Sunteți pe pagina 1din 7

Clasa : a 10 – a

Obiectul : Literatura universală

Tema lecției : Fiodor Mihailovici Dostoievski .

Romanul Crimă și pedeapsă .Structura și problematica romanului .


Caracterizarea personajelor ( psihologismul , polifonia , profunzimea dezvăluirii
caracterelor umane )

Strategia didactică :descoperire (inductivă prininvestigare ), descoperire


analogică
conversație euristică , problematizarea , modelarea

Mijloacele didactice : vernisaj de cărți , portretul scriitorului , tabla multimedia ,


prezentația

Obiectivele operaționale :

Elevii vor fi capabili să :

O1 – citească analitic textul ;


O2 – determine structura și problematica romanului ;
O3 – dezvăluie complexitatea lumii spirituale ;
O4 – comenteze semnificația titlului ;
O5 – caracterizeze personajele :
O6 – observe caracterul filozofic , social , psihologic și moral – etic al operei;
O7 – aprecieze concepția folozofică , etică și estetică a scriitorului și reflectarea lor
în opera artistică ;
O8 – aprecieze rolul scriitorului în literatura universală .
PROIECT DIDACTIC

I Cuvântul introductiv al profesorului despre F.M. Dostoievski și opera sa

F. M. Dostoievski este scriitorul care a influiențat puternic o parte însemnată din


literatura sec . XIX prin profunzimea analizei psihologice și prin zguduitoarea
problematică a operei sale .

În oprele sale apar figuri de oameni necăjiți – Oameni sărmani , Umiliți și


obidiți ,indivizi ajunși la ultima treaptă a degradării , cum sunt ocnașii - Amintiri
din casa morților .

Scriitorul cu o mare compasiune și o adâncă înțelegere scoate în evidență scânteia


de omenie existentă în sufletele cele mai pervertite .

IIGrupul de creație despre viața și opera marelui scriitor rus F. M . Dostoievski.

1 . F. M . Dostoievski este unul dintre cei mai de vază reprezentanți ai literaturii


realiste mondiale . S –a născut la 30 . X ( 11 . XI) 1821 la Moscova în familia unui
medic . Deși duceau o existență destul de modestă , copiii au primit o educație
aleasă .
Între 1838-1843 urmează școala de ingineri la Petersburg pe care o termină cu
titlul de inginer .
Citește mult din literatura antică și clasică
Într – o scrisoare către fratele său viitorul scriitor scria : Omul este o enigmă . Ea
merită să fie dezlegată și dacă o vei dezlega viața întreagă , nu vei spune că ai
pierdut timpil în zădar . Eu sunt preocupat de această enigmă deoarece
dezlegând – o voi deveni Om .

Человек есть тайна . Ее надо разгадать , и ежели будешь ее разгады-


вать всю жизнь , то не говори , что потерял время , я занимаюсь этой
тайной , ибо хочу быть Человеком.
Vocația literară se precizează curând și în 1845 D . îi transmite lui N. A . Nekrasov
manuscrisul primei sale povestiri – Oameni săraci în care abordează tema exis-
tenței oamenilor mărunți , supuși înjosirilor ți mizeriei .
În povestirile Dublul (1846), Gazda ( 1847) , Nopțile albe ( 1848), Netocica Ne-
zvanova ( 1849 , neterminată) concepute în spiritul realist al școlii lui Gogol ,
încep să se cristalizeze trăsăturile distinctive ale scrisului lui D .
2 . Marile frământări ,prin care trece Rusia anilor 1850 , influiența ideilor lui V . G .
Belinski și ale socialiștilor utopiști , participarea din 1847 la întrunirile cercului lui
M. V . Petrașevski ( citește scrisoarea lui Belinski către Gogol de la 22- 23 aprilie
1849 ) îi trezesc interesul pentru socialism . În 1849 împreună cu alți membri ai
cercului lui Petrașevski , D . este arestat și condamnat la moarte .
După 7 luni de arest , în ultimul moment , când deținuții așteptau ordinul de
execuție , pedeapsa pentru D . este comutată cu munca silnică .Scriitorul este
trimis la ocnele din Omsc (1850 - 1854) , iar apoi este încorporat ca soldat de rând
într – un regiment siberian din Semipalatinsc (1854 - 1859) .În Amintirile din casa
morților (1861 – 1862 ) , pe care I.S.Turghenev le – a asociat cu Infernul lui Dante
Alighieri , D . a înfățișat cu o zguduitoare forță ralistă viața îngrozitoare din închi-
soare . În creația lui D . apare motivul libertății ca valoare esențială a personalității
. Acest motiv va fi preluat de D . în următoarele sale opere .

3 . Cei aproape 10 ani de suferințe fizice , psihice , morale n – au înăbușit în sufle-


tul scriitorului nici credința în om , nici dragostea de viață , în schimb , i – au sporit
sensibilitatea la suferințele umane , iar căutarea dreptății sociale a devenit mai
aprigă , mai chinuitoare .
Revenind la Petersburg (1859) , D . editează revistele Timpul (1861- 1863) și
Epoca ( 1864 - 1865) în colaborare cu fratele său , M . M . Dostoievski, în paginile
cărora încearcă să combată programul democratic – revoluționar al lui N . G .
Cernâșevski și ideile estetice ale lui N . A . Dobroliubov .
În cadrul dezbaterii , purtate în a II jumătate a sec XIX între occidentaliști
slavofili , D . se alătură celor din urmă , afirmând că în dezvoltarea sa Rusia se
poate lipsi de orice model occidental și că zguduirile revoluționare nu cauzează
decât dezastru și calamități .
Aceste idei și –au găsit expresia în romanul Pocedații (1871- 1872) – un
pamflet în adresa revoluției și a revoluționarilor .
D . adoptă și dezvoltă teza ispățirii și a înălțării prin suferință , propagă
împăcarea cu realitatea existentă (непротивление злу насилием )

4 . Operele sale cele mai remarcabile


Umiliți și obidiți (1861),
Crimă și pedeapsă (1866)
Idiotul (1868)
Adolescentul (1875)
Frații Karamazov (1879 - 1880) sunt inspirate din complexitatea vieții reale și care
îl situează pe D . printre cei mai mari scriitori ai lumii, conțin elemente puternice
de critică socială și prin forța imaginilor , conțin un protest împotriva silniciei și
nelegiuirilor sociale .
Creația lui D . reflectă contradicțiille din viața și găndirea socială a Rusiei și
Europei Occidentale , tragedia personalității , care își dă pe deplin seama de situ-
ația sa disperată , dar nu vede ieșirea din impas , fiind silită să se conformeze
mediului meschin .
Psiholog genial și gânditor profund , D . plăzmuiește o întreagă galerie de perso-
naje contradictorii a căror fizionomie morală este formată într – o societate în
descompunere, dominată de setea de înavuțire .
Tragedia individului cu demnitatea strivită capătă la D . semnificația de simbol .

5 . Intențiile scriitorului de a prezenta un erou pozitiv și – au găsit expresia ideală


în chipul cneazului Mâșkin , eroul central al romanului Idiotul . Personaj de o
nețărmuită puritate sufletească și de o mare superioritate morală cneazul
Mâșkin ,trăind într – o societate sfâșiată de adânci frământări morale , contraste
sociale , apare ridicol și tragic , asemenea lui Don –Quijote cu care , de altfel , este
asociat în roman . ( Acest roman a fost scris de D . numai într – o lună ).
În 1873 D . este numit redactor al revistei Cetățeanul pe paginile căreia publică
Zilnicul scriitorului .Între 1879 – 1880 scrie romanul Frații Karamazov . Romanul
este o panoramă a Rusiei din anii 70 a sec . XIX . Fiecare din cei patru frați este
purtătorul unei oarecare idei.
La 8 iunie 1880 D . ține o cuvântare la deschiderea monumentului lui A. S .
Pușkin la Moscova .
S – a stins din viață la 29 .I ( 9. II) 1881 la Petersburg .

Cuvântul profesorului
Personajele lui D . sunt caractere complexe , contradictorii , capabile la săvâr-
șirea celor mai grele crime și la faptele cele mai generoase . Ele trăiesc cu
voluptate purificarea sufletească prin ispășirea nelegiuirilor comise.
Așa este eroul central al romanului Crimă și pedeapsă Rodion Raskolnikov . El
ucide o bătrână cămătăreasă și pe sora ei pentru a - și dovedi lui însuși că este o
personalitate excepțională , situată dincolo de bine și rău , în afara moralei
comune . Autorul numește opera sa Analiza psihologică a unei crime
(психологический отчет одного преступления ) . Remușcările care – l cuprind
pe studentul sărac trezesc în el omul . Condamnarea la deportare o va resimți ca o
pedeapsă meritată și ca o șanțî de purificare , în care va fi ajutat de dragostea și
devotamentul Soniei , ființă care se sacrifică pentru familia sa, păstrând un suflet
curat în cele mai înjositoare situații .
Conversație euristică

Care este structura și problematica romanului ?

Dintre toate romanele lui D . acesta este apropiat modelului tradițional -


prologul – e crima propriu – zisă ( p . I),
cele 5 acte descriu pedeapsa în toate stadiile ei ( p. 2 – 6 ) ,
catastrofa e urmată de un epilog .
Acțiunea romanului se desfășoară în 1865 , an marcat de o gravă criză financiară
. Familia lui Rascolnikov se află în pragul mizeriei , el însuși trebuie să - și întrerupă
studiile din cauza stării materiale , pentru a - și ajuta mama și fratele , Dunia vrea
să se vândă , întocmai ca prostituatele de rând .
Tema capitalului și a sărăciei ocupă pentru întâia oară un loc central în litera-
tura rusă .
Paralel cu acțiunea principală , o mulțime de episoade – legate de evoluția
stărilor sufletești , ale eroului atribuie operei pronunțate trăsături de roman de
moravuri și roman social .
Este de fapt un roman psihologic , este raportul psihologic al unei crime ,
săvârșite de studentul sărac Rodion Raskolnikov .

Problematizarea
Delimitați motivele romanului .

Crima și pedeapsa este primul roman mare al lui D . care reprezintă drama interi-
oară a lui R . Raskolnikov , fost student care a părăsit universitatea din cauza
mizeriei lui și a familiei sale . Din cauza că trebuie să - și ajute familia sa neno-
rocită , el se încumetă să omoare o bătrână cămătăreasă și pe sora sa . Afară de
motivul banilor , apare și motivul înfiorătoarei crime și și cel de a- și dovedi sie
însuși că poate nega morala . Astfel , el și – ar verifica teoria personalității
superioare față de ceilalți oameni .
Crima este urmată de chinuri morale extraordinare ale eroului , el își va
mărturisi crima , iar apoi , deportat în Siberia , se va purifica sub influiența Sonei
Marmeladova . Fata se sacrificase pentru familia ei , dar își păstrase sufletul
curat , ea îl însoțește pe R . în exil .

Descoperirea inductivă prin investigare

Delimitați etapele , pașii ce- l duc pe Raskolnikov la săvârșirea crimei


1 . Scrisoarea mamei primită de acasă ;

2 . Mizeria și sărăcia lui Raskolnikov ;

3. Monologul lui Marmeladov ;

4 .În ce constă teoria de supraom ?

Individualismul extrem al lui Rodion Raskolnikov se exprimă prin dorința sa de a


verifica – prin înfăptuirea crimei – dacă el este într – adevăr o asemenea perso-
nalitate excepțională potrivit concepției lui Friedrich Nietzsche care afirma că
pentru o personalitate excepțională ,pentru un supraom ,săvârșirea crimei e fără
pedeapsă , deoarece prin însăși caracterul său de excepționalitate , se situează în
afara și deasupra normelor morale .
Prăbușirea lui R . începe din momentul în care el înțelege că fiind jertfa neputin-
cioasă a remușcărilor , de acum nu se mai consideră supraom

Crima i-a fost totodată și pedeapsă – scrie autorul .


M – am ucis pe mine însumi ,-spune R . Pentru că a ucis însuși principiul binelui .
Iar ispășirea – adică dreptul la fericire – R . ( și omul , după D .) poate fi câștigată
totdeauna numai prin suferință .
Nu există fericire în comfort , fericirea se răscumpără prin suferință . Omul își
merită fericirea totdeauna prin suferință –susține D .

Personajele

Folosiți-vă cunoștințele !

Cine este Rodion Raskolnikov ?

Rodion Raskolnikov este o structură psihică asemănătoare celorlalți eroi a lui D .


reflexivi , pasionați , îndrăzneți , maniaci , mereu în luptă disperată cu ideile și
fantasmele lor . În numele unor idei ei suferă , ucid , mor , pentru ei viața este o
temă filozofică , unica soluție a vieții este cugetarea .
Prin ideea sa napoleoniană R . îi împarte pe oameni în obișnuiți adică oameni de
rând , comuni , și neobișnuiți , adică excepționali ,aleși . Individualismul lui R . se
exprimă prin dorința de a verifica aceasta prin comiterea crimei . După Nietzsche ,
personalitatea excepțională , supraomul se află în afara și deasupra moralei
curente .

Ce puteți spune despre familia Marmeladov?

Istoria familiei Marmeladov , a surorii și mamei lui R . prezintă o serie de situații


fără ieșire , în care nimerește omul când nu mai are încotro , nu mai are unde se
duce deoarece munca cinstită nu – l salvează de mizerie și umilință , iar impasul îl
duce la depersonalizare , degradare , sacrificii fără rost , crime .
...sărăcia nu este un viciu , acesta este un adevăr ... dar mizeris , mizeria este
un viciu . În mizerie mai păstrăm încă noblețea sentimentelor înnăscute . În
mizerie , însă , nu le mai păstrează nimeni și niciodată .
Marmeladov va fi călcat de o trăsură , soția sa , Katerina Ivanovna , își va ieși din
minți , iar Polenca și Lena vor evita doar print – o minune destinul Sonei .Preo-
cuparea autorului pentru cei umiliți și obidiți de soartă își atinge apogeul în
roman.

Cine este Sonia ? Ce rol îl joacă ea în soarta lui Raskolnikov?

Cum descrie autorul Petersburgul ?

D . descrie Petersburgul , drept on oraș monoton , cenușiu , mohorât , cu uluțe


întunecoase , piețe murdare , cu birturi și camere pline de ploșnițe , cu poduri de
pe care cei ajunși la disperare vor să = și pună capăt zilelor . Strada , cu trecătorii
indiferenți la cele din jur , e simbolul destinului omului , față de care suferințele
căruia societatea e indiferentă . Cel mai trist oraș din câte există în lume – scrie
Dostoievski .

De ce Dostoievski numește romanul Crimă și pedeapsă ?Una din denumirile


posibile a fost Raport psihologic al unei crime . Care denumire vă pare mai
potrivită ?De ce ?

Care este semnificația numelor folosite în roman ?


(Sonia- Sofia , Rodion , Raskolnikov , Marmeladov )

Folosiți – vă imaginația
Enigma balanței

S-ar putea să vă placă și