipele foliacee B. Rădăcină tuberizată
D. Foliolele bazale în stipele foliacee C. Rădăcină conică
E. Frunza compusă în cârcei D. Rădăcină cu funția principală de respirație
E. Rădăcină cu funcția principală de depozitare
202. Ce tip de structură anatomică și cărei plante aparține ? 202 207. Selectați variantele care corespund tipului și modul de aranjare a
A. Structură anatomică primară, secara frunzelor în imagine : 207
B. Structură anatomică primară, porumb A. Frunză simplă runcinată
C. Structură anatomică secundară, secara B. Frunză simplă lirată
D. Structură anatomică secundară, porumb C. Frunze simple în rozetă bazală
E. Structură anatomică primară, monocotiledonate D. Frunze compuse în rozetă bazală
E. Frunze verticilate
203. Ce tip de inflorescență și cărei plante aprține ? 203
A. Calatidiu heterogen + corimb, florea-soarelui
B. Compusă, heterotactică, vetrice 208. Selectați variantele corecte care corespund imaginii : 208
C. Calatidiu omogen ligulat + spic, pădădie A. Sistem radicular pivotant
D. Calatidiu omogen tubulat + corimb, vetrice B. Sistem radicular fasciculat
E. Calatidiu heterogen + corimb, mușețel C. Sistem radicular rămuros
D. Specific gramineelor
E. Specific monocotiledonatelor
204. Ce tip de metamorfoză a rădăcinii este în imagine ? 204 209. Selectați variantele corecte care corespund imaginii : 209
A. 1 – pări absorbant A. Frunze simple, opuse
B. 1 – păr tector B. Flori bilabiate în verticile
C. 2 – cilindru central C. Flori zigomorfe în verticile
D. 3 - rizoderma D. Frunze simple, alterne
E. 3 – scorața primară E. Marginea serată a frunzei
210. Selectați variantele corecte care corespund frunzei din imagine : 210 215. Selectați variantele corecte care corespund imaginii : 215
A. Palmat-compusă A. Frunze simple
B. Palmat-lobată B. Frunze în rozetă bazală
C. Nervațiune penată C. Frunze cu nervațiune curbată
D. Apex acuminat D. Inflorescență spic simplu
E. Apex emarginat E. Inflorescență racem simplu
211. Ce tip de configurație a tulpinii corescpunde cifrei ”4” din imagine? 211 216. Selectați variantele corecte care corespund imaginii : 216
A. Tri-muchiată A. Frunze imparipenat sectate
B. Tetra-muchiată B. Frunze imapripenat-compuse
C. Ovală C. Fruct - păstae
D. Poligonală D. Inflorescență spic simplu
E. Aplatisată E. Inflorescență racem simplu pendent
212. Selectați variantele corecte care corespund frunzei din imagine : 212 217. Selectați variantele corecte care corespund imaginii : 217
A. Simplă lobată A. Frunze imparipenat-compuse
B. Simplă, reniformă B. Frunze paripenat-compuse
C. Margine întreagă C. Fruct – păstae lomentoasă
D. Apex rotungit D. Fruct – silicvă lomentoasă
E. Suprafață cu luciu E. Inflorescență racem simplu pendent
231. Ce tip de fruct este în imagine? 231 236. Ce tip de inflorescență corespunde plantei de floarea-soarelui: 236
A. Achenă A. Calatidiu omogen tubulat
B. Cariopsă B. Calatidiu omogen ligulat
C. Nuculă C. Calatidiu heterogen
D. Uscat D. Racemoasă, simplă
E. Monosperm E. Cimoasă
232. Ce tip de fruct este cu cifra 3 în imagine? 232 237. Selectați caracteristicile morfologice ale mușețelului: 237
A. Achenă A. Plantă ierbacee anuală
B. Bacă B. Rădăcină pivotantă
C. Poamă C. Frunză compusă
D. Peponidă D. Frunză simplă sectată până la filiform
E. Hesperidiu E. Calatidiu heterogen
233. Selectați variantele care indică fruct de tip capsulă în imagine : 233
A. 1, 2 238. Ce tip de flori sunt indicate în imagine?: 238
B. 3 A. Flori tubulate - A
C. 2 B. Flori ligulate - A
D. 6, 8 C. Flori bilabiate - A
E. 7, 10 D. Flori pintenate - B
E. Flori ligulate - B
234. Selectați caracteristicile morfologice ale plantei din imagine : 234 239. Selectați caracteristicile morfologice pentru trifoi: 239
A. Flori solitare A. Fruct uscat, polisperm
B. Inflorescență - capitul B. Fruct fals
C. Inflorescență calatidiu C. Capsulă poricidă
D. Frunză – trifoliat-compusă D. Silicvă
E. Frunză simplă E. Fruct dehiscent
240. Selectați caracteristicile morfologice pentru măceș: 240 245. Selectați caracteristicile morfologice pentru rostopască: 245
A. Arbust A. Flori în umbelă simplă
B. Flori solitare, actinomorfe B. Flori solitare
C. Fruct simplu - bacă C. Fruct – capsulă siliciformă
D. Fruct fals - hipantiu D. Frunze simple penat-sectate
E. Frunză – imparipenat-compusă E. Frunze trifoliat-compuse
241. Selectați variantele corecte pentu floarea de măceș: 241 246. Selectați variantele corecte pentru frunza din imagine 246
A. pentameră A. Simplă, pețiolată
B. corolă dialipetală B. Obovată
C. corolă gamopetală C. Nervațiunea paralelă
D. floare actinomorfă D. Triunghiular-deltoidă
E. floare zigomorfă E. Apex acuminat
242. Selectați variantele corecte pentu fructul de salcâm galben: 242 247. Selectați variantele corecte pentru imagine 247
A. păstae dehiscentă A. Bractee concrescută cu axul inflorescenței
B. păstae lomentoasă B. Frunză concrescută cu axul inflorescenței
C. fruct simplu C. Frunză cu baza asimetrică
D. fruct fals D. Frunză cordiformă
E. fruct uscat E. Frunză reniformă
250. Selectați variantele corecte pentru frunza din imagine: 250 255. Ce tip de fruct este in imagine? 255
A. Paripenat-compusă A. Uscat, monosperm
B. Imparipenat-compusă B. Nucă
C. Dublu penat-compusă C. Nuculă
D. Marginea foliolei fin serată D. Cariopsă
E. Limbul penat-sectat E. Samara
251. Selectați variantele corecte pentru frunza din imagine: 251 256. Ce tip de fruct este in imagine? 256
A. Limb ovat-eliptic A. bacă
B. Apex retezat B. herperidă
C. Apex scurt-acuminat C. drupă
D. Marginea întreagă D. melonidă
E. Marginea crenată E. poamă
252. Selectați variantele corecte pentru imagine: 252 257. Selectați caracteristicile corolei: 257
A. Limb-tringhiular-romboidal A. gamopetală
B. Marginea dublu-serată B. dialipetală
C. Marginea dublu-crenată C. actinomorfă
D. Inflorescență - spic D. pâlneată
E. Inflorescență - ament E. bilabiată
260. Selectați tipurile de inflorescențe în imagine: 260 265. Selectați caracteristicile morfologice ale tulpinii de odolean din imagine:
A. Ament 265
B. spadice A. Tulpină aeriană fistuloasă
C. panicul B. Tulpină aeriană fin-costată
D. corimb C. Subteran - rizomi
E. ament D. Subteran - bulbi
E. Subteran – bulbo-tuberculi
261. Ce reprezintă filamentele din imagine? 261
A. Peri protectori 266. Selectați tipul fructului din imagine: 266
B. Stilurile și stigmatele florilor femele A. capsulă
C. Frunze metamorfozate B. cariopsă
D. Peri ramificați C. nucă
E. O parte a gineceului D. nuculă
E. achenă
262. Ce categorie de fructe reprezintă fructul din magine? 262
A. Simple 267. Selectați caracteristicile morfologice ale plantei de hrișcă din imagine:
B. Multiple 267
C. Compuse A. rădăcină pivotantă
D. Pseudofructe B. frunză bazală, pețiolată, sagitată
E. Adevarat false C. frunză sesilă, sagitată
D. rădăcină fasciculată
E. rădăcină metamorfozată
263. Selectați caracteristicile morfologice ale plantei din imagine: 263 268. Selectați tipul fructului din imagine: 268
A. Frunze simple, opuse A. nuculă sferiformă
B. Marginea limbului - serată B. nuculă muchiată
C. Marginea limbului - crenată C. nucă
D. Tulpină tetra-muchiată D. cariopsă
E. Tulpină tri-muchiată E. achenă
264. Selectați caracteristicile morfologice ale plantei din imagine: 264 269. Selectați caracteristicile morfologice ale mătrăgunei din imagine: 269
A. floare urceolată 274. Selectați caracteristicile frunzei de pin din imagine: 274
B. floare campanulată A. filamentoasă
C. fruct bacă concrescută cu caliciu B. aciculară
D. fruct capsulă C. uninervă
E. limb întreg D. simplă
E. compusă
270. Selectați caracteristicile florii de mătrăgună din imagine: 270
A. floare pe tipul 5 275. Ce tip de gineceu vedeți în imagine? 275
B. corolă campanulată cu marginea răsfrântă A. monocarpelar
C. corolă dialipetală B. bicarpelar
D. zigomorfă C. tricarpelar
E. actinomorfă D. tetracarpelar
E. policarpelar
271. Selectați caracteristicile florii din imagine: 271
A. floare cu înveliș floral silmplu 276. Selectați variantele corecte, care corespund imaginii: 276
B. floare cu înveliș floral dublu A. 5 stamine
C. corolă pintenată B. 8 stamine
D. corolă ligulată C. 5 tepale
E. zigomorfă D. 6 tepale
E. 8 tepale
272. Selectați caracteristicile florii la lăcrămioră în imagine: 272
A. floare cu înveliș floral silmplu 277. Selectați variantele corecte, care corespund imaginii: 277
B. floare cu înveliș floral dublu A. Floare cu perinat dublu
C. corolă campanulată B. Floare cu perigon
D. corolă ligulată C. Androceu dialistemon
E. zigomorfă D. Androceu gamostemon
E. Floare fără periant
288. Selectați variantele corecte, care corespund florii din imagine: 288
283. Selectați cifrele, care indică organe reproductive în imagine: 283 A. ligulată
A. – 1 B. pintenată
B. – 2 C. bilabiată
C. – 3 D. completă
D. – 4 E. zigomorfă
E. – 5
289. Selectați variantele corecte, care corespund florii din imagine: 289
A. Caliciu actinomorf D. racem compus
B. Corolă zigomorfă E. corimb
C. Corolă bilabiată
D. Gineceu bicarpelar 295. Selectați caracteristicile infloresceneței din imagine: 295
E. Corolă ligulată A. simplă
B. compusă
C. racemoasă
290. Ce fenomen este ilustrat în imagine? 290 D. cimoasă
A. autopolenizarea E. dicaziu
B. polenizarea încrucișată
C. entomofilia 296. Selectați caracteristicile infloresceneței din imagine: 296
D. anemofilia A. corimb compus
E. antropofilia B. umbelă compusă
C. racemoasă
291. Selectați tipul infloresceneței din imagine: 291 D. cu involucru și involucel
A. spic E. monocziu
B. ament
C. spadice 297. Selectați caracteristicile infloresceneței din imagine: 297
D. capitul A. corimb
E. calatidiu B. umbelă simplă
292. Selectați tipul infloresceneței din imagine: 292 C. ament
A. racem D. cu involucru
B. ament E. calatidiu
C. umbelă
D. capitul
E. corimb 298. Selectați tipul infloresceneței din imagine: 298
A. corimb
B. umbelă ament
293. Selectați caracteristicile infloresceneței din imagine: 293 C. spadice
A. simplă D. calatidiu
B. compusă E. capitul
C. racemoasă
D. racem 299. Selectați tipul infloresceneței care corespunde imagini: 299
E. corimb A. calatidiu heterogen
B. floare solitară
294. Selectați caracteristicile infloresceneței din imagine: 294 C. calatidiu omogen ligulat
A. simplă D. calatidiu omogen tubulat
B. compusă E. capitul
C. racemoasă 300. Selectați cifra care indică frunza cu teacă umflată din imagine: 300
A. 1 A. lirată
B. 2 B. simplă
C. 3,4 C. cu incizii inegale
D. 2,4 D. penat-compusă
E. 3 E. partită
311. Selectați cifra, care indică aranjarea opusă a frunzelor în imagine: 311 315. Selectați caracteristicile frunzei sub numărul 11 din imagine: 314
A. 3 A. cordată
B. 4 B. cu nervațiune palmată
C. 2 C. cu marginea serată
D. 3,4 D. cu nervațiune penată
E. 1,4 E. cu baza limbului asimetrică
320. Selectați variantele corecte pentru salcâmul alb din imagine: 320 325. Selectați tipul de frunză din imagine: 325
A. plantă ierbacee A. sesilă
B. plantă lemnoasă B. pețiolată
C. frunze imparipenat-compuse C. aripată
D. stipele transformate în ghimpi D. perfoliată
E. inflorescență racem pendent E. decurentă
342. Ce este indicat sub cifrele 3și 4 în imagine? 340 347. Selectați litera, care indică parenchimul palisadic în imagine: 347
A. parenchim palisadic -3 A. P
B. cuticula-3 B. V
C. parenchim lacunos-4 C. S
D. mezofil – 3 şi 4 D. R
E. fascicul conducător-4 E. T
351. Selectați tipul de frunze metamorfozate din imagine: 351 356. Selectați configurația limbului frunzei sub cifrele 5și 15 din imagine 354
A. agățătoare A. hastată-5
B. reduse B. penat-partită-5
C. insectivore C. runcinată-5
D. protectoare D. ovată-15
E. plutitoare E. lanceolată-15
359. Selectați componentele anatomice corecte pentru frunza de camelie din 364. Selectați variantele corecte pentru structura anatomică a frunzei în
imagine: 358 secțiune transversală din imagine: 364
A. fascicul libero-lemnos-6 A. epidermă superioară-2
B. parenchim palisadic-3 B. parenchim lacunos-4
C. stomată-8 C. celulă stomatică-6
D. celulă cu druză-4 D. parenchim palisadic-3
E. epidermă inferioară-7 E. parenchim palisadic-4
360. Selectați cifra ce indică imaginea cu marginea frunzei crenată: 360 365. Selectați litera care indică frunza cu vârful limbului acuminat din
A. 6 imagine: 365
B. 3 A. D
C. 5 B. F
D. 2 C. I
E. 1 D. B
E. E
361. Selectați cifra ce indică imaginea cu marginea frunzei sinuată: 360 366. Selectați litera care indică frunza cu vârful limbului spinos din imagine:
A. 1 366
B. 5 A. d
C. 4 B. b
D. 6 C. g
E. 3 D. f
E. i
362. Selectați formațiunile epidermice sub cifrele 2 și 3 din imagine: 362
A. Păr tector ramificat-3 367. Selectați litera care indică frunza cu vârful limbului retezat din imagine:
B. păr tector-2 366
C. păr tector-3 A. c
D. glandă secretoare-3 B. g
E. păr secretor-2 C. d
D. i
363. Selectați variantele corecte pentru structura anatomică a frunzei în E. h
secțiune transversală din imagine: 363
A. epidermă superioară-4 368. Selectați cifrele ce indică frunzele cu vârful limbului emarginat și baza
B. epidermă superioară-6 limbului asimetrică din imagine: 368
C. cuticulă-7 A. 6
B. 5 C. flori solitare
C. 10 D. fruct de tip capsulă țepoasă
D. 8 E. fruct de tip capsulă poricidă
E. 4
369. Selectați cifrele ce indică frunzele cu vârful limbului emarginat și baza 374. Selectați caracteristicile frunzelor din imagine: 374
limbului cordată din imagine: 368 A. pețiolate
A. 5 B. sesile
B. 1 C. simple
C. 9 D. compuse
D. 8 E. trifoliate
E. 11
375. Selectați cifra ce indică frunza imparipenat-compusă în imagine: 375
370. Selectați cifrele ce indică frunzele cu vârful limbului rotungit și baza A. 2
limbului cuneată din imagine: 368 B. 1
A. 4 C. 3
B. 2 D. 4
C. 3 E. 6
D. 9
E. 11 376. Selectați cifrele ce indică frunzele simple cu margine întreagă în imagine:
371. Selectați literele ce indică frunzele cu baza limbului reniformă și sagitată 375
din imagine: 371 A. 1
A. D B. 2
B. G C. 3
C. E D. 5
D. F E. 7
E. O
377. Selectați cifrele ce indică frunzele penat-compuse din imagine: 377
372. Selectați caracteristicile arborelui de castan porcesc: 372 A. 3
A. frunze simple B. 1
B. frunze palmat-compuse C. 2
C. frunze penat-partite D. 5
D. inflorescență racem piramidal E. 6
E. fruct de tip capsulă țepoasă
378. Selectați cifrele ce indică frunza palmat-compusă din imagine: 377
A. 1
373. Selectați caracteristicile plantei de mac de grădină: 373 B. 3
A. frunze sesile C. 4
B. frunze amplexicaule D. 5
E. 6 A. frunze în rozetă bazilară
B. frunze tulpinale sesile
379. Selectați cifra ce indică frunzele dublupenat-compuse din imagine: 377 C. frunze tulpinale peţiolate
A. 1 D. compuse
B. 4 E. simple
C. 6
D. 5 385. Selectați caracteristicile frunzelor sub cifrele 5 și 8 din imagine: 385
E. 2 A. hastată-5
B. penat-partită-8
380. Selectați caracteristicile plantei de lăcrămioară: 380 C. runcinată-5
A. rizom orizontal D. trifoliată-8
B. frunze ovat-eliptice E. palmat-lobată-5
C. flori solitare
D. inflorescență de tip racem unilateral 386. Selectați tipul inflorescenței din imagine: 386
E. nervațiune arcuată A. racem
B. racemoasă simplă
C. cimoasă
381. Selectați caracteristicile arborelui de mesteacăn: 381 D. spic
A. frunze sesile E. racemoasă compusă
B. frunze pețiolate
C. frunze cu limb romboidal 387. Selectați ciferele, care indică inflorescențe compuse în imagine: 387
D. inflorescență de tip racem A. 1, 2
E. inflorescență de tip ament B. 4
C. 5
382. Selectați caracteristicile frunzei de izmă-bună: 382 D. 4, 8
A. simple E. 8
B. nervaţiune penată
C. romboidale
D. cu incizii mari 388. Selectați cifra, care indică inflorescență cimoasă în imagine: 387
E. margine serată A. 2
B. 4
383. Selectați caracteristicile plantei de gălbenele: 383 C. 6
A. frunze lung-pețiolate D. 8
B. frunze compuse E. 9
C. frunze simple
D. inflorescență de tip calatidiu
E. flori marginale ligulate
389. Selectați cifrele, care indică inflorescențe racemoase simple în imagine:
384. Selectați caracteristicile frunzelor de traista ciobanului: 384 387
A. 1 E. compus
B. 3
C. 4 395. Selectați caracteristicile morfologice ale fructului din imagine: 395
D. 8 A. de tip poamă
E. 9 B. pseudofruct
C. simplu
390. Selectați tipul inflorescenței în imagine: 390 D. peponidă
A. spadice E. polisperm
B. spic
C. ament 396. Selectați caracteristicile morfologice ale fructului din imagine: 396
D. racem A. melonidă
E. corimb B. dehiscent
C. simplu
391. Selectați tipul inflorescenței în imagine: 391 D. peponidă
A. ament E. polisperm
B. racem
C. spadice 397. Selectați cea mai mare zonă histologică din fructul în secțiune din
D. spic imagine: 397
E. corimb A. exocarp
B. epicarp
392. Selectați tipul inflorescenței în imagine: 392 C. mezocarp
A. cimoasă D. endocarp
B. racemosă E. endosperm
C. spadice
D. spic 398. Selectați caracteristicile fructului din imagine: 398
E. corimb A. uscat
B. monosperm
393. Selectați caracteristicile morfologice ale fructului din imagine: 393 C. achenă cu papus
A. polisperm D. specific asteraceelor
B. dehiscent E. samară
C. simplu 399. Selectați ce este în imagine: 399
D. compus pseudofruct A. rădăcină tuberizată
E. corimb B. tubercul
C. bulbo-tubercul
394. Selectați caracteristicile morfologice ale fructului din imagine: 394 D. bulb
A. multiplu E. rizom
B. polisperm
C. simplu 400. Selectați caracteristicile fructului din imagine: 400
D. suculent A. bacă cu pericarpul concrescut
B. bacă cu pericarp liber C. reniformă
C. pericarp suculent D. disciformă
D. epicarp pubescent E. cordiformă
E. fruct polisperm
401. Selectați forma specifică a semințelor de fasole din imagine: 401 406. Selectați forma specifică semințelor de muștar din imagine: 406
A. sferică A. lenticulară
B. lenticulară B. reniformă
C. reniformă C. sferică
D. disciformă D. fusiformă
E. cordiformă E. cordiformă
402. Selectați cifrele ce indică structurile anatomice corecte pentru samânța 407. Selectați forma specifică a semințelor de strofant din imagine: 407
de fasole din imagine: 402 A. fusiformă
A. 3-cotiledoane B. reniformă
B. 2-rafă C. lenticulară
C. 4-frunzulițe D. sferică
D. 5-tulpiniță E. cordiformă
E. 6-frunzulițe
403. Selectați cifrele ce indică organele vegetative în miniatură ale 408. Selectați numărul de semințe din fructul de castan porcesc din imagine:
embrionului seminței de fasole din imagine: 402 408
A. 6 A. 2
B. 4 B. 4
C. 3 C. 3
D. 2 D. 1
E. 5 E. 10
404. Selectați componentele corecte din structura anatomică a seminței din 409. Selectați caracteristicile semințelor de ricin din imagine: 409
imagine: 404 A. rugoase
A. a-tegument seminal B. pestrițe
B. b-endosperm C. ovat-alungite
C. c-cotiledon D. lucioase
D. c-tegument seminal E. fusiforme
E. d-endosperm
405. Selectați forma specifică semințelor de in din imagine: 405 410. Selectați caracteristicile semințelor de mazăre din imagine: 410
A. sferică A. sferice
B. lenticulară B. lenticulare
C. pestrițe E. fructe mari
D. uniform colorate
E. rugoase
416. Selectați adaptările specifice plantelor zoochore:
411. Selectați tipul anexei tegumentului seminal specific arborelui de tisă din A. fructe cu cârlige
imagine: 411 B. prezența aerenchimului
A. ariloid C. prezența papusului
B. aril D. prezența anexelor pentru zbor
C. caruncul E. fructe spinoase
D. strofiolă
E. rafă
417. Selectaţi tipul de diseminare prin intermediul păsărilor:
412. Indicați fenomenul de răspândire a semințelor sau a fructelor cu semințe: A. anemochore
A. germinare B. zoochore
B. diseminare C. hidrochore
C. fotosinteză D. antropochore
D. polenizare E. ornitochore
E. înmulțire
413. Clasificați plantele în funcție de mijlocul prin care se realizează 418. Selectaţi tipul de diseminare prin intermediul omului:
fenomenul de diseminare: A. anemochore
A. autochore B. zoochore
B. autonome C. ornitochore
C. semiautonome D. antropochore
D. allochore E. hidrochore
E. inferioare
414. Selectaţi tipul de diseminare prin intermediul vântului: 419. Selectați fenomenul prin care embrionul seminal trece de la starea de
A. anemochore latență la cea activă ce include primele stadii de dezvoltare a unei plante noi:
B. zoochore A. germinare
C. hidrochore B. diseminare
D. antropochore C. fotosinteză
E. ornitochore D. polenizare
E. înmulțire
415. Selectați adaptările specifice plantelor anemochore:
A. greutate mică 420. Selectați fenomenul ce este ilustrat în imagine: 420
B. prezența anexelor pentru zbor A. diseminare
C. prezența papusului B. fotosinteză
D. peri lungi pe semințe C. germinare
D. polenizare
E. înmulțire 426. Selectaşi plantele care dezvoltă stoloni:
A. fragi de pădure
421. Selectați tipul de diseminare pentru achenele cu papus din imagine: 421 B. porumb
A. zoochore C. trifoi
B. ornitochore D. zmeur
C. antropochore E. ardei
D. anemochore
E. hidrochore 427. Selectați ce tip de metamorfoză a lăstarului este sub cifra 2: 427
A. rizomi
422. Ce formaţiune dezvoltă fructele de păpădie pentru răspândire: 421 B. supraterană
A. aripi C. subterană
B. suprafaţă lipiciosă D. stoloni
C. ţepi E. rădăcină îngroşată
D. papus
E. cârlige
423. Selectați tipul de înmulțire ilustrat în imagine: 423 428. Selectați modul prin care se realizează înmulțirea vegetativă sub cifra 4
A. sexuată din imagine: 427
B. vegetativă A. rizomi
C. prin muguri B. muguri adventivi
D. prin stoloni C. stoloni supraterani
E. prin marcotaj D. muguri adventivi
E. drajoni
424. Selectați modul de înmulțire vegetativă ilustrat în imagine: 424 429. Selectați plantele care dezvoltă lăstari din mugurii de pe rădăcini:
A. butași A. salcâmul
B. marcotaj B. castanul porcesc
C. lăstărire C. zmeurul
D. stoloni D. teiul
E. rizomi E. viţa de vie