CARTI ROMANTICE - § -————-—— SERIA , SECRETE MORTALE“ Rusty McClane nu poate tsa in urma trecutu] culburator nici micar cand libertatea fi este pusd tn pericol si intra tn vizorul Pitomer Here ere Hel Ree RC UM new een ewe cto Harper Blake a fosc nevoita sA renunte la slujba de politista din PUMA a EU eo IE Meteto hte me a lewis pocriva rdului, de dara asca ca investigator, Ins de multe ori este atras4 de aga-zisii baieri rai, asa cum esce noul ei client, un barbat PTC cop ETM CacceLL Ls ee Politia crede cA Rusty este implicat in disparitia unei minore, iar sarcina lui Harper este sa gaseasca dovezi care si-I disculpe. Petar eee eral a aor OM erase cate Ciera Poste cele Rete ae RSC er kote se apropie mai mule de el, cu atat ii este mai greu sd nu cedeze centatiei fizice. Nevoiti si pacrunda in lumea interlopa si sd caute dovezi ale waficului sexual cu minore, Rusty si Harper petrec tot mai mult timp impreund. Asa ajung s& renunce la orice inhibitie SR Ehret ate eon eoncl retire eee en Ce eT vreodata. Dar Rusty nu este singurul care are secrete si un trecut (00) tte ee UM ers edhe ee sc yee eB reer eae Ten eee Tete Tc Cee Wistert mi CoMnn store ELISABETH NAUGHTON a scris peste 30 de romane, trecand cu usuringd prin diverse genuri. Cartile ei au intrat in topurile New York Times, USA Today §i Wall Street Journal, si a cagtigat Perera PW Cece tt Tere ts) sl ean Coe eere nae BE Cant peneru Cel mai bun roman de suspans romantic". wa: oe iin) voxa OCTET LyUnspeakable Elisabeth Naughton Copyright texe © 2018 Elisabeth Naughton Toate drepturile rezervate Edirie publicacd prin intelegere cu Amazon Publishing, www.apub.com, in colaborare cu ANA Sofia, Ltd. Lisa si Carti romantice sunt marci inregistrate ale Grupului Editorial Litera tel, 0374 82 66 35; O2E 319 63 90; 031 425 16 19 email: contact@litera.ro www litera.to Ne puteti vizita pe www litera.10/lirabooks.ro Dorinte primare Elisabeth Naughton Copyright © 2022 Grup Media Litera pentru versiunea in limba romana Toate drepturile rezervate Editor: Vidragcu si fii Redactor: Daniela Nae Corector: Emilia Achim Coperta: Mariana Manolache Tehnoredactare si prepress: Ioana Criscea Descrierea C1P a Bibliotecii Nationale a Romaniei NAUGHTON, ELISABETH MIS Blorinte primare / Elisabeth Naughton trad. dim Ib. englera: Corina Nicolae — Bucuresti: Litera, 2022 ISBN 978-606-33.9525-3 1 Nicolae, Corina (trad) 821.11ELISABETH NAUGHTON Dorinte primare Traducere din limba engleza Corina Nicolae LITERA BucurestiAceusta este pentru Kristina Campbell, o fata din Pacificul de Nord-Vese, o iubitoare a cdrtilor de cot felul si o absolventd a Universisatii de Stat Beaver. Tri multumese ca indragesti povestile nebune pentru care métusa ta pierde ore nesfarsite scriindu-te!capitolul 1 Intro zi buna, Russell McClane se putea descurca la petrecere de familie. Abia astepta haosul, si-si vada fratii tidicoli care se faceau de ras dandu-se peste cap pencru sofiile lor, s4 auda tipatul strident al nepoatei Lui de cinci ani, Erma, gi felul in care acest lucru il ener- va pe fratele lui mai mic, Thomas. Nu il deranjau nici mdacar ciondanelile care insoteau un eveniment al fami- liei McClane, nici zecile de feluti in care fratii lui radeau de el pentru ca incd era singur la 35 de ani. Dar de data asta, Rusty nu avea dispoziria necesara pencru familie, pentru tasete ori tachinare. Acum, fieca- re sectnda care trecea pana cand avea sa plece era o tor turd, ca si cum iar fi fost smulse firele de par de pe piept, unul cdce unul, cu penseta. Doar un memento evident al faptului cd nu apattinea acestei familii. Ca nu era sincer si cu o inima buna precum oamenii care il inconjurau. Ca lucrurile cu adevarac ingrozitoare pe care le facuse in trecut - nu cu ani in urmé, ci chiar noaptea recur - il transformau intr-un proscris. Oaia neagra. Pacdtosul. -Jur! Hannah McClane intra pe usa terasei clitinand din cap in timp ce se migca in jurul mesei din bucati- rie catre locul unde Rusty statea in picioare, tiind rosii pentru burgerii pe care tatal lor ar fi crebuit si-i prepare afard, pe gratar. Tatal tiu devine din ce in ce mai surd cu fiecare ord care trece. |-am spus acum cincisprezece minute si porneasca pratarul, si el il face abia acum. Rusty se uit pe ferestrele mari ale casei paringilor lui cdtre malul lacului Oswego, din afara orasului Poreland, Oregon, si vazu cum tatal lui ii arunca o minge lui Thomas in timp ce se indrepta incet spre gracar, unde ac fi trebuic s8 fie maestrul bucatar. Toti fratii lui Rusty8 Elisabeth Naughton erau afara pe terasd, impreunda cu partenerele lor, vor- bind in soarele primaverii carzii. -O iau eu, o iau eu! se auzea tipand nepeata lui, Emma, undeva dupa colt, unde Rusty nu o putea vedea. -Ti-am spus 4 ar fi trebuit s4 il pui pe Alec 3a facd egratarul, spuse Rusty. Hannah oftd in timp ce puse alt fund de bucatirie si o salatd langa el si se intoarse 4 ia un bol din dulap. - Alec arde totul cand il pun sa stea la gratar. - Dinadins, pentru a nu fi nevoit sa faca altul, zise Rusty printre dinti, concentrandu-se asupra rosiei pe care 6 tinea in mand. Mama lui se intoarse pe langa el, isi ridicd mane- cile puloverului negru si lud, cu un ranjet, un cutic din suport. -Poate. Dar este mult prea distras de vegtile jor pen- tru a avea incredere in el. Mi-e teama cA se arde daca il asez langa foc. Vestile lor erau anuncul cd Alec gi sogia lui, Raegan, agteptau un copil - motivul acestei petreceri de familie neplanificate, de la care Rusty abia astepta sa plece. Cand nu raspunse, mama lui se uit la el, parul negru tuns bob leganandu-ise pe langa ureche. -Nu te bucuri pentru fratele tau? - Ba da, Rusty muta pe tava rosiile pe care le tdiase si se apuca s4 taie ceapa. De ce nu as fi? -Nu stiu, Pari tacut azi. Nu eram sigura daca motivul este copilul. Motivul nu era copilul. Eta fericit pentru fratele hui - chiar extaziat. Alec si Raegan meritau un pic de fericire dupa toate prin cate trecusera. Desi Rusty era sigur ca incd un copil avea s4 ii provoace fratelui siu atacuri de panic inainee si dupa ce urma sa vind in toamna urmatoate. . - Sunt bine, mami. Isi facu repede de lucru taind ceapa si aranjind-o pe tava. Mereu sune tacut, in cazulDorinfe primare 9 in care ai uitat, spuse el indreptandu-se spre chiuverd pentru a spala fundul de bucatarie si cutitul. Schité un zimbet in timp ce ea il privea, dar era un zambet care nu reusi s4 alunge grija din ochii ei de cu- loarea chihlimbarului. La 55 de ani, nu avea nici un rid si nici un fir de par alb. Era la fel de canara ca in ziua in care o intalnise in urma cu aproape douazeci de ani, cand aparuse in viaga lui, iar ea si Michael i! adoptasera in cele din urma. Pacat ci el se simtea cu un milion de ani mai batran. -Nu am uitat. Nu inseamna cd o mama nu se ingrijoreaza. - Nu trebuie sa iti faci griji pentru mine. Tiam mai spus asta. Scutura apa de pe fundul de bucatirie si il asez3 pe gritar pentru a se scurge. Sunt bine. Imi fac griji. Mai ales cand apari aga, cu bandaje la mini. El ramase nemiscat, tinand prosopul de bucdtarie in mini, in timp ce se uita la bandajele ce ti acopereau articulatiile. Sunetul de pumni care se loveau de oase ti suna in minte, amintindu-i cum se ranise noaptea tre cut. Dar la fel de repede isi aminti minciuna pe care o zisese pentru a ascunde asta. Se sterse pe maini gi apoi aruncd prosopul pe masa. -Nue mare lucru. Tiam spus deja. - Da, stiu, rosti ea tind salata si ofta. Zgarieturi obisnuite de la lucrul la vie. M-ag simti mai bine daca nai lasa si mi uit la ele pentru a fi sigurd cA nu ai ne- voie de nici o sutura. »Mda, nu se va intampla.“ Nu avea nevoie de mama lui medic ca sa se uite la ranile lui, pentru ca ea si-ar fi dat seama imediat ci povestea lui era o prostie. $i acesta era alt motiv pentru care voia si plece de la nenorocita asta de petrecere acum. - Mai ai nevoie s4 fac ceva? o intrebd el si se indeparta de masa.10 Elisabeth Naughton - Nu, ia ceva de bauc si du-te afara! Salata asta este ulcimul preparat, apo voi termina. El trecu pe langa ea si se indrepta spre usa terasei. - Rusty! - Da? raspunse el la un pas departare de aerul curat si de libertate si se uita inapoi. Ea puse curitul pe masa, lua prosopul, sterganduse in timp ce se indrepta spre masa din centru, si se opri in fata lui. - Nu ¢i-am spus indeajuns de multe ori - noi nu tiam spus de indeajuns de multe ori -, dar si sti cd eu si tacal tiu suntem foarte mandri de tine. Un sentiment care nu ii plicea i se strecura in stomac. Un acces cunoscut de rusine si regret pe care ar fi vrut sd ignore. Se uité in jos, la podea. - Este adevarat, continua mama lui. Stiu cd tu crezi ca am fost dezamagita cand ai renungat la facultate. Nu am fost. [ngeleg ca facultatea nu este pentru toatd lumea. Si stiu cd tu crezi ca eu gi catdl tau nu am fost de acord sa cumperi acea proprietate cu o parte din banii din contul tau, dar nu este asa. Eram doar ingrijorati ca te bagai in mai multe decat puteai face. Se intinse spre mana lui si ij stranse degetele, avand grija si evite bandajele. Dar tot ce ai facuc cu acea proprietate - plantatul struguri- lor, inceputul podgoriei, tmprumutul pe care |-ai luat pentru a construi vinatia - este uimitor. Tu esti uimitor. Mé surprinzi in fiecare zi cu resursele tale, Ai depasit atat de multe greutati tn viata ta! Stiu cd pori face orice iti propui. . »La naiba! Il usturau ochii, si acel sentiment incon- fortabil i se urcd din stomac catre piept. -Nu incerc sd te stinjenesc, tise mama lui zambind. Veeau doar sa stii ca sunt mandra de tine. Si stiu ca nu am nici un motiv sd fiu ingrijoraté pentru ca ai un cap bun pe umeri gi iei doar decizii bune, dar mereu ma voi ingrijora. Sunt mama, $i asta fac mamele. Pentru ca te iubesc.Dorinje primare 11 il cuprinse vina. Nu avea nevoie de asta acum, Daca ar fi stiut ce facuse noaptea trecutd, nu ar mai fi fost mandra. Daca ar fi avut idee ce facuse in ultimii sase ani, ar fi fost ingrozita. Nu ca ar fi avut vreo intentie sd-i spund. Tot ce voia era si supravietuiasca naibii petrecerii asteia gi si se in- toatca pe proprietatea lui, unde putea fi singur cu amine tirile sale. - Si... si eu te iubesc, mama. -Stiu, spuse ea cu un zambert larg gi igi puse mainile in jurul taliei lui si i! imbratisé, punandu-gi obrazul pe uméarul lui si invaluindu-l cu mires de tiliac. Al naibii liliac!* Inchise ochii si o strdnse in brage, inspirand mirosul cate il facu 34 aiba incredere in ea, amintindu-si acea 2i din urma cu mule timp, cand fusese la camera de garda, iar ea trasese perdeaua si intrase in salonul lui. Avea 13 ani, era distrus fizic si emogional, gi ea mi- rosea a liliac cand se aplecase peste el tn costumul al- bastru de spiral si halatul alb de doctor pentru a se uita la arsurife lui. In acea zi, tresdrise la atingerea oricdrui adult, traumatizat de un accident care incd ii apirea in cosmaruri, dar igi zisese ca 0 femeie care mirosea ca per- soana lui favorita din lume nu putea fi rea. © lasase pe Hannah McClane sa ii salveze viata in acea seari doar pentru cd mirosea precum 0 floare. Si acum se lupta cu sentimencul de vind in timp ce se bu- cura de mirosul ei si o lasa s&-l imbratiseze. In unele zile, gi-ar fi dorit si mitoasd a betadind in acea noapte in care o cunoscuse. Ar fi facut ca lucrurile sA fie mult mai usoare, Lar fi facur hai viata ceribil de usoar’. Nu sar fi simyic ca naiba acum, cdnd ea facea asta. - Destule chestii sentimentale pentru o zi. Dute afar $i spune-i tatalui tau c4 tuturor ne este foame, rosti ea dandu-i drumul. El o privi cum se intoarse inapoi in bucdtarie, simtindu-se ca un farsor, simtindu-se narocos a il gasise"0 Hftsabetls Naughton in noaptea aceea, dorindu-si ca maiba si fie la fel ca fratii lui, care igi depagisera trecucul cu probleme. Dar nu putea, Inca era blocat in mijlocul copilariei lui de cos. mar ~ de data asta, cu voia lui. Si sub nici o forma nu urma si © traga si pe ea in asta spundndu-i lucruri pe care nu avea nevoie sd le audi. El se intoarse spre usa terasei chiar cdind aceasta se deschidea. Micuta lui nepoati, Emma, didu navala in camera, fugi pe king’ el cu un ¢ipat puse o mana in jurul piciorului lui. - Apara-ma, unchiule Rusty! - La naiba, Emma! Cel mai mic dintre fratii McClane, Thomas, in ultimul an de liceu, aflat cu céteva luni ina inte de ahsolvire, intra pe usd imediat dupa ea, aproape dandu-t jos pe Rusty. Da-mi inapoi mingea aia afurisita! Prin usa deschisd se auzira rasete. - Thomas, limbajul! exclama mama Hannah din usa bucatariei. - Sceuze, murmura Thomas. Dar scuzele ii fura in- trerupte cand © vdzu pe Emma in spatele lui Rusty. Se rasuct spre stanga pentru a apuca mingea pe care ea o ascunsese sub bray. Am spus sa mi-o dai inapoi, Em! Emma tipd din nou fericita, ineantata de jocul de-a prin- selea pe care il incepusera, si se rasuci pe dupa celilale picior al lui Rusty, asefel ca Thomas si nu ajunga la ea. Rusty nu era atat de incantat. Nu avea starea de spi- rit sa fie arbieru, chiar daca era vorba despre copilul de cinci ani preferat. Nu dupa seara trecuta si nu dupa ultimele minute. -Frate, zise Rusty pundnd mana pe pieptul adoles- centului, impingandu-+l pe Thomas un pas in spate si uitandu-se urac la el, Linisteste-te! -Tu s& te linistesti. Ne jucam de-a prinselea afard, si ea a trebuit sa strice totul, ca intotdeauna, Cand Thomas se intoarse in cealalta directie pentru a smulge mingea din mainile ei, Emma tipa, isi puse mainile grasune in jurul mingii gi fugi spre bucatarie.Dorinfe primare 13 Thomas se intoarse si fuga dupa ea, dar Rusty se puse in calea lui, blocdandud. - Are cinci ani, Tommy Boy. $a strice lucrurile este ceea ce le place surorilor mai mici sd faca. -Nu este sora mea, pufni Thomas si se uitd peste umarul lui Rusty. - Asa este. Este nepoata ta, ceea ce inseamna cA poate fi alineata, si tu erebuie s4 te obignuiesti cu asta. - Nu este cotect, se incrunté Thomas si isi apleca umerii. - Viata nu este coreced, pustiule, spuse Rusty dandu-si ochii peste cap $i strangandud pe Thomas de umar. Cu cat accepti asta mai repede, cu atat iti va fi mai bine. © lectie pe care Rusty o tnvdtase cu mult timp in urma. {ncruntarea lui Thomas se adanci, dar pustiul era indeajuns de degrept Incat s4 nu protesceze. In spatele lui Thomas, mama Emmei, Raegan, intra in cas4 impreund cu fratele lui Rusty, Alec, si isi didu dupa ureche o suvita de par castanie, ~ Imi pare réiu pentru asta, Thomas, zise ea. Emma crede cd este un joc. -Da, obisnuieste-te cu asta, fraierule, spuse Alec si il batu pe Thomas pe ceafa in timp ce trecea pe langa el spre bucatarie, ciufulindu-i parul. Nu sar fi obosic cu tine atat de mult daca nu tear fi placut. Nu stii nimic despre femei? Raegan isi dadu ochii peste cap. Rescul familie’ intra in casd pentru a-si umple din nou paharele si pentru a o ajuta pe Hannah sa aduca lucrurile pe terasd. Chiar daca era spre finalul lunii mar- tie, vremea in ultimele zile fusese deosebir de calda, iar mama lor voise si manance afara. Suna soneria. Din bucdtarie, de unde inca se ascun- dea in spatele bunicii ei, Emma auzi sunecul, arunca mingea cu un pocnet si fugi spre usd. - Deschid eu!4 Elisabeth Naughton - Du-te! Rapid, zise Hannah uitandu-se repede 1a Alec. - Ma ocup eu, spuse Alec in timp ce deja mergea spre hol. Mai astepti pe cineva? = Nu. Dar dacd este un vanzator ambulant, va lua zece bucati din orice vinde inainte de a ne da seama. -Copilul meu? Niciodata, chicoti Alec in timp ce dis parea dupa cole. Camera se umplea cu prea multi oameni. Sentimentul familiar c& era inghesuic il cuprinse pe Rusty. In loc s& se alature conversatiilor care incepeau in jurul lui, se ascunse in spatele fratelui siu Ethan si a cumnatei lui, Sam, si se indrepta spre rerasa, ducdndu-se direct la frigi- der. Exact asa cum sperase, tatal hui il umpluse cu gheata si bere artizanala de la localul lor favorit. Deschise o sticla si lua o inghititura hing’. -Mama ta a terminat deja acolo? il intreba ratal siu din spatele gratarului. Burgerii vor fi gata in aproximativ doud minute. Rusty cobori sticla si igi rrecu o manda prin par, abia asteptand masa, pentru cA asta insemma cA era mai aproape de plecare. = Da. Iau lucrurile acum. - Bine. Michael McClane se uitd peste um4ar spre Rusty, apoi se concentra din nou la burgerii din fata lui. A terminat mama ta cu interogatoriul despre mai- nile alea? Lui Rusty i se stranse stomacul. ~ Da, a termina, zise el in timp ce ridica sticla la buze. - Aji facut-o din nou sa se ingtijoreze, spuse tatal lui clatinand din cap. Trebuie s& incetezi s4 mai faci asta, fiule! - Voi tine mine, zise Rusty, simtind din nou senci- mentul de vind. - Hei, Russ, spuse Alec in timp ce scoase capul pe uga terasei. Pot sf vorbesc un minut cu tine?Dorinje primare 15 Rusty nu voia sa se intoarcd induntru. Nu in tot ha- osul de acolo. - Haide, vorbeste! -Sunt doi tipi care vor s& te vada, zise Alec in timp ce se uitd cu o privire ingrijorataé spre taral sau. - Doi tipi? intreba mirac Rusty. Nimeni nu stie ca sunt aici. ~ thi... Alec iesi pe terasd, uitinduse din nou ingrijo- rat carre tatdl sdu in timp ce acesta intorcea burgerii. Dar linia incordata a umerilor lui ii atrase atentia lui Rusty si fi spuse cd era ceva in neregula. Doar nite tipi cu care ered c4 lucrezi. Vino aici putin! Nici unul dintre tipii pe care ii angajase Rusty sA lu- cteze pe proprietatea lui nu s-ar fi oprit ia casa paringilor lui intro duminied dupa-amiaza. Simtind furnicdeuri pe spate, Rusty se duse catre fratele lui. -Ce naiba ai facut? il intreba Alec itnediat ce se apro- pie, lovindu-l pe umar si grabindu-l in casa, Sune doi detectivi in fata casei care intreaba de cine. ~La naiba! zise Rusty simtind cum i se incordeazd fiecare nerv din corp. -,La naiba“ nu prea mi linisteste, mormai Alec. Punandu-si berea pe masa cu mana ce ji transpirase, Rusty il urma pe Alec pe langa restul frarilor sai si parte- nerele lor care luau Lucrurile din bucatarie si se indrepti spre intrare. - Alec! striga mama lor chiar inainte si dispard pe dupa colt, neobservati. Cine era la usd? -Oh! Alec aproape ca il impinse pe Rusty spre intrare in timp ce se uita inapoi spre Hannah, Vanzatori de enciclopedii. Nimeni special. Emma era in foaier, jucandu-se cu tivul cAmagii cu degetele ei grisune, uitandu-se la cei doi barbati in cos- tume de pe partea cealalta a usii, cand Rusty veni de dupa colt. Mama ei, Raegan, se uita peste umar cand auzi pagii lui Rusty.16 Elisabeth Naughton - laca-l! spuse ea uitindu-se ingrijorata la Rusty in timp ce o lua pe Emma de mana. Haide, Em! Hai si-l lasim pe unchiul Rusty si discute cu cei doi poli- tisti amabili! Raegan trecu repede pe langa Rusty, strangandud de mand. Cu toate astea, asigurarea ei ji diminud prea putin starea de stres care i se adunase in stomac, pentru c4 se putea gandi doar la un singur motiv pentru care politia venise dupa el. -Domnule McClane? il intreba barbatul mai scund. Avea cam 1,70, era crecut de 40 de ani, cu parul si ochii negri si un costum maro care ardta ca si cum vazu- se zile mai bune. - Da. Rusty isi bagi mainile in buzunarele din fata ale blugilor, incercand sa rman pe cat de calm si neintimi- dat posibil. Cine intreaba? _ -Sunt detectivul Simms, zise el si arata o insigna. Incuviintd din cap spre cel de-al doilea barbat, mai inale si mai in varsea, cu pdrul carune si purtand un costum gri, in timp ce igi punea insigna in buzunarul interior al hainei. Acesta este detectivul Pierce. Suntem de la Politia din Portland. Am dori sa iti punem cateva intrebari, dacd nu te deranjeaza. ~ Despre ce? Sunt in mijlocul unei petreceri in familie. ~Oh, nu va dura mult, spuse Simms. Speram 34 ne lamuresti cateva lucruri intr-un caz pe care il investigam. Cu politia nimic nu era o rucina. Si lui Rusty nu ii scipa modal in care barbatul refuzd s4 ii raspunda la intrebate. -Nu stiu cum pot... - Puteti veni afard, domnule McClane? il intreba Pierce. Privirea lui Rusty se intoarse spre barbatul in costum gri. Ochii lui albaseri erau relaxati si nu se vedea nici un avertisment in ei, dar Rusty nu avea incredere in barbat.Dorinfe primare 17 Era ceva in limbajul corpului lui care tipa cd astepta ca Rusty sa facd sau si spund lucrul gregit. Politistul bun, politistul rau. Rusty mai fusese ademe- nit cu asta inainte si nu ii placea incotro se indreptau jucrurile. Daca refuza sd iasi pe terasd, le trezea suspiciu- nea gi le dadea un motiv 34 fie circumspecti. Daca iegea si spunea ceva ce nu le plicea, il puteau aresta. Inainte de a se putea decide ce sa facd, pasi usori se auzird pe podeaua tare in spatele s4u, urmati de vo- cea Emmei. -Unchiule Rusty! Se arunci inspre el si se prinse de piciorul lui cu o stransoare feroce. Si in timp ce Rusty se aplecd incer- cand si o desprinda, se auzira din nou pasi pe podeaua de femn, urmati de vocea lui Raegan. - Imi pare rau. Emma, vino aici! O desprinse pe Emma de piciorul lui Rusty. Tiam spus 3a ii lagi in pace, draga mea, zise ea luindu-si fiica in brate. Se auzird voci din cealalté camerd. O putea auzi pe mama lui intrebandud pe Alec cine era, de fapt, la uga si ce se intimpla, urmata de tardl sau, care in mod evi- denc abandonase grararul cand isi daduse seama ca se intémpla ceva. La naiba!“ Indiferent ce voiau nebunii astia de la el, nu voia sa fie intrebat in fata familiei lui. Mai ales ca avea o binuiala foarte puternica ca totul avea legacura cu seara trecutd, unde fusese si cu ceea ce spera ca nimeni si nu afle ce facuse. Deschise usa larg si iegi pe terasd, transmitandui lui Raegan un mesaj secret pe care sperase cd ea avea si-l inteleaga. - Voi inchide usa ca si nu va mai deranjeze din nou, rosti Raegan incuviintand din cap si indrepran- du-se spre usa. Imi pare rau pentru intrerupere, le zise ea detectivilor. -Nici o problema, doamna, spuse cel inalt cu o juma- tate de zAmbet pe care ea nu apucd s2-1 mai vada.18 Elisabeth Naughton Cand ramasesera singuri pe terasd si Rusty era sigur ca nimeni din casa nu ii putea auzi, isi incrucis4 brarele la piept. - Deci despre ce este vorba? -C4urdm o fata, zise cel mai scund dintre detectivi, scoase o fotografie din buzunarul de la piept si i-o arta lui Rusty. Vreo sansa 4 0 fi vazur recent? Rusty fu surprins in cimp ce se uira la blonda din to- tografie. Nu ardta deloc cum ardtase seara trecuta. In loc de parul salbatic, ondulat si foarte mult machiaj care o faceau sd arate ca de 25 de ani, avea parul strans la spate intr-o coada de cal, pielea palida si curata si zambea ca gi cum ar fi pozat pentru anuarul scolar. O mie de ganduri si reactii i se invarteau in cap in timp ce studia fotografia. Dacd mintea si il prin- deau, se crezea cu probleme grave. Dar, dacd spunea adevarul, nu exista nici o garantie cA nu ar fi avut ace- leasi probleme. - Domnule McClane? i! intreba detectivul mai inale. -thi. Da. Imi este un pic cunoscuta. Detectivul mai scund lua notite intr-un carnetel pe care Rusty nu il vazuse. - Vreo sansi si fi fost azi-noapte intr-un loc cunoscut in Portland drept Leather and Lace? ~O problema gi mai mare.“ Nu ar fi intrebat dacd nu stiau deja raspunsul. Simfi transpiratia pe spate. - thi... - Este un club de striptease, interveni politistul mai inalt. In cazul in care nu vi amintiti. -Stiu ce este, spuse Rusty incercand sa ramana rela- xact. Da, am fost acolo. Am furmat o tigard de marijuana in mod legal. Despre ce este vorba? - Fata aceasta fost dati disparuta de care angajatorul zise derectivul mai scund pundnd din nou fotografia tn buzunar. Verificim pe toatd lumea care ar fi pucut intra in contact cu ea aseara. La naiba!“ Lui Rusty i se uscd gura.Dorinje primare 19 ~Ce ati patit la maini, domnule McClane? il intreba detectivul mai inale. Lui Rusty ii crescu nivelul adrenalinei. Cu toa- te acestea, inainte de a raspunde, usa din fata a casei se deschise. —Ce se intampla aici? Mama lui deschise usa larg. Rusty? Privirea ei ingrijorata se plimba de la Rusty la detec- tivi gi Inapoi. Il cuprinse vina cu totul. Nu voia sa facd asta in fata lui Hannah McClane. Nu in fata singurei persoane care credea tn el mai mult decat oricine altcineva. Se duse repede spre ea. - Este in regula, mama. Nu este nimic. -Nu pare a fi nimic, Din spatele ei se auzeau voci. Mai multi membri ai familiei lui venira in prag, pundnd deja intrebari. -Domnule McClane, spuse unul dintre ofireri pe un ton iritat. —As vrea s4 facem asta in alta parte, zise Rusty intor- candu-se catre ei. Ofirerii schimbara privirile intre ei. Cel inalt se uita inapoi la Rusty cu o expresie de superioritate. -Am putea face asta la sectia de politie, daca preferati. Nu era ceea ce prefera, dar era mai bine asa. -Bine, zise el. - Rusty... spuse mama lui cu o privire gocati. = Pe aici, domnule McClane. Detectivul mai inalt se dadu inapei si intinse mana spre magina sedan albastra parcata pe alee. - Russell McClane, spune-mi chiar acum ce se in- tampa! Ai probleme? il intreba Hannah prinzindu-l cu putere de brar. La naiba, spera c3 nu avea probleme. Dar instinctul ii spunea cd era doar o dorinta in acest moment. si sarutd mama pe obraz, disperat sd o asigure ca to- tul era bine, dar gi sa fuga. de ea gi de restul familie:20 Elisabeth Naughton inainte ca unul dintre ofigeri s4 spund ceva ce nu voia ca ei sd gtie. -Sunt bine. Nu este mare lucru, nu va dura mult. Promit! Mancati fara mine. Se desprinse din stransoarea ei Inainte ca ea s4 poa- ti face ceva ca 54] cind langa ea gi nu se uita inapoi la fratii lui care susoteau in foaier in timp ce traversa aleea si se urca pe bancheta din spate ca orice criminal. Nu se uit nici cand ofiterul tnale cranti usa, se urcd in fara, sé masina plecd de pe alee. Pentru cA stia ce ar fi vazut toti in ochii lui daca lear fi intalnic privirile. Ar fi vazut vind. O vind pe care spera din rasputeri $4 o ascunda inainte ca derectivii s& il sfasie la secria de politie. capitolul 2 Adevarata nenorocire statea ascuns’. Majoritatea nu stiau niciodatd ca stdrea la panda, cand devenea o ame- nintare sau cum te consuma. Dat Harper Blake stia. Stia totul despre capcanele raului pentru cd il vazuse de aproape. Si pentru ca, desi fncerca sA nu recunoasca, ceva in ea era atras de acel rau la un nivel fundamental. Apas4 pe butonul de derulare a casetei gi agtepta pand ce imaginea se deruld inapei, apoi apdsa din nou pe buconul de redare, de data aceasta mijindu-si ochii in timp ce se uita la limbajul corporal al lui Russell McClane in timp ce raspundea la intrebarile detectivilor in sala de interogatoriu de la Departamentul de Politie din Portland. -Uirati ce e, zise McClane, ducandu-gi m4na prin parul negru, evident nervos. Deja vam spus ca nu gstiu unde este. Nu atn petrecut atat de mult timp cu ea. Nu € casi cum o cunosteam indeajuns de bine incat sa stiu unde sa dus dupa munca. - Dar confirmati cd ati fost singur cu ea.Dorinje primare 21 - Da. si lis mana bandajata pe masa si se lsd pe spate in scaun, vitandu-se in ochii detectivului. Intrebati paznicul daca nu mA credesi. Am plecac impreuna din zona VIP. El nea vazut. Dupa asta, eu m-am intors in bar si am mai comandat o bautura. Harper apasd pe buronul de pauza, de data asta nu pentru a se uita la McClane, ci pentru a putea vedea fata detectivului. Noah Pierce. li fierbea sangele numai vaz4nd trasdturile lui cunos- cute pe ecran. Un prieten de la Departamentul de Po- Nitie din Portland ii daduse inregistrarea. In calitare de investigator care lucra cu avocatul care fusese angajat sa-l reprezinte pe McClane, nu se asteptase la multe cand daduse drumul inregistrarii. Voia si se uite scurt la McClane inainte de a se intalni cu barbatul. Dar cu sigurantd nu se asteptase si-l vad pe Noah in persoanad atat de aproape. Asta 0 uimise si o alarmase din nou. fi suna interfonul. [ncoreandu-se repede, traversa camera catre birou si apasd pe buton, ~ Da, Tina? -Domnul Renwick gi clientul sunt gata pentru dum- neavoastra, domnigoara Blake. »La naiba! Este timpul.“ -Mulyumesc. Indreptind telecomanda catre ecran, inchise televizo- rul, apoi isi hud sacoul de pe scaunul din spatele biroului ei. Dupd ce se tmbracd, se intoarse s4 se priveascd in mica oglinda de pe perete. Nu ii placea deloc ca o ravasise fapeul ca il vazuse pe Pierce pe acel ectan. Aranjandu-si buclele de pe faya astfel incat s4 stea pe spate, respira incet gi isi relaxé fortat muschii fetei ca si nu arate ca o nebuna cand avea $4 se vad cu clientul. Dar Pierce avea un fel al lui de a ise baga pe sub piele, de ao face s4 se simta foarte constientd de sine i bacrana - mule mai batrana decac cei 32 de aniai ei.2 Elisabeth Naughton Si ce daca el credea cd parul ei era cafeniu precum noroiul, iar ochii, de un verde obignuit? Nu ii mai pasa ce credea despre ea. Nu ii mai pasa nici cd o folosise pen- tru a avansa in cariera, apoi o daduse laeparte cand nu mai avusese nevoie de ea, pentru cd iner-o zi, in curand, avea s& primeasca exact ce merita. Intrun fel sau altul, urma s4 se asigure ca asa avea si fie. Doar ci inca nu era sigura cum avea sd facd asta. ~ Destul, mermii ea. Alungind gandurile despre Pierce, trase din nou aer in piept, se intoarse, lua de pe biroul ei dosarul pe care il citise mai devreme gi se indrepta spre sala de conferinge. Dup4 cum stdteau lucrurile, nu era prea rau: un birou particular la etajul 23 al uneia dintre cele mai inalte cladiri din Portland, cu o vedere spectaculoasa spre oras si raul Willamette, un sef intelegator si posi- bilicatea de asi aranja propriul program de hucru. Nici salariul nu era de neglijat - de doua ori cat primea in politie. Bineinteles, atunci cauta dovezi s4 fi puna pe violatori si criminali dupa gratii. Acum cdauta metode de a-i apara. - Nevinovat pana la proba contrarie, mormai ea pen- tru sine in timp ce mergea pe coridor, tocurile auzin- du-ise pe podeaua de ardezie. Nu era treaba ei si decidd daca era vinovat sau nu. Treaba ei era sd facd cercetari si s4 gaseasca dovezi intr-un sens sau altul pentru avocat. Nu era treaba ei ce facea el cu acele dovezi. Cu toate acestea, in adancul mintii ei, nu era deloc incdntata de faptul cd el ascun- sese niste informatii pe care ea i le adusese. Lucruri pe care avocatii acuzdrii nu fusesera indeajuns de diabolici s& le géseasca singuri. - Tot nue mare lueru, se imbarbati ea. Ce putin aici nu trebuia sa aiba de-a face cu injunghi- atul pe la spate, cu cradatori $i oameni rai precum Noah Pierce. Cat despre Russell McClane? [ned nu decisese cum era.Dorinfe primare 3 Se opri in fara salti de conferintd, isi spuse s nu se gandeasc4 din nou la Noah si batu la usé. O miime de secunda mai tarziu, se auzi vocea lui Andrew Ren- wick care o poftea tnduntru. Harper deschise usa gi intré tn camera. Camera era juminata de razele soarelui ce intrau prin peretii de sti- cla care dadeau spre rau. O masa ovala ce avea in jur scaune de piele ocupa spatiul. La capdtul incdperii era un raft cu earti din domeniul juridic; la celalalt capac, o tabli pe care cineva o stersese de curand. Seful ei, Andy, stdtea in capatul mai indeparcac al mesei, ardtand la fel de neintimidant pe cAt putea ardta un avocat de aproape 60 de ani; avea pdrul cdrunt putin ciufulit, era imbracat in pantaloni de costum si e cimasd cu mane- cile suflecate, cravata fiind usor desfacutd si putin stram- ba. Stia c& ii placea s4 para relaxat cu clientii, precum o persoana cu care se putea vorbi usor, pentru ca acestia s& fie mai deschisi si mai sinceri cind vorbeau despre ce se intamplase. In sala de judecati, era exact opusul - ra- finat si profesional, un adevarat rechin cand era necesar. - Exace la timp, zise Andy, indepartandu-se de masé. Multumesc cd m-ati inclus si pe mine in intal- hirea voastra. Harper se yita spre barbatul cu partul inchis la cu- loare care stitea in dreapta lui Andy. Acesta se ridicd in picioare, in timp ce ea se tndrepta spre partea opusd a mesei gi trase un scaun in stanga lui Andy. Prima ei im- presie era cd era inalt. A doua, cd era mult mai atragator decat apdrea pe inregistrare. Punandu-i dosarul pe masa, intinse mana spre bar- barcul care, la randul sau, ii intinse mana. -Domnule McClane, mai numesc Harper Blake. - Domnigoara Blake este detectivul firmei, spuse Andy in timp ce se aseza din nou. Russell McClane nu raspunse, doar incuviintd usor din cap inainte de a se ageza din nou gi de a se uita inapoi la Andy. Dar lui Harper nu ii scdpase fiorul24 Elisabeth Naughton de electricitate care fi cuprinse mana cand acesta o atin- se sau modul in care se simti pe dinduntru, asa cum se simtea mereu cand era pe urmele a ceva interesant. - Asa cum spuneam, continua Andy, uicinduse ina- poi la hartiile din fata lui, torul este circumstantial in acest moment, dar esti cu sigurantd o persoana impor tanta in disparitia lui Melony Strauss, Cei de la club te au pe inregistririle lor intrdnd gi plecdnd din locatie. Au, de asemenea, inregistrari cu tine singur cu fata. Se uita prinere documente. Inca nu cred ci Lau interogat pe paznic, dar o vor face. Dacd povestea lui nu se va potrivi cu povestea ta... - Se va potrivi. Harper stacea linigtit si se uita la Russell McClane in timp ce Andy parcurgea dovezile pe care le stransese. Avea fata conturataé de unghiuri drepte, ochii precum carbunele, maxilarul acoperit de o umbra de cepi care erau in ton cu pirul siu negru. Era frumos, dar nu in sensul clasic, ci mai degraba aspru si dur in cimasa lui neagrA Henley, blugi inchigi la culoare si cizme de lucru grele, spre deosebire de multi barbati aranjati si nemai- pomenit de frumosi pe care ii vazuse trecand prin acel birou. Si, desi raspunsurile lui erau increzatoare si con- vingatoare, simei cd era genul de barbat care vazuse si ficuse cate ceva la viata Jui - nu toate lucrurile inocente si bune. Simi ceva primordial in ea. Ceva ce recunoscu drept atractie. Avea tendinta de a fi atrasa de baietii rai, iar Russell McClane avea scris pe el ,,baiar rau“. Asta era un semnal de alarma pentru ea. Plus faptul cd acest caz ii stimula partile rele. - Bine. Andy inchise dosarul din faca lui si se lisa pe Spate In scaun. In acest Moment, nu egti acuzat de ni- mic. Dar a fost foarte intelept din partea ta s4 iti angajezi un avocat, pentru orice eventuaticace. In acest puncte, este cuvantul tau impotriva cuvantului proprietarului barului. Se uiea la ranile aproape vindecate de pe maini- le lui McClane, apoi la fata lui. Nu are o repuratie foarteDorinfe primare 25 bund, deci asta este in avancajul tau. Dar nu da bine cd nu ai un alibi dupa ce ai plecat de la club. Vom incerca sil gasim pe paznic gi si vedem ce are de spus. McClane nu rispunse, Nici macar nu tresari, Alt lu- cru pe care Harper il gasi interesant. - Domnigeara Blake? Andy se intoarse spre Harper. Ai vtea si adaugi ceva in acest punct? -Nu am nimic de addugat. Am doar 0 intrebare. McClane abia se uitase o secunda la ea de cand intrase in camera, dar in cele din urma o privi. Cu toate astea, nu era nici un fel de prietenie in ochii lui negri precum cirbunele cand ii tntalni privirea. Doar indiferenta. Nu 1s ca asta si o descurajeze. - Ati stabilit s& va intalnigi cu domnigoara Strauss dupa ce aceasta isi termina treaba la Clubul Leather and Lace? El isi miji ochii. $i ceva periculos ii cuprinse corpul. Ceva ce ii spunea c avea dreptate sd fie suspicicasd. -Nu stiu unde sa dus dupa ce a plecat de la club. -Nuam increbac asta, Am intrebat daca ati stabilit si va tatalniti cu ea. El ezica, ca si cum se gindea cum sa raspunda. -Chiar daca am stabilit sau nu s4 ma intalnesc cu ea, asta nu schimba faprul cd nu stiu unde s-a dus in acea noapte. - Va schimba daca politia ii gaseste trupul. -Nu il vor gasi. Oh da, cu sigurantd ascundea multe! ~ Pareri foarte sigur. -Sunt. Cu o ultima privire dispretuitoare, se inde- part de masa si se uita spre Andy. Trebuie sé ma duc la munca. -Tinem legatura, zise Andy, ridicéndu-se i strangan- du-i mana lui McClane. McClane nu se mai uita spre ea. Doar se indrepta spre usa f4rd a mai spune alt cuvanc si disparu pe hol.26 Elisabeth Naughton CAnd usa se inchise in urma lui si rimaserA singuri, Andy se prabusi in scaunul sau gi ii tntalni privirea. - Deci ce crezi? - Cred cA stie mai mulee despre fata disparuci decir spune. -Sunt de acord, spuse Andy in timp ce se lasd pe spate tn scaum. Harper isi deschise dosarul si scoase o hartie, pe care o indrepta spre Andy, pe masa lucioasa. ~ Am facut niste sipacuri. Domnului McClane ii plac cluburile de striptease, A vizitat doudsprezece in ultime- le trei siptamani. Angajatii cu care am vorbit au con- firmat faptul ca este interesat doar de fetele mai tinere. Andy studie informaria pe care o primi cu o exptesie ce nu putea fi descifrata. - Dar despre Melony Strauss? -MA& tem cd nu am gisit multe acolo. Harper scoa- se alti hartie gi ito dadu. A locuit Inco speluncd im- preuna cu alte fete de la Leather and Lace, dar potrivit acestora, era discretd. _Informatiile privind angajarile ei mentioneazd cd a implinit 18 ani acum erei luni, dar nu pot pasi un permis de conducere sau orice alta indicatie in alté patte pentru a confirma asta. Am gasit insd o fotografie tecentd cu ea. -S? ~Si sub nici o forma fata aia nu are 18 ani, zise ea dan- du-i fotografia. -La naiba! spuse Andy incruntandu-se in timp ce studia poza lui Strauss in timp ce dansa in club, MA pandese ca are 15, cel mule 16 ani. Se uitd din nou la informatiile pe care ea le adunase, ce menfionau cluburile pe care McClane le frecventase in ultimele saptamani. ~ Ai vazut o multime de personaje dubioase. Crezi ci este unul dintre ele? Ca este un fel de animal de prada? Harper se gandi din nou la ochii inchigi la culoare ai lui McClane si la aspectul lui ascutit, frumos. StiaDorinfe primare 27 +t primele impresii puteau fi inselatoare. Mai stia ca raul lua diferite forme si nu era mereu cea mai bund in a le iccuncaste la prima vedere. Noah Pierce era un exemplu perfect pentru asta. -Nu sunt sigura ce este. Dar sunt sigura cd este mai mult decat arata. - In cazul de fata, inclin sa fiu de acord cu tine. Asezd harciile pe care le primise si se uitd cdtre ea cu o privire incruntati. Am facut si eu niste cercetari. Strauss nu este prima dansatoare care dispare dintr-un club din Portland in ultimul an. Umbla vorba pe strazi ci un uvup de fete - toate tinere - s-au evaporat recent. [n ma- joritatea cazurilor, nu sunt date disparute pentru ci, de la bun inceput, sunt prea tinere pentru a lucra Inteun club de striptease. Proprietarii nu vor sd atraga atentia nedorité a politiei. Dar cu sigurantd se intampla ceva. - Despre cate fete vorbesti? il intreba Harper, mijin- du-si ochii. -Cel putin opt. La naiba! Opt nu eta o coincidenta. ~ Policia investigheazd asta? continua ea. ~Din cate stiu eu, nu. Dar este interesant, mai ales avand in vedere acest caz. Nu esti de acord? Da, era mai mult decat interesant. Simti dintr-odata o nevoie arzatoare sd stie unde disparusera fetele acelea gi dacé McClane vizitase cluburile unde acestea lucrasera. -Crezi ci este posibil ca McClane si fie implicat in aceste disparitii? -Nu speculez in nici un fel, zise Andy ridicand din umeri. Pot sd-ti spun ca ii cunose pe cei din familia McClane de ani intregi. Este uimitor ce au facut cu copi- ii aceia. Cu toate astea, Rusty... Ei bine, mereu a fost un singuratic cu un caracter un pic imprevizibil. Hannah si Michael au facut tot ce au putut cu el, dar avand in vedere trecutul lui... Alec oft& si incuviingd din cap. Instinctele lui Harper se activara din nou. Stia din cercetatile ei cd Hannah gi Michael McClane, amandoi28 Elisabeth Naughton doctori, ti adoptasera pe toti cei cinci copii ai lor - pa- tru baieti si o fara. Trei dinere baieti, inclusiv Russell McClane, fusesera adoptati cand erau adolescenti. Pe fata o adoptasera cand avea in jur de zece ani, iar ulti- mul dincre frati, cor baiat, fusese adoptat recent si mai avea putin si absolvea liceul. Tori proveneau din medii dubioase gi tori pdreau ca se schimbasera tn bine dupa ce intraserd in familia McClane. Toti cu exceptia lui Russell, se piirea. -Crezi ca aceasta fata care a disparut are legaturd cumva cu trecutul lui? il tnereba ea. -Nu sunt sigur. Cu toate astea, este treaba noastra sil apdram daca acest caz al persoanei disparute se crans- forma in altceva. Si pentru a face asta, trebuie s4 stim motivele lui Rusty. Ceea ce insemna ci voia ca ea sd sape in crecutul lui McClane gi sa afle ce avea barbatul cu stripteuze- le minore. Harper isi aduna hartiile si se ridica de la masa, in minte invartindu-ise scenarii si intrebari. - Voi vedea ce voi putea ga - Ah, si incd ceva, spuse Andy chiar inainte ca ea si ajunga la usa. - Da? zise ea oprindu-se $i uitandu-se inapoi. ~ Ai grija cu cazul acesta! Oamenii care conduc ascfel de cluburi nu sunt chiar cei mai sinceri si onegti. Majo- ritatea sunt implicati in tot felul de chestii dubioase. ~Nu trebuie si-ti faci griji pentru mine. Am lucrat la Criminalistica, iti amintesti? - Da, dar mereu aveai un partener acolo. Acum esti singura. Asta ma ingrijoreaza. Daca ai nevoie de ajutor... ~Andy. Ingrijorarea lui o mised. Sunt faté mare si pot avea grija de mine singurd. Stiu ce fac. - Stiu ca stii. Doar promite-mi ca vei avea grija, spuse el cu un zambet vag. ~ Voi avea, raspunse ea.Dorinfe primare 29 Privi in ochii ei un pic mai mult, apoi ii facu semn cu nvina si se uité din nou la hartiile lui. ~OK atunci. Apucd-te de treaba! Deschise usa gi se duse spre biroul ei, simtind un fior je care fl uitase. Unul care ii spunea cd nu avea de-a lave cu atractia pe care o simfea pentru bdiatul cel rau, McClane, ci avea legdtura cu faptul ca acest caz o ficea siise simtd din nou un detectiv adevarac. Unul a carui viati nu era chiar © pierdete de vreme. Imediat ce plecd Harper, Andy se las& pe spate in sca- unul sau gi se frecd pe frunte. Nu ii placea sa o mined pe Harper. i placea si mai putin s4 o puna in pericol. Dar avea nevoie de raspun- suri, $i ea era singura modalitate prin care le putea obtine. I se stranse stomacul gandindu-se la ce trebuia sa facd, se intinse dupa telefonul din buzunar 3i forma un numar. Nu voia si dea acest telefon. Dar stia ca, daca nu spunea ce stia deja, urma s4 aiba si mai multe proble- me decat avea deja. - Da? raspunse o voce de la celalalt capac al firului. O voce familiard. O voce care ii dadea fiori lui Andy. - Cred ca este posibil si am o pisti in legatura cu Robin Hood. -Serios? Este cea mai bund veste pe care am auzito toata ziua. Spune! ~ Detectivul meu cauti. Am luat un client care este © persoana importanctd inerun caz de disparitie a unei stripteuze de la Leather and Lace. -Nume? —Nu pot spune asta Inca, zise Andy simrind ca i se face rau. -[l vreau pe Robin Hood. Daca scapa pentru c& nu au putut spune un nume, nu voi fi fericit. Si stil ce se intampla cand nu sunt fericit. Andy simti cum il cuprinde teama.30 Elisabeth Naughton -Imediat ce voi sti cu siguranti ca este el, iti voi spu- ne. fri promit! Ma interesez. Dac& este el, nu iti voi sta in cale. Dat... Stia ca mergea pe un teren ‘periculos, dar nu voia si mai moard cineva. Mai ales din cauza lui. Dar daca este el, ar fi bine s& lagi politia s& se ocupe de el. Daca acest caz se indreapta in directia in care cred eu, ar putea ssi petreaca restul vietii in inchisoare. -Nu il vreau pe Robin Hood in inchisoare. il vreau mort. $i dac& te pui de-a curmezisul, nu va fi singura persoana de pe lista mea. -Stii cd nu ma voi pune, spuse Andy inghitind in sec. ~ Bine. Sund-ma cand stii mai multe! Convorbirea se inchise. Cu mana transpirata, arunca telefonul pe masa, sprijinindu-si cotul pe suprafata lu- cioasa si isi puse mainile la ochi. Se incurcase cu cine nu trebuia acum mult timp, totul pentru a face rost rapid de bani si de 0 viata mai buna. Si chiar daca indreptase lucrurile si muncise pe branci de atunci ca s4 ramand pe calea cea dreapti, inca plitea pentru acea greseala fatala, Acum singura lui sperantd era ca Harper $4 gaseasc& leg&tura pe care incercase si i-o sugereze. Si c& era sufici- ent pentru ad scdpa o data pentru totdeauna. Rusty nu avea chef s8 lucreze. Sau s4 vorbeascd. Dar cum era deja ora pranzului, intr-o zi de luni, stia cA nu putea s4 scape. Daca ar fi fost destept, ar mai fi asteptat o ora. La ora 13.00, Abby, managera lui cu jumatate de norma, ar fi fost plecataé. Dar deja irosise jumatate de zi cu intalnirea aceea stupida $i stia cd avea s& mai piarda cel putin o ora la laptop cautand informarii des- pre Harper Blake si orice mai ascundea femeia aceea. Trecand pe langa echipa de constructie care lucra la vechiul hambar, urca repede cele trei trepte ale rulotei pe care o folosea acum drept birou si deschise usa. Exact aga cum se asteptase, Abby era ocupata, aplecata pesteDorinje primare 31 niste hartii, parul ei negru cu suvite argintii intrandu-i in ochi. - Hei! Ea isi ridicd privirea cAnd el intra i isi potrivi ochelarii. prea mari pe nasul mic, in timp ce isi aranja suvitele de par, Ma intrebam cand vei apdrea, Nu cam vdzut camioneta acasd cand am venit de dimineati. SA inteleg cA ai avut un weekend interesant? Interesant nu era chiar modul in care Rusty si-ar fi descris weekendul. Si nu avea de gand s& intre in decalii cu secrerara lui mamoasd cate se interesa prea mult de viata lui personala. Daca ar fi stiut ce facuse... Trecu de biroul ei, deschise micul frigider din colrul camerei si lua o apa minerala. ,,Nu duc discutia in directia asta.“ Deja incerca s& isi dea seama cum avea si-i explice torul mamei lui adevirate. Nu trebuia si-i explice si lui Abby. -Nimic spectaculos. Doar chestii de familie. Aici se intampla ceva important? - Nimic cu care sé nu m4 pot descurca, zise ea si fi dadu trei mesaje telefonice. Trebuie si te ocupi de astea dupa-amiaza. Ah, si baietii de la hambar vor sa vorbiti si si stabiliti unde vrei prizele. -Cum ramane cu podgoria? spuse el, gandindu-se ca era destul de simplu. -S-a terminat toaletarea in aceasta dimineata. Wiil si lan fac curdtenie si apoi pleacd dupd-amiaza. Rusty incuviintd din cap. Will gi lan erau copii, co- legi de liceu pe care ii angajase cu jumatate de norma sad ajute sd administreze cele doudzeci de hectare cat avea podgoria lui. Afacerea lui era una mica. In ultimii cinci ani, se concentrase la perfectionarea tehnicilor agricole biodinamice plantand mai ales struguri pinot noir si vanzandu-i altor vinarii pentru procesare. Acum, dupa ce igi facuse un nume cu o vindrie care eliminase nevoia pentru chimicale, dar care producea consecvent fructe de o calitate excelenta, era timpul s4 se extin- da. Lucrurile ar fi avansat imediat ce vindria si camera32 Elisabeth Naughion de degustare ac fi fost gata, dar acum erau doar el, Abby, Will, lan si un grup de lucratori sezonieri in timpul lu- nilor mai ocupate. - Ma voi ocupa de astea, zise el trecand pe langa Abby, gindnd mesajele telefonice. Pleci curand? - Da. Imediat ce termin o parte din facturile astea, spuse ea si se intoarse, in timp ce el deschise usa de la biroul lui. Ah, si banca vrea si suni, candva siptimana asta, cu o actualizare privind progresul constructiei. Stia asta. Era deja in calendarul lui. Banca ii oferise imprumutul pentru extindere gi punea presiune pe el si respecte graficul de constructie. - Ma voi ocupa de asta. $4 ai o dupa-amiaza frumoa- 34, Abs! ~ Esti sigur ¢4 totul este in re... Nu auzi tot ce spuse ea. Usa se inchise inainte ca ea sa-si termine fraza. Ceea ce ii convenea de minune. li placea de Abby. Era eficienta gi fi oferea spatiul de care avea nevoie. Dar era prietena cu mama lui. In acest mo- ment, el nu trebuia si spund sau sd facd vreun lucru care ar fi inraucdtit relagia lui cu Hannah McClane. Sunetul de ciocane folosite de echipa de constructie in hambar se auzea prin peretii subtiri ai rulotei, fa- cAndu-i nervii si vibreze in timp ce ocoli biteul, se arun- cA pe scaun si deschise laptopul. Voia s4 le spund sd se opreascd, pentru ca nu avea dispozitia de a suporta zgo- motul continuu in acea zi, dar nu putu. Totul era legat de faptul cd trebuia respectat programul de constructie. Daca nu il respecta, banca avea si ii faci probleme, iar el nu voia s4 intre din nou in fondul de rezetva pe care il primise de la mama lui biologic’. Imediat ce putea, avea 4 inapoieze tot ce imprumutase deja. Nu mai voia mirosul acelor bani pe mainile lui. © imagine a usilor duble arcuite catre pivnite se aprinse pe ecranul laptopului su, relaxandul imediat. In afara de rulota si de vechiul hambar, la marginea pro- prietrit era o casa micd unde locuia. Dar pivnitele erauDorinfe primare 33 locul pe care tl considera acasa, Erau cele care il convin- seserd sd cumpere aceasta proprietate acum mai bine de paisprezece ani. Erau motivul peneru care viata lui Luase © curnura importanta. Atunci pivnifele erau doar un loc unde vechiul pro- prietar depozita masindriile de la ferma, dar gtiuse din momentul in care le vazuse ca puteau fi mai mult de atat. Asa ci renuntase la scoala, luand o mate parte din mostenirea lui pentru a cumpara terenul, gi incepuse s& construiasea o vinarie. Hannah 3i Michael ii spuseseri c4 era nebun, cd nu stia nimic despre ce insemna sd detind © proprietate sau sa fie fermier, iat cand utma si implineasca 21 de ani, avea sa le dea dreptate. Dar nu ii pasase. Avea o idee si era hotdrat 4 o duca la indepli- nire. Se luptase. De multe ori muncise pind la epuizare. Avusese slujbe ciudate pentru a tine locul pe linia de plutire, Si acum se transforma in realitate; de la transfor marea unei bucari de pamnce steril la o vinarie in toacd puterea cuvancului. Asta daca activitatile lui extracurriculare nu il ajun- geau din urma ca sid trimita mai intai la inchisoare. Tncruntanduse, apasa pe tastatura si deschise un mo- tor de cautare. Dupa ce tasté numele lui Harper Blake, astept4 rezultatele cdutarii $i apoi se uita pe ele. Clar nu se simtea confortabil dupa inralnirea cu Renwick si detectivul sfu. Renwick era OK - desi nu ar fi fost prima alegere a lui Rusty in materie de avocari in aceasta situatie particulara, dar stia cd paringii lui ti aranjasera incalnirea pentru ci Renwick se ocupase de aspectele juridice de cind se aliturase familiei McClane, cand era adolescent. Nu ii placea in mod deosebit ca Renwick sa stie toate prostiile in care era bagat acum, dar nu-i spusese avecatului nimic care Lar fi putut incri- mina. $i politistii bajbaiau, nimic mai mult. Stia cé nu aveau sd o mai gaseascd niciodatd pe acea fata. Nimic din astea nu il deranja pe Rusty. Nu, ceea ce il deranja era sencimentul de femeie care uta barbatii pe care il simriseM Elisabeth Naughton la rechinul pe tocuri care se uitase la el din partea cea- lalté a mesei de conferinta ca si cum era un animal de prada pe care abia astepta sid injunghie cu pantofii ei cleganti. »Detectiv din Portland demisioneaza in mijlocul unui scandal legat de o aventura.” Rusty aps pe primul link care aparu si incepu $A citeascd. Si inainte de a ajunge la mijlocul articolului, stiu ci impresia lui despre bruneta slaba cu ochii caprui fusese corecté. Clar nu ii placeau barbatii. Conform articolului, ajunsese la rangul de detec- tiv dupa putini ani in politie, ceea ce nu era o sarcind ugoarA pentru o femeie. Asta se intémplase in parte datorité numelui ¢i - tatdl ei fusese seful politiei pana cand murise, cu aproape doi ani inainte, si fusese foarte respectat in cot orasul. Dar cea mai mare parte fusese da- torita numelui pe care sil facuse singura, fiind puternicd gi fara emogii la locurile crimei, pentru ca isi facea treaba bine si, cel mai important, pentru ca isi rezolva cazuri- le. Unele persoane din departament chiar crezusera ci era pe drumul cel bun pentru a deveni intr-o zi seful politiei. Dar cariera ei se prabusise serios cand fusese prinsd intro noapte, dupa program, ca avea o legatura cu foarte casatoritul ei partener. Sustinuse c& era vorba de atractie reciprocd. El o acuzase de harquire sexuala si ca se folosise de numele tatdlui sau in departament peneru a incerea sid intimideze. Pentru o vreme, paruse c4 era o poveste de genul ea spuse“, ,el spuse“ care s-ar fé terminat cu nimic mai mult decat o palma pentru fiecare. Asta pind cand fostul ei partener de patrulare iegise in fata pentru a informa superiorii cd procedase si cu el la fel. C4 tt manipula sé ca si aiba o aventura cu ea gi cd nimeni nu bar fi crezut daca spunea cuiva, din moment ce taticul ei era sefut politiei. Rusty se lisa pe spate si se incruneé. Oh, da, era claro devoratoate de barbati! Nu numai pentru ca isi pierduseDerinfe primare 35 jobul din cauza unui barbat, dar doi dintre ei o prezen- taser ca fiind viduva neagra. Cu siguranti nu avea nevoie ca o astfel de femeie 34 ii caute in recut si in lucrurile ciudate pe care le facea acum dup program. Mai ales cu privirea cu care se uita- se in acea zi la el. Nu crezuse nici un cuvane din povestea lui. Il etichetase vinovat de disparitia acelei fete fara nici ourma de dovada. Si asta insemna ca trebuia si stea cic mai departe cu putinti de Harper Blake. Inchizandu-si laptopul, se ridicd in picioare si se in- drepci spre usd. Se simeea prea claustrofobic pentru a sta in biroul sau murdar si s8 raspunda la telefoane. Avea si-i verifice pe baietii din echipa de constructie, s4 mearga prin vie si s4 verifice procesul de toaleta- te, apoi sd viziteze pivnitele, Asta avea sil calmeze. Si cand avea s& simtd cd detinea mai mult conerol asupra situatiei, urma s4 se gindeascd cum naiba s4 nu intre la inchisoare. Dupa asta, bineinteles, avea si inceapd a cduta o fata care urma sA fie urmatoarea lui tinta. capitolul 3 Harper putea numara pe degetele de Ja o mana priete- nii pe care inca fi avea in Departamentul de Politie din Portland. Si se putea gandi la o singura persoand in care putea avea incredere. Stand inteun colt in cafeneaua din centrul orasului Portland, avand un cappuccino amarat in fata, spera ca incd putea avea incredere in acel singur prieten. Si cA nu se Insela vorbind cu el acum. Usa cafenelei la moda se deschise cu un sunet de clopotei, si Brett Callahan intra in incapere. © vazu in spate dintr-o privire - nici un zambet, nici o incrunti- tura, nimic. Nu insemna ca aceasta lipsa de reactie ar fi surprins-o. Brett fusese dintordeauna greu de citit.36 Elisabeth Naughton Cum fusese promovat detectiv cu cdteva saptamani in urmda, era imbracat cu un costum gri care ti atama pe umeri in loc de uniforma albastra cu care era obignuita sd vada. I se stranse stomacul in timp ce el isi indepartd parul de pe frunte si se strecurd printre clienii de du- pa-amiaza, care erau in pauza de cafea, indrepranduse spte ea. Ridicdndu-se, ii intinse peste masa cafeaua mocha pe care o comandase pentru el, apoi se uitd cu un zambert vag in timp ce el se apropie si trase scaunul din fara ei. ~ Hei, Callahan! - Blake, zise el si se intinse dupa cana de cafea pe care i-o ldsase ea. Multumese. Lud o inghiritura lunga din ba- ututa ciocolatie, apoi inchise ochii si ofté. Aveam nevoie de asta. Cafeaua de la sectie este oribild... asa cum sunt sigur ca iti amintesti. isi amintea. Dar, la naiba, ii lipsea mizeria aia! = Maulgumesc ci te-ai intalnit cu mine, spuse ea. Sper cd nu te-am deranjat prea mult. - Niciodatd nu esti un deranj. Ma bucur ci am avut timp, Robinson mira dat trei cazuri diferite care ma tin destul de ocupat. Daryl Robinson era cApitanul care se acupa de detec- tivii diviziei de la Departamentul de Politie din Portland si era foarce priceput. Fusese promovat cu aproximativ trei luni inainte ca Harper sa fie rugata, nu atat de clar, si isi dea demisia, si avea foarte putine amintiri placute cuel, De fapt, se afla prinere persoanele de pe lista ei pe care abia astepta sd le vada prabusindu-se pentru cd nu avusesera curajul sé-i ia apararea. Ea isi lua cafeaua si sorbi, stiind c4 mu era de nici un folos s& aminteasca de trecut. -Sunt convinsa ca te vei descurca de minune. Cum este noul tau partener? - Stark? Bau din nou din mocha si puse cana pe masa. Eh. Un pic problematic, dar ne intelegem bine. O fixa cu ptivirea. Dar tu? Sunt convins ci discutia despreDorinje primare a7 departament este ultimul lucru pe care tit doresti. Cum este noul job? Inca iri place? »Prefa-te pind cand igi iese!“ Acesta fusese motroul ei personal in ultimul an. -Bine. Destul cat sa m4 tind ocupaca. Callahan isi miji ochii gi se uita la ea. -Mincinoaso! zise el dupa un moment cle tacere. Daca era un lucru pe care se putea baza la Brett, aces- ta era faptul cd vedea dincolo de vorbaria goala. Chiar si a ei. : Oftand, se las pe spate in scaun si lud in palma cana calda. - Este un job. Este bine platit si am un birou cuo vedere excelenta, spre deosebire de cocioaba ta de la subsol. Si nici ny il am pe Robinson si-mi urmdreasca fiecare migcare. ~Mai prins aici, chicoti Brett i igi ridicd din nou cana. Seful tau face angajari? Poate cd ar crebui sA imi wasese altceva de lucru. . Glumea, bineingeles. Brett ar fi urat jobul ei. li placea s& fie pe strazi, acolo unde avea loc actiunea. Acolo se simtea cel mai in viata. De fapt, semanau. -Din pacate pentru tine, jobul asta este doar al meu, spuse ea si mai bau din cafea pentru a inghiti cu- vintele amare. Brett tacu pret de cateva secunde. -Te-ai mai gindit si-ti deschizi propria firma de de- tectiv particular? continua el. Priecenul meu O'Donnell spune cd este destula munca pentru detectivii particulari in acest oras dacd sunt dispusi sa... ~ Am vorbit despre asta. Era randul ei sa se uite in- sistent la Callahan. Nu sunt interesata sa alerg dupa soti care insala, pentru ca asta at fi in general activita- fea pe care © va obrine un detectiv particular femeie in cest Oras. ~Nu ai de unde sa stii, zise Brete incruntandu-se.38 Elisabeth Naughton Stia. La naiba, era in mate parte si activitatea pe care © primea la firma lui Renwick! Nevrind sd se gandeasc4 prea mult la asta, se foi in scaun. -Nu iti face griji pentru mine. Sunt bine. Si apoi jobul meu nu este motivul pentru care am vrut si ma intalnese cu tine. -Nu este? -Nu. Am vrut sd-ti mulrumesc pentru caseta pe care mi-ai dat-o. $i 34 te increb daca mai este ceva ce imi poti spune despre investigatia disparitiei lui Melony Strauss. - Brett se incorda si se aplecd in fata, sprijinindu-si coatele de masa, ~ Presupun ca asta este confidential? - Bineinteles. - Care este interesul tau in cazul Asta? o inerebd Brere, mijind ochii. Nu avea nici un sens s@ ascunda ceva. - Russell McClane este clientul lui Renwick. Fac cer- cetari pentru Andy despre trecutul lui, dar eram curioa- sa daca ai informatii noi despre investigatie. -Ah! Nu era sigurd ce insemna asta. - Mii mai dat informatii. - De data asta este diferit. - De ce? il inereba ea, sperand c4 nu era asa din cauza faptului cA acum era detectiv, nu un simplu politist. Se uit imprejurul cafenelei, verificind sa vada daca at fi putut asculta cineva. - Pentru cd am legituri cu acest caz, zise el incet ui- tandu-e la ea, multumit cd nu erau privigi, $i nu trebuie s4 fiu implicat in el. Asta o ficu sa fie foarte interesati. - Cum ai legdeuri cu cazull il intreba ea aplecandu-se in fara. El se uita din nou prin cafenea.Dorinfe primare 39 - Prietenul meu O'Donnell? Cel despre care tam spus mai devreme ca are firma de securitate. Este logodit cu sora lui Russell McClane. »La naiba!“ Nu isi daduse seama de asta. - Cum ar face legdtura cu tine si cu O'Donnell? ~ Nu citesti ziarele? o intreba el pufnind. O'Donnell si Kelsey McClane au fost surpringi de prabusirea cladi Goldman luna trecutd unde se inregistra Bund dimineata, Portland: Ea este un designer de moda cunoscut. Numele ei a fost peste tot de la acel atac cu bomba. Am fost incermediar intre ea, O’Donnell si FB] cand au fost interogati. Harper igi amintea, cu sigurantd, atacul cu bomba. Fusese o stire nationala gi un luctu serios acolo, in Rose City. Dar nu le acordase prea mult importants celor implicati. Incuviinta din cap in timp ce se uita peste masa la prietenul ei. - Avand in vedere legaturile tale, e logic s4 nu te in- cluda in acest caz. Bineingeles, ar fi logic, de asemenea, daca ai tine un ochi pe ancheta. Dupa modul in care se incruntase, el ii transmise ¢4, da, cu siguranga asta facea. = Nu il cunosc personal pe Russell McClane. De fapt, asta facea lucrurile mai usoare pentru ea. ~Nu mé intereseazd parerea ta despre el. MA intere- seazi faptele. Strauss nu este numele de familie adevarat al acelei fete, amandoi stim asta. Brett se incrunta din nou si se uita prin cafenea. -O sa imi faci probleme, stii asta? Si nu am nici o lund de cand sunt in pustul asta. Il prinsese. Tensiunea din stomac fi scdzu. -Nu, nu ffi voi face probleme. Doar spune-mi ce gtii. Iti promit cd nu va afla nimeni c& am informatia de la tine. Brett oftd gi se uitd la ea.40 Elisabeth Naughton - Departamentul de Politie din Portland inca inceat- cd so paseascd. Dar, da, Strauss este un alias. Cea mai bund teorie este cd era o fugata, probabil locuia pe strazi inainte de a fi atrasa s& Lucreze la Leather and Lace. - Detectivii au vreo idee de unde venea? E] clitina din cap si mai lua o inghigieura zdravana de cafea. -Nu inca, dar nu cauta prea mult in crecucul ei. Sunt mai concentrati la a-i gasi corpul. - Deci cred cA a fost omorata? Ce dovezi au? -Nici una. - Dar ai spus... - Asculta cu atentie! Se apleca in fata si vorbi cu o voce joasd: Ai auzit vreo vorba in strada despre un per sonaj numit Robin Hood? -Nu. At fi trebuit? ~ Vei afla. Am avut patru prostituate care au murit in Portland to ultimele sase luni, iar alte ope sunt date dis- parute, fete minore. Prostituatele pe care le-am incerogat au vorbit despre un tip care foloseste acest nume. Panda acum, departamentul naa purut si faca legatura intre el si aceste crime, dar spera s4 o facd in acest caz. -Cum? - Oricum pot. - Crezi ci McClane este acest personaj, Robin Hood? intreba Harper uimicd. - Nu stiu. Cu toate astea, vor sa faca legitura cu el. -Nu inteleg, rosti Harper tncruntandu-se. Tocmai ai spus cd nu aveti dovezi concrete care sf faci legatura dintre el si disparitia lui Melony Strauss. Brett incuviinta din cap si se mai uitd o data in ju. -Nu mA urméaresti! Nu conteazd dacd au vreo dovada. Seria prostituatelor moarte au atras niste jurnalisti de talie nationala in oras. Si cu toata recenzia proasta din media pe care a primito Porclandul in ultima vreme din cauza traficului sexual, este doar o chestiune de tile inainte ca presa si facd legarura cu fata aceastaDorinfe primare 4t slisparucd. Primarul insisted ca deparramencul si inchida cazul inainte de a exploda la stirile de seard. Planuieste si candideze pentru functia de guvernaror, daca nu stii «leja. Un caz nerezolvat de crime in serie este ultimul lucru de care are nevoie acum. Toate astea aveau o noimda pentru Harper. - Dar de ce McClane? Daca nu este nici o proba soli- dla care sil lege de Strauss... - Da firul inapoi! Unde ai mai auzit numele McClane? Si nu m4 refer la acel atac cu bomba. A mai fost un McClane la stiri acum mai bine de un an si jumatate. Legat de un mare scandal aici, in Portland. Lui Harper i se invartea capul. Acum un an si jumata- te era destul de consumata de propriul haos. Nu isi pu- tea aminti cu exactitate ce scandal avusese loc in oras... Facu ochii mari cand isi dédu seama. - Oh, la naiba! Miriam Kasdan. Vedeta care a fost acuzata de trafic de copii. Un McClane a fost legat de acest caz, nui aga? - Alec McClane, zise Brett incuviintand din cap. Un reporter. Kasdan a fost implicaté in rapizea fiicei lui. McClane si fosta lui sotie au fost cei care au scos la iveala cot ce se intamplase tn acel caz si sunt motivul pentru cate Kasdan si fiul ei sunt acum la inchisoa- re. Ghici pentru ce politician ficea Miriam Kasdan donatii consistente? Lui Harper i se seranse stomacul. -Gabriel Rossi. Primarul din Portland. - Bingo! Milioane de dolari in vistieria lui politi- c& disparute din cauza familiei McClane. Cand nu mele lui Russell McClane a aparut in cazul legat de disparitia lui Melony Strauss, iti poti imagina care a fost reactia primarului. Da, putea doar ghici. ~ Primarul pune presiune pe detectivii care lucreaza la cazul lui Strauss ca sd-i giseascd cadavrul. Si cand il vor42 Elisabeth Naughton gsi, nu md va surprinde daca vor gisi gio modalitate de a-l lega pe McClane de moartea ei. Nu are alibi. Lui Harper i se sttanse stomacul. Vinovat sau nu, nimeni nu merita si fie o pinta din cauza unui nume. Vazu rosu in fata ochilor cand igi aminti. Noah Pierce interogandud pe McClane pe acea inregiscrare. - Spune-mi ca este cineva indeajuns de destept sal tind deparre pe Pierce de acest caz! Brett se incruntd inca o data, facdnd o grimasa inain- te de a impinge inapoi restul cafelei sale. - Din pacate, nu igi pot spune asta. -Stiu, spuse Harper strangand din ding cu purere. Brett isi puse pe masa cana de cafea goala, citindu-i reac- tia chiar daca ea se lupta sa isi pastreze expresia neutrd. -Acum stii de ce tipul este practic terminat. Da, stia. Pierce nu avea nici un impediment moral si nu ar fi avut nici o problema sa falsifice probele pen- teu a-i face pe plac sefului. O terminase pe ca, iar ea fusese chiar afurisita lui partenera. Pentru a avansa in departament, nu sar fi gandi de doua ori daca trebuia s& incrimineze un om nevinovat sau nu. Cand se uitase la acea inregistrare cu o 2i in urmd, nu avusese nici o idee cd putea fi ardt de rau. Nu ca ar fi fost convinsa cd Russell McClane era vi- novat de ceva sau nu, dar faptul cd Noah Pierce cduta s4 pund asta pe seama lui o facu sa fie gi mai hotarata sd afle adevarul. Clopoteii de deasupra usii sunara, dis- tragandu-i atentia lui Harper de Ia furia ei. Ea privi in directia aceea gi vazu doi politisti fara uniforma intrand in cafenea. Nu fi vazura imediat pe ea si pe Callahan, si era recunoscdtoare pentru asta. - Cred cd este momentul sa pleci. -Mda. Brett se ridica de la masa, dandu-se intro parte pentru a nu fi vazut de politisti in timp ce acestia se indreptau spre casa de marcat pentru a comanda. Oricum trebuie 34 ma intore la birou. -Multumese pentru informatii. Apreciez.Dorinfe primare 43 -Nici o problema, Nu iti pot spune daca clientul tau este vinovat sau nu, dar igi pot spune ca tot ce stiu des- pre familia McClane este intro nota pozitivé. Sunt o familie buna. Harper stia cA aparengele puteau fi ingel&toare. Mai stia ci toata lumea avea secrete. Inclusiv ea. -Multumesc. Voi avea asta in vedere, - Gaseste fata, Harp! Vie sau moartd, Asta este singu- tul mod in care il poti ajuta pe McClane. Cu o ultima privire catre ofiterii care tot nu-i vazuse- ra, Brett isi imbraca haina si se indrepta spre usa laterala. Ramasa singura, Harper se uita pe ferestrele mari si il vazu, in lumina dupé-amiezii taraii, cum crecu alergind strada, pasi pe trotuar si disparu dupa colr. Nu prea ti pasa daca Russell McClane era vinovat sau nu. Nu era treaba ei 38 judece un client. Dar dacd depar- tamentul incerea sa-i insceneze crima, il facea pe barbat cu atét mai interesant pentru ea. Si, trebuia si recunoas- ci, asta facea cazul prezent de o mie de ori mai incitant. Pentru prima dat dupa multe luni, era cu adevarat incantata de jobul ei. Si era un sentiment pe care nu fl simtise de foarte muled vreme. Rusty stia ca era mai bine s& nu facd valuri o vreme, dar nu fusese niciodatd cel care sd asculte de sfaturi- le logice - primite de la altii sau de cele ale propriei constiinte. Si proiectul lui actual era mult prea impor- tant ca sad ignore. Verificd fotografia pe care o printase cu o seara in urma, ii memora detaliile in luminile neoanelor care tuminau strada intunecacd din fatd, apoi puse fotografia in buzunarul interior al hainei. Dupa-amiaz4 se innorase si temperaturile scdzusera foarte mult. Strangand si mai mult pe el haina de blugi, inainta pe aleea umeda si incetini in timp ce se apropie de trei femei care stateau in fata intrdrii pe o alee intunecatd. Toate trei erau imbricate cu fuste scurte, tocuri inalte gi jachete scurte care le tineau de cald pe brate44 Elisabeth Naughton gi pe piept, dar nu Ie ascundeau trupurile. Toate trei erau machiate excesiv, aveau parul tapat si purtau biju- terii vulgare, care spuneau cd erau prostituate. O recunoscu pe blenda cu parul spalacit care fama o tigara in timp ce se sprijinea de cladire. Celelalte doua evau noi. Sau noi pentru el. - Hei, frumosule! zise blonda, ochii de un cdprui obisnuit luminandu-i-se in timp ce el se apropia. Nu team mai vazut de ceva vreme pe-aici. Trase lung din tigard si se indeparti de langa perete. Am crezut cd ai plecac si ai uitac de micuta de mine. li sufl4 coc fumul in fara cu ultimele cuvinte, apoi ranji stramb la el. -Am fost ocupat. Se uita dincolo de blonda spre brunetd si rogcatd, care se uitau la el cu atentie. Prie- tene noi? -Noi, dar nici pe departe la fel de bune ca mine. Blonda ji prinse maxilarul cu mana intre unghiile rosii, lungi, atragdndu-i privirea tnapoi la ea. Vrei si ce simei bine, dragule? Ai venit la locul potrivit. Barbie va avea erija de tine. Bruneta pufni si isi tmpreund brarele peste pieptul generos, unduindu-si coapsele in ceea ce Rusty stia ca eta o miscare menitd al seduce, dar esud pentru cd era prea slaba. ~Numele ei nu este, de fape, Barbie, si habar nu are ce inseamné sa te simti bine. Vrei si te simti bine, fru- mosule? Vino aici si las‘© pe Minx sf aiba grijd de tine! - Taci din gura, Minx, spuse blonda uitandu-se peste umiar, altfel o si ma asigur cA nu vei mai lucra in orasul Asta. Bruneta se incorda si isi lisa mainile s4-i cada pe lan- ga corp, strangand pumnii, cu o privire care ar fi putut s4 opreasca traficul. ~ Vrei si te pui cu mine? Haide, arunci! Roscata, sprijinindu-se de cladire pe partea cealaltd a aleii, isi dadu ochii peste cap ca gi cand vazuse aceastaDorinfe primare 45 drama de prea multe ori pentru a mai putea numira si putin ii pasa cine cAstiga sau cine pierdea. -Acum, doamnelor - Rusty vazuse desfasurandu-se scena asta de mai multe ori si chiar nu mai voia si fie prins la mijloc intr-o luptd intre femei dacd putea face ceva si o evite -, nu are sens si vi bateti pentru mine. Din pacate, nu am timp de distractie. Doar caut niste informatii. Blonda se uit inapoi la el si se incrunta. -Informariile tot o s& te coste. Stii asta. Rusty stia. Scoase trei bancnote de 20 de dolar din buzunar gi le tinu in sus. -Caut o fata. Par blond-rogeat, canard, noud pe-aici. Ochii brunetei se luminara. Cu toate astea, blonda doar se incruntd mai tare. - Incerci si mai salvezi una, draguie? Rusty nu raspunse. Scofand fotografia din buzunarul de la piept, o tinu in sus ca femeile si o poata vedea. - Ati vazuto recent? le intreba el. Blonda si bruneta se uitara la fotografie. In tacere, Rusty putea vedea ci ambele incercau $4 gaseasca o cale de al convinge ci recunoscusera fata pentru a lua tori banii. - Da, imi este cunoscuta, zise blonda foindu-se pe to- curile inalte. Poate cA am vazut- ieri. ~Nu, eu sunt cea care a vizuto ieri. Bruneta se incor- da in timp ce veni mai aproape. Barbie este atenta doar fa barbati. Dar stiu cd am vazut-o pe fata. -Taci din guri, nemernico! Blonda se uiti urac spre bruneta inainte de a se uira cu ochi mari la Rusty. Stii cd mereu iti spun adevarul, dragule. Nu o asculta pe Mina! Ce vrei sa stii despre fata? Amandouad minteau. Rusty puse inapoi fotografia in buzunarul hainei - Trebuie si stiu unde este. In seara asta. Ochii celor doud femei se luminara. Blonda igi umezi buzele si se uitd spre bruneta.