= 25 - Simt c& fiecare este gate s& renunte gi, cum am o curio~ zitate nebund si vad riul 94 cascadele, imi expun punctul de vedere: "Nu e vorba de aceste citeva ore de intirziere care ar pereclita reugita expeditiei, der ar fi prea de tot sa fi carat toate astea pentru nimic...". Am atins punctul sensibil c&ci toat& lumea se scoala gi se echipeazd. La ora 18 p&r&sim bivuacul de la -500. Tot inaintind, mugchii se incd&lzese gi, o data ou migoa- rea, se redreseazi gi moralul. La Vestiar ne dezbracém pentru a aplica un unguent (Dolpic), peste care unii adaugé gi un strat s&ndtos de unturé de porc. Va fi singura noastraé izola- tie contra riului (apa are 5°), cded, fn ceea ce privegte hainele, nu avem nimic special. Pentru a cistiga timp, plecd&m, patru dintre noi, pe riu, cu catargul. LAVIGNE, BERGER gi MATHIEU ramin s& ne agtepte la Vestiar. GARBY gi POTIE iau catargul, iar CADOUX gi ou mine sacdi, Fieoare echip& are barca ei. Coborfrea pe riu se face rapid, dar constat c& dup& Les Couffinades barca nu se poate folosi prea des, fiind mai ourind o piedica. CADOUX o cara, in timp ce eu duc trei saci. Trecerea bagajelor gi cascadelor o facem ou atentie speciala. Nu ne-~ar fi fric& de o baie, dar aceasta ar avea consecinte dintre cele mai neplicute asupra psibicului gi formed noastre fizice. Echipa GARBY-POTIE nu se mai vede, dar o ghicim nu departe, dup& clinchetul tevilor catargului lovi~ te de pereti. GARBY, fnainte ou barca, se invirtea la baza cite unei cascade, incercind s& ajunga, cu virful degetelor, catargul pe care POTIE i-1 fntindea pe deasupre cdderii de apa. Dar de ce ti-e fricd nu scapi: un tub cade intr-un bazin, POTIE se sacrifica, se bagé in apé pind 1a piept 94, din fericire, poate sa1 scoata, tinindu-1 intre picioare. Ne-au treout c&ldurile (vorba vine!). Un muget surd cregte incet, incet, fn strimtul canion prin care ineintam gi, deodata, ajungem in virful cascaded Claudine. POTIE 9i GARBY nu intir= zie s& aparé gi ei. De la prima ochead& ne dém seama cf= 26— Fernand a facut catargul pe maisurd. Toat& lumea s-a linigtit c&od, asupra topografiei locului, plana o oarecare incertitudine. Desfacem fierdria pe fundul uned bared gi GARBY atacd stinca ou dalta, pentru a fixa o bard oe va fi incastrata ou dnele de plumb (cea mai bund intepenire). In timpul asta, CADOUX caut& pe deasupra noastraé un amaraj pentru cablul de fixare. Norocul ne surfde: o gaur&é Plasata intr-un loc sigur, intr-o lama de stinc&, ne soutegte de o ora de cdocanit in dalta&. Trebuie acum sé wai fixdm o bar& care va imobiliza piciorul catargului. In timpul asta se asambleaz& cele doud tuburi cu guru- burd gi piulite, apoi se prind cablurile de fixare, Toate e~ ceste operatii se fac ou dificultate tinind cont de pozitie precard pe care o avem in cele dowd barci, oscilind in fata deversorului cascadei. Gesturile cele mai simple ne iau mult timp ou mfinile noastre devenite neindeminatice, intepenite de frig. Legdturile fiind terminate, basculam catargul in gol pentru a-1 incerca, dar el se lovegte de perete, fnainte de a lung! Demontam o parte din cabluri ajunge orizontal. Este pr pentru e-1 ajusta gi operatia reincepe... Inc& dou& retugurd gi, in fine, poate fi plasat cum trebuie, dup& ce s-au agatat sodrile de el, Ramfne s& intindem corect cablurile de fixare gi s& le blocdm, Cu stupoare constatim c& e deja 4 dimineata. Sosisem aici la miezul noptiil Dupé politeturile de rigoare, POTIE gi cu mine acceptam s& réimfnem le "“asigurare": GARBY gi CADOUX vor avea onoarea 8& coboare cascada. GARBY se tine de caterg cu ambele miini fncercind, in timpul acesta, si paistreze contactul cu scarp o~ rizontald care se balanseaz& in permanent&. Catargul se in- doaie serios sub greutatea lui, ins& nu este nimio anormal. Ajuns la capdtul lui, GARBY trece pe scara verticala gi ince- pe coborfrea in lungul cascaded. Aplecindu-ne, 1 zairim acum mai jos, printre valurile de stropi. S-a oprit gi ne striga: "Coboriti o barca! Scara ajunge fntr-un bazin". Ti pleases parca, care £1 va scoate 1a liman. CADOUX, deja asigurat in~ 27 - coarda,f1 ajunge far& dificultate pe GARBY, doufizecd de metri mai jos. Stau Smpreuné cu POTIE, ca in balconul unui teatru imens, asistind la un spectacol necbignuit gi fascinant cortina fn- tunecat& a beznei se desface o clip gi minusculele siluete ale celor doi colegi se indeparteaz& in jos, in ceata, spre mu se gtie ce necunoscut Mi-~am dat seema, fn momentul in care au disparut, oft de rupti sintem de restul lumii. 0 stranie senzatie de liber- tate, amestecata ou un pic de teams, in fata necunoscutului. In agteptare, ne-am chircit in barca, unul lingd altul. Intr-o asemenea austeritate, c&ldura, parfumul unei figdri mu pot fi pretuite gi de aceea le savurdm in t&cere. Am avut eri- j& s& ne asiguraém de perete, gi noi si barca, in eventualita- tea uned viituri brugte care ne-ar fi zvirlit in cascada. Dupa un timp neprecizabil - ce este timpul aici? - mi se pare ca aud vooi: "Nu, spune POTIE, este zgomotul apei". Ma hotaraso s& m& ridiec gi arunc o privire; zaresc jos o lumin& slab& ca~ re se migo&: "Ba da, se intore! Hohot", Iata&ne scogi din som= nolenta gi, brusc, devenim foarte nerabdatori. De abie a ajuns in virful catargulud 3i ne napustim supra lui GARBY ou Sntrebaéri: "Galeria continua, coborind. am fost oprifi de o s&riteare surplombaiaé. Trebuie pitoane cu ex- vad Ppansiune, cele normale nu tin. Dincolo e ceva imens, mu 5: peretii... Cred ci am atins cota ~750". Ne bucuram nespus. CADOUX a venit 94 e1. Domnegte o stare de euforie. Frigul si oboseala au fost uitate. Se pune acum o problema delicata: daca, conform planului, urcém tot materialul, s-a terudnat pentru anul asta, Dimpotri- va, dac& 1asam refeaua echipata, este posibil, in trei zile, s& incercdim o noua expeditie ugoard. Dar trebuie, neaparat, ca aceasta coborfre s& fie fdcuta cit mad repede, altfel nu vom putea reveni mai curind de mai sau iunie 94 materialul va avea de suferit din cauza viiturilor produse de topirea z&pezilor. Ne asumam riscul, Lasam totul pe loc, chit ca vom fi “ooariti" de Pregedintele nostru.Primul obstacol serios, cascada ine, este echipat cu un care permite be caderea de apa. BaAvind pufine bagaje, intoarceres pe rfu nu este prea penibil&. La Vestiar me regdsim colegii nerabdatori de a afle gtirile, ef tmpartagind bucuria noastra cind f4 informam o& am doborit recordul mondial 9i c& reteaua mai continua inod. Ne odibnim ofteva ore la -500, tnainte de a urce la suprafata. Mu ne trezegte dectt sosirea echiped de sustinere. Ea este for~ mat& din Edmond BELLIER, Robert JUGE gi Bernard SERRE. Baieti din Vercors, simpatici 91 devotati. Mulfumita lor, urodm fara probleme, dar extenuati, 91 iegim din aven la ora 2 dimineate. Un foc de iad ne agteapta pe lepiaz, atitat de MICHALLET, mare specialist tn materie, care ne ofer&é astfel cea mai frumoasd r&splat& pe care am fi putut-o dori. Inc& ofteva ore de somn gi de uscat, agteptind ziua. Coborim apod spre Engins, unde o ceat& de ziarigti gi foto- Grefi se n&pustegte asupra noastra. Dup& oum observ POTIE, "dact am fi coborft 1a -712 m, nimeni nu ne-ar fi luat fn seam&, pe ofnd cftiva metri ofgti- gati fn plus ne fac ast&zi celebri*. De oft de putin depinde celebritat (Expeditia de 1a 10 1a 13 septembrie 1954 - Timp petreout sub paimint: 59 ore - Cote atinsa: -740m). Pe vremea acees, in speologie, nu se vorbea decit de Pierre-St.Martin, celebru prin oamenii care {1 exploreaz& (CASTERET, Max COSINS eto.) gi, mai ales, prin accidentul spec= teculos al sa&rmanului LOUBENS, exploatat ou un pic prea multa complezenta de unii. Este avenul cel mai adinc din lume cu cei 728 de metri ai s&. Bruso, o gtire sosegte din Grenoble 91 prese enunta: *nigte neounosouti, speologi de duminicd, au batut recordul lumii de adfncime fn timpul unui week-end. La Pierre-St.Martin s-a benefioiat de sprijinul armatei, 1a Avenul Berger au fost 12, fara ajutor, fara beni...". Nu pot reaieta pldcerii de a cite ofteva extrase din presa vremii, de o rar& fantezie:- oe Frence-Soir 14.9.54 "ss. Pentru a ne da seama ce inseamnd acest aven, s& precizim c& este format de o succesiune de puturi de 15 pind 1a 50 m care trebuie trecute cu ajutorul barcilor pneumatice*. Alte zdare: Trecerea cascaded Claudine: "... dar echipa a avut misiunea s& fac& un fel de tub orizontal fn care oamenii eu alunecat, unul dup& altul, pentru a coborf pe deasupra c&derii de apd a cascaded". "Din fericire, datorit&é corzilor special concepute pentru rapeluri rapide, echipa urca complet epuizata". Toat& lumea a fost de acord cu o nous intrare, cind a aflat c& am l&sat avenul echipat. Viitoarea coborire a fost hotarita pentru 24 septembrie. S& sperm o& timpul mu se va strica! A fost desemnata © echipa de virf ce £1 are ca responsabil pe PETZL. Aldo va f4 gi el cu noi, ou moralul gi mugohid sai. Cit despre mine, mugchilor, voi c&ra aparatul de fotografiat in lips: 3EECEND_LA =200 Din nou urea pe platou, fncdrcati ca nigte catiri. Timpul este foarte frumos cind incepem si coborim gi totul merge strun& pind 1a -500 unde ne odihnim efteva ore. Ne tre- zegte soneria telefonului. Louis EYMAS anuntd c&, deja, baietid din echipa de sprijin sint gata s& coboare. Bravi colegi, cu vol ingrat, care va sacrificati pentru a cigtiga o victorie comuna! Ni se anuntad, de asemenea, veste mai putin imbucurdtoa— re, c& o ploaie find cade pe Sornin de vreo 2-3 ore. Dup& de- liberare, ne hotarim s& contimuam, c&ci apei fi va trebui ceva timp pind s& patrundd deoarece nu este o ploaie toren= fiala. Bobipa de sustinere se pregateste s& coboare. Ea se va odihni linigtita 1a -500 de unde va vend in intimpinare noastr& la Vestiar pentru a ne ajuta, caci vom fi impovarati cu tot materialul strins pe drum, © noua operatie de ungere, inainte de intrarea in riu. Precedenta ne-a prins bine.- 30 - Moralul este excelent. ALDO are mereu o glumé buna de spus in momentele cele mai neagteptate. Dac& i-ai vedea pe cei opt oameni plimbindu-se pe riu, cu barei gi din greu incarcati, situatia ar pare stranie. Totugi, ei sint aici in mediul lor, cum ar fi altii in metro. Aceasta incredere, care ne leagd unii de alfii, m este desigur straina sigurantei care insufleteste grupul. Migcdrile se succed far& piedicd. Bazinele, cascadele sint trecute intr-o vitezd record. Toti sint increzdtori ?n drumul ce 71 avem de urmat, ca gi cum el nu ar putea si se termine brusc. $i, totugi, numai aga ceva ne pagte: vreun obstacol de netrecut gi gata cu sperantele gi visurile noastre... Sosim la cascada Claudine, i Fernand, expert, verifica instalarea catargului. Nu zice nimic, deci a fost bine plasat. Sosirea la baza, fn bazin, este un pic scabroasa, dar odat& pe mal, cei mai curiogi se catar& pe un mare bolovan de unde se obtine o vedere de ansamblu asupra cascaded. Este superb& si este unghiul potrivit pentru o fotografie! Mai jos, ne oprim la S&ritoarea Topografilor unde se lucreazé cu dalta pentru a face o prindere solidad a scarii. Aceasta odata derulat&, POTIE incepe s& coboare si pleaca in- tr-o scurta recunoastere. Iata impresiile lui de "descoperitor™: "Sarind din bolovan in bolovan,inaintez pe fundul unui fost lac al carui cap a sarit. E imens! Bazinul trebuie s& fi avut aproape 60 m lungime gi cam tot atit atime. Acum nu prea m& intereseazd asta. Maéresc pasul, ma impiedic, accele- rez din nou. Fantastice dimensiunile acestei sali! Dar mi se pare c& tavanul se las& brusc. Simt c& p&lesc. Sa fie &sta...? Dar nu, podeaua a inceput gi ea s& coboare extra- ordinar. Ramin pe loc, cu rasuflarea t&iata. Este Marele Gro~ hotig, deosebit de grandios. Chiar la picioare, o saritoare, jar le fund zgomotul torentului. Pe dreapta mi se pare c& o mica brind pleacd de-a lungul peretului. Fara indoiala, tre- cerea e pe jos. Inainte am necunoscutul. Privirea se pierde an ntuneric. Unde ne va duce aceast& panta? In ritmul asta nu mad e mult pind la Sassenage. Foarte surescitat, mi intore pe unde am venit si imi pun colegii la curent. Ma asculté- 3. = putin cam neincrezdtori., "Exagerezi!". In exclamatiile lor, cftva timp mai tirziu, le savurez stupefactia. Inclinatia lu- ata de galerie, dimensiunile sale fi impresioneazd&. Obignuiti, mai ales,cu strimtori gi meandre, ne simtim cu adevdrat pier- duti intr-o asemenea amploare. Abordaim brina pe care am observat-o adineaori pe dreap- ta. Este impresionanta: plonjind la 35 de grade in intuneric, fnolin& periculos spre stinga, spre un canion adine unde bol= borosegte torentul. Este un enorm haos de blocuri instabile, pe o pantd a= lunecoas& unde mersul, rapid totugi, devine extrem de riscant: © c&dere spre stinga ar fi fatala, fara indoiala. M& intorc, Speoctacolul este unic gi d& o idee despre proportiile galeriei; departate gi migc&toare, luminile dese- neaz& arabescuri uriase. Ultima, sus, este la 60 de metri cel putin! Fluier de uimire. Ici, colo, luminile se agita brusc, insotite de injuraturi fn gura mare gi rostogoliri de pietre semnificative. Drace! Ce banda rulanta! Prébugiri, alune- ec&ri, se succed, Nu se gtie exact dacd avansdim noi sau tere- nul, O suta de metri sint astfel coboriti pe acest tobogen insalubru. Podeaua devine stabila. Panta diminueaz&, dar pere- tii se apropie. S& fie deja sfirgitul? Dup& o promisiune atit de frumoasdé ar fi dur de tot. Totugi, aga s-a terminat gi in Pierre-St.Martin: un colmataj al galeriei. Nelinistiti, ladsam sacii pe loc gi ma napustesc dmpreunad cu MARRY, care este fnaintea mea. Sarim, ugori, din piatré in piatra. i] vad oprindu-se deodat&. Rapid sint ala - turi de el. Un put negru se deschide larg. Jos, zgomotul ri-~ ului... Continud, "Ura"...!". Izbuenim in ris, bucurogi c& am sc&pat de cumplita amenintare si, repede, aducem surfsul printre colegii ingrijorati. "Un put de cel putin 30 de metril! Formidabil., Riul curge la fund..,". Toat& oboseala dispare, bucuria ilumineaza& fetele. Dupd socotelile noastre trebuie s& fim undeva pe la -900 mw". Coborirea primului put nu ridicd probleme, Are 20 de metri gi se continud cu dale foarte finclinate care duc la un nou put in care intr&é gi riul.-32- ALDO 1as& o scara, apoi Fernando incepe coborirea pri- vind mereu prudent fin jo Se opregte, scruteazd fundul, im- prejurimile, apoi urcd: "Continua, dar trebuie instalat alt catarg aici. Doud cascade se uneau sub mine. Ele cad intr-un bazin, pe urm& apa dispare intr-un alt put al cérui fund este imposibil de vazut", S-ar putea fncerca trecerea cascadelor, facind un dug zdravaén, dar astazi nu ne putem asuma acest risc. Nu stim da. c& ploaia a stat (telefonul este la -500). Au trecut 9 ore de ofnd am pa&r&sit tabirea gi dac& vine viitura nu vom putea urca cascada Claudine, Dup& primele calcule ale lui CADOUX 91 GARBY trebuie e& fim undeva pe la -900. Recordul lumii este mult dep&git si sta ne face placere, chiar dac& nu aga ceva cAutam, in special, in pegteri. Citeve fotografii. Se ia o micd gustare, ALDO ne uimeg— te inc& o data, scofind din sac un mic flacon pe cere i~a pre- gatit pentru a ude aceasté victorie. Ce lux! Pe urmd a trebuit sa ne intoarcem: "Trebuie intotdeauna e& revii". Cuvintele nostalgice ale exploratorului Hubert GARRIGUES, amintite de BRUNEL, ni se potrivesc in timp ce Entuziasmul descoperirii a trecut gi mica stringeam bagajel: noastr& coloan& urcd incet spre cascada Claudine. Pe riu, greutatii sacilor se adauga apa care intra fn ei, B&roile care trebuie ridicate din séritoare in sari~ toare ne rup tot mai mult bratele ou inertia lor. Nu mai in= cercdm nici s& evitdm apa. Se trece prin bazine pind le juma- tatea corpului. Sintem cu tofii murati. Dupé 7 ore de urcat ajungem, in fine, la Vestiar unde ne Qntimpin& cilduros LAFFONT, JUGE, BELLIRR gi SERRE. Sint fe~ riciti 91 mindri ofnd le aducem 1a cunogtinté noul record mondial, care este, bineinteles 9i al lor. Victoria ne apartine tuturor, Tuturor care iau parte la aventura noastré. Deocam— data nu prea avem aer de inving&tori; trebuie s& ne tirim ping in Sala celor Treisprezece 9i aceast& inaintare lamenta— bila ia mad curind alura unei retrageri.-33- ~ -—— w 42 2y Se en rom —Lse- AyVvoy ey 35) veboon vt ae ere NMewpyg wa / a omg 0yes a erg wwerjag ve! hal oy wes oe ay mints yryrbsvyos om eeps ey rea, [ ‘Om. wont / PEMD ~pe2seD (s22s~xo1) A co ee capeen Po : A sayctelay, 7; _ OPpLIs~> yy Ove a ee WYPNTAD 7 “opense>= 3h = La ora 8 dimineata ajungem la tabdéra de baz4, 1a -500, dupa 22 de ore de cind am p&r&sit-o. Claudine este acolo, cu surfsul ei, dar prezenta sa surprinde in acest mediu inuman. Ea ne pregateste bauturi calde care ne aduc un prim semn de confort. Dupa citeva ore de somn relu&m lungul drum spre su- prafata. Mereu aceeagi incetineala la pufuri gi in meandre unde saciid mu inceteazd s& se adune, A trebuit s& dezechipam tot avenul, pentru c& anul acesta nu vom mai cobori aici. In fine, iatd lumina zilei, de fapt cam trista: o ploa- de find 94 ceatu invaluiesc in eri tebara noastra din mijlocul brazilor. Dar, pentru toataé echipa strinsa in jurul focului viata n-a parut niciodata atit de frumoasa. (Bxpeditia din 24-27 septembrie 1954, Timp petrecut sub pa- mint: 66 ore. Cota atinsa: -903 m). Prima scufundere in Cuves In primavara lui 1955, dup& ce s-au topit z&pezile pe Sornin gi nivelul pirfului Germe a redevenit normal, echipa Tritonilor din Lyonne, cu Bernard BONNEVALLE gi Michel LETRONE, se hotaragte s& incerce o scufundare in sifonul din Sala de mese, S-ar putea s& existe in spatele acestuia o galerie care va permite jonctiunea cu fundul Avenului Berger? Michel LETRONE, care citiva ani mai tirziu, in 1961, va infiinta Scoala Francez& de Speologie, al carui director va fi pina in 1973, ne povesteste aceasta aventura: "... La 30 mai, ne intfinim, grenoblezi si lionezi, in num&r mare, Fiecare ia ceva din greul nostru material, care buteliile, care centurile de plumb, combinezoanele de scufun~ dare, labele etc. Venisem anterior impreund pentru a vedea cum arata sifonul: stratele urcd, deci semn bun, In mica sala dineintea sifonului ne echipam tacticos, metodic: controlul presiunii buteliilor, incercarea lampilor gi a derulorului de fir, care ne permite s4 réminom in legitura cu suprefata, in~ cercarea detentoarelor, a lestului.-35- Bernard este gata, eu de asemenea, gi hotarisc si fac singur o prim& reouncagtere pentru a evits s& fim in doi dack s-ar ivi o difiocultate de trecere chiar 1a plecare. In fasci- oulul lampilor, apa imi pare verde, Sifonul pleac& drept in Jos vreo 6 metri, apoi tavanul urcd. Innot inoet, privind in toate directiile gi, brusc,iaté o& apare oglinda argintie a su~ prefetei; strig de buourie in mugtiuc: firul indio& 25 de metri pind la iegirea din sifon, Fara a mai privi inainte semmalizez prin cod c& totul merge bine gi Bernard nu intire zie s& mi se aladture. Pe dreapta, gisim o galerie superioara pe care plecdm fn explorare. Din nefericire, dupa 20 de metri devine impe~ netrabil&. Trebuie, deci, continuat pe riu, care se intinde ca © oglindad. Urc&m fnnot pe 30 de metri gi punem piciorul la baza unui grohotig de unde pleact o galerie. infierbintati de descoperire parcurgem rapid cam 200 de metri in aceast&é gale- rie ai cérei pereti se depdrteazdé tot mai mult, pentru a forma o sal& ale c&rei dimensiuni ni se par importante. In partea de jos a salii regisim riul care dispare sub o bolta, intr-un al doles sifon, Hotarim s& ne intoarcem ei, dupa ce parcurgem in sens invers sifonul, ne regasim pri- etenii, ou impresia caé revenim dintr-o c&ladtorie de Dincolo. Sint fericiti #& ne revad& gi plini de speranja oind le po- vestim descoperirile. Trebuie acum si pregitim necesaral pentru a continua explorarea: cagti, 1ampi cu acetilend, cimme ei ustensile de cartare intr-un sac etang, in care mai addugdm gi o mick gustare. Cind ne rescufundam mi rit membrana. Nu e cine gtie ce,dar reparatia m poate fi efec~ tuata pe loo. Ma hot&réso sé wa scufund fara sceafandru, in defeoteazé detentorul: e si= timp ce Bernard va lua materialul gi m& va supraveghea in sifon, fn caz o& ag aves nepldceri... Dar totul deourge bine, 1 ou lovituri puternice de labe, simfindu-m& uimitor de u- gor, efectuez traversarea. Ajungi dincolo, aprindes flectra simpatica a 1ampilor ou carbid, apod punem labele in saci, ne tragen cizmele gi piectm s& explorim sal~ 36 = Vail Sperantele noastre se ndruie repede: nici o urm& de galerie supericaré si, pe de altaé parte, inclinarea stra- telor s-a schimbat, coborind acum in sens rau! Hotarim sa fa- cem o mick pauzd fnainte de a ataca al doilea sifon. Mincarea adus& face minuni gi, sugind un tub de lapte, gindurile noas- tre se indreapt& spre colegi, care trebuie s& fie nelinigtiti gi nerabdatori de a cunoagte “rdspunsul". Ei sint numai la cfiteva sute de metri gi, totugi, oft ne par de departe! Zidul lichid care ne separ& marcheaz& frontiera dintre doud lumi: aceea a speologilor 1 aceea pe care scafandrul o descoper& de partes cealalté a sifonului, mult mai cumplita, mai stra- ind, mai t&outa... Lastim deoparte reflexiile, ne pregatim gi mergem s& vedem ce ofera al doilea sifon. Bernard igi ia aparatul in spate, igi repune labele gi se scufund&. Dupaé citeva secunde nu-i mai vad lumina. Singure, bulele care ured in lungul tava- nului gi vin s& moard la suprafata fi atest& prezenta. Trebuie s& fie departe acum gi mi-am dat seama o& nu exista nici o gans& de a face legdtura cu fundul Avenului Berger, c&ci si- foml se pierde probabil intr-o imensé pinzd de apa inaccesi- bila omului. Singur in fata tunelului intunecat, nu pot sa imi alung din gind o oarecare nelinigte. Scufundarea subterand este in- totdeauna o aventuré extraordinar de bogataé in emotii, chiar gi atuncd cfnd totul decurge normal. Esti la cheremul celei mai mici defectiuni a echipamentului, a celei mai mici gregeli tehnice, a celei mai mici erori de logicd, a celei mai mici sl&biciuni., Recunose sincer c4, in sifon, am avut de-a face cu cole mai mari momente de groaz&, dar gi cu cele mai frumoase bucurii gi senzatii. Cu ugurare, vad, in fine, lictrirea migcitoare a unui fascicul de lumina, apoi Bernard apare gi el. A parours circa 100 de metri, pind 1a 15 m adincime, dar sifonul continua me~ reu... Cartarea va indica c& aceste sifoane se dezvolta in directia Sornin.- 37 - ASALTUL CASCADELOR Iarna gi primavara au fost consacrate, la fel ca si emul treout, pregitirii unei mari expedifii pentru vara lui 1955. Supus unei operatii recente, nici nu se punea problema s& cobor in aven de data aceasta. Impreuna cu Marius GONTARD ne vom asuma conducerea taberei 1a suprafata... De aceea, voi da cuvintul colegilor mei de "Fund", Tata mai inti impresiile medioului nostru, doctorul BRUEL (extrase din jurnalul sau "Pregdtirea materialului in atelierul lui PETZL ne o- cup& duminicile cu multe luni inaintea atacului, perioada in care orice activitate speologica era exclusa; antrenamentul lincezea gi materialul nu a fost incercat. Aceasta activitate febrila, unde, in ultimul moment, vezi c& lipsegte ceva, a fost extrem de demoralizanta. Personal, aveam un trac nebun, ca un actor care intr& in scena. 16 dulie 1955. Nu-mi vine s& cred ochilor cind m& in- tiinesc cu BERGER in Grenoble... I1 credeam angajat intr-o coborire preliminara.., Am aflat ci expeditia era Sntfrziat& de un obstacol neprevazut... Se uitase cheia avenului (inchis cu tevi solide) gi BERGER, care venise s& o eaute, nu o gasea de loc, Cu un fierdstrau gi un clegte echipa a triumfat in fata primului obstacol. 17 dulie. Impreund cu sotia sosim la intrarea avenului. Tabara de suprafata, corturi multicolore, risipite pe platoul de calcar... Primirea este cAlduroas&, ambianta simpaticd; ma simt fericit c& sint impreuna cu toti baietii... Tracul dis- pare; actiunea se apropie. Printre ratiile furnizate de armat& se afl numeroase pilule rogii. Sint piluie contra setei... originar pentru o expeditie pe riu (ratiile erau destinate trupelor coloniale!). Coborirea in erupuri mici este cit se poate de agreabi~ 1a. Ba incepe pe scari rustice, de lemn, care permit atingerea fundului uned pilnii enorme.- 38 - In fundul pilniei, o crapatura verticala, inchis& de faimoasa poarta de fier. Scara din pujul Ruiz este prins& de un trunchi de arbore plasat peste crapaturdé, trunchi de care te $44 ou ambele miini, in timp ce picioarele penduleaza in gol pentru a gsi, In sfirgit, treptele scdrii care se balan- seaza in contra timp... La fiecare 10 m z®ti carabinierele ce leagd sc&ritele intre ele si care indica, la fel ca o bor~ n& kilometrica, distanta parcursa. Coborirea se face, 1a inceput, prin o serie de puturi: Ruiz (27 m), Cairn (25 m), Garby (38 m), Gontard (28 m), Aldo (42 m)... Intre fiecare doud puturi intilnim meandr Meandrele sint crapituri verticale, fara podea, ei descriu, in plan orizontal, sinuozitati la fel ca meandrele unui riu, In meandre, fnaintam cum putem, proptindu-ne intre ced doi pereti ou picioarele, bratele si, uneori, spatele, avan- sind drept, sau pe o parte, dupa cum e cazul... Bagajele se trec de la unul la celalalt, in lant, gi se adun& unde se poate: o gaurd in stincd, o lespede intepenita, o strimtoare, intr-o grémad& instabila. Ferice de noi daca un bagaj gi-ar pierde echilibrul c&ci, atunci, ar incepe o gin= nasticd ciudataé pentru a-1 recupera, golul de sub picioarele noastre atingind, adesea, gaizeci de metri... Cit despre ofde~ rea cuiva, nici nu-mi vine s& m& gindesc cum am putea face sa1 urcam, Daca in meandre aceasta gimnastic& face si curgd su- doarea pe noi, 1a fundul puturilor ne ia repede cu frig, in timp ce agteptam ca, doi cite doi, sacii s& coboare la capatul unei corzi manevrate de un coleg ramas sus, Trecuti de mean- dre si puturi, ajungem le o mic firida& ce se deschide 1a 1,5 m de sol. Trecem o strimtoare gi, apoi, cu genunchii 1a gura, ajungem cu pieptul in norod... S& fi ajuns la suprafata? E noapte nu e posibil! Ne g&sim, de fapt, intr-o sala imens& care se in- tinde cit vezi cu ochiid gi, in care, fascicolul lampilor nu a~ junge nici pin& la peretii care o marginesc, nici pina le Bineinteles ca tavanul care este prea sus... Sintem le -250 m.- 9 Aicd este montat primul post telefonic. Rapid o gustare, urmatd de un scurt repaos... Dezvalui arma mea secreta: dintr-un siculet de pinz& groasd, cérat cu mine pin& aici, scot o pufoaicd gi un imperme- abil. Este un pic jenant c& mi-e mai cald decft altora... Apod, fiecare se fncarcd cu doi saci, ou un butod de carbid, sau cu o bared, sau un catarg gi lungul lant de hemali se pune in mers La trecerea lacului Cadoux, un spectacol neagteptat ne fntimpind: peisaj de vis. Templu febulos din Orient ale carui coloane se ridic& foarte sus spre cer ~ pardon ~ in intuneric, La Tiroliand doi saci cad in apd... "Pariez ci sint lucrurile mele" spun rizind.., Si o olipa mai tirziu rid strimb ofnd vad numele "BRUEL" pe un sac ce a luat~o 1a val Marele Grohotig: spectacol dezolant, de cataclism, blocuri uriage cizute din tavan, risipite fn cea mai mare de- zordine, adeseori instabile (SOULAS o constat& pe propria piele). Instabil devin gi eu... 4 naibii mizgad de pe ochelari! Deviez din drumul bun gi iat&-ma intr-o situatie nu prea pla- cut& cu golul (cam de 60 m) fn fata mea gi cu picioarele proptite exact pe o banda rulanté, formataé de un grohotig in panté de mai bine de 50°. Ure repede pe erchotig, dar e1 coboa- r& gi mai repede, Scena adevérata, demma de un film cu Charlot... .ssPietrele cad in gol cu mare zgomot. Auzind barma~ lade Cadou, vine si ma caute. Scap cu bine faninte s& soseascd, avind norocul s& g&sesc un pietroi de care ma agit, m& salt, eu, cei dod saci gi sdouletul. La ora 23 ajungem 1a tab&ra de la -500.. A doua zi, BRUEL va coborf 1a Vestiarul de la -650, cu © echip& de transport, cu un morman de materiale. Va reveni la tabard complet murat, la fel oa gi PEPITO, dupa ce au luat-o pe un drum gregit (inc& o deta!) care i-a dus in riul- hoe Urmarea din jurnalul sau: ",.. FERNAND, ou un aer plictisit gi o fata de inmor- mintare, intra in cortul meu... In cele din urm& o brodegte: ramin de corvoadé, nu voi cobori la -900 m. Voi rémine singur, aiod, ling& telefon, o zi, poate doud... Nu asta doream, dar speologia este un sport de echipad... Bruel, Robinson tn aven Lund 25 dulie 1955. Dup& ce ced nou& colegi au plecat spre ~900, m& organizez: fooul a fost tntotdeauna primordial pentru fiinte primitiva. Str&bunii aveau chiar o zeita... vestalele intrefjineau intr-un templu din Roma flacdra sacra... Singur {n fundul abisului voi acorde focului gi luminii prime grija... Cu mult& atentie aranjez citeva cutii cu chi~ brite 1a indemind, invelite in plastic, altfel, in cfiteva ore, ele ar deveni inutilizabile din cauze umezelii. Planul de folosire a acestei zile de solitudine este simplu: s& profit de micul cort pentru a m& odibni serios,dormind; apoi s& imi pun echipamentul in ordine, pentru a fi gate pregatit pentru explorarea retelei cu Neroi... M-am instalat comod fn cort, cind sun& telefonul: a plouat 1s suprefata, nu prea mult, din fericire, dar apa poate s& creascal In imaginatie w& véd singurul supravietuitor al unei vidturi, ocrotit poate toomai de ce eu consider o lovituré nedreapta. Dar s& alungam aceste idei intunecate. Telefonul sund ier: Fernand... Ii transmit mesajul de le suprafatad... Toata noaptea cortul meu este transformat in centrala telefonicd: primeso gtiri de 1a fund, de le suprafet}a, tranes- mit mesaje; situatie foarte confuza., ats fin timp ce eobipa de virf atacd la cota ~900, o echipaé ugoara trebuie #& fnoerce s& ajunga, oft mai repede posibil, an rejeeua cu Noroi; BRUEL i se aldtura.whi = Reteaua cu Noroi, Cota -251 Joi 284741955 Ne lud&m in spate materialul, der la prima vedere, oo- loana noastr& are un aspect neobignuit: avem in picioare schiuri scurte gi late, prevaézute cu lungi curele legate de centuré. In caz de accident pot fi repede scoase ofici schiul decd s-a inpotmolit adinc fn noroi devine un obstacol pen- tru salvatorii care se forteazd s& trag& un coleg din mocir- 1&- Moroiul, destul de compact gi in panté, la inceput, permite o inaintare agreabild. MORRACHINI si ARNAUD (elvetianul) in- cep s& ia fotografii senzationale... Bucuria noastré dureazé putin. Norotulud, pe jumitate moale, {4 urmeazi alt sol: galeria a devenit foarte strimta, iar noi nu evoludm numai pe noroi,ci pe un fel de riu for- mat din 15 pind la 3o om de apa. Dedesubt, o zond interme- diard, intre apa gi noroi, unde este dificil s& spui cind in cepe una sau se termind alta. In substanta asta schiurile se intepenese: toate e- forturile pe care le facem, pentru a le smulge din aceasta pasta, care actioneazé ca o ventuzd, nu reugese decit si ne in- fepeneascd 94 wai mult. Ajutindu-ne, ne eliberdm unid pe altii de bine, de rau... Schiurile sint abandonate. MORRACHINI pleacd in recunoagtere intr-o strimtoare inundatad. I1 urmdm. Dupd strimtoare, o sald imens&i c&ptugitaé eu noroi. Te intrebi cum de fine un tavan din materia asta. Ne oprim la o verticald surplombatd. Legdim o scar de moyild, be care o incercuim cu o coard&, dar cfnd tragem de sus, ju- maitate din movilad se ddrim4. Va trebui s& fim cit mai ugori pe scara. Ia fundul putului, un mic lac. Barca pneumatic’ este ldsat&é jos. ‘rin savante manevre de coardé o plasdim sub sca- r& pentru a cobori fn ea si, rind pe rind, ne imbarcim. Urmea- z& s41i mari, acumulari de blocuri de argild, primtre care ne strecuram. 0 nou& sald, apoi o diaclazd cu apd. Imposibil de trecut, ar trebui un catarg-Insolit si istorie! Schi in galeria cu Noroi (julie 1955)hee Intoarcer: + %n ultima parte numai o pereche de schiuri a fost reouperaté. Bine gi aga, c&ici schiurile er servi drept atele in caz de accident. Revenim la tabara de 1a -500". Aceast& recunoagtere in Galeria cu Noroi, povestita de prietenul nostru BRUEL, nu trebuie s& ne face s& uitam eohipa de noud oameni care a coborit spre fundul avenului. 0 a doua tabar&é a fost instalata la ~860, le baza Marelui canion, putin inainte de Ritul Gach6, De aici pleact o pri- m& eohips’ cere are drept scop monterea catargului care va permite depagire Gaohé. cascaded ce se varsé in fundul Putuluid Aldo SILLANOLI face parte din aceasta echipa 31 po- vestegt “Agteptam de un an expedi¢ia la avenul fn care stau toate sperantele noastre speologice. Cite ginduri, vise in- draznete, disougid, au umplut aceste zile de agteptere? Este atit de mare, de frumos, de misterios avenul nostrul Dupa ce am parcurs aceasta lungad coborire, pe care o cunoagtem bine, supraincircati ou saci (credem ca previzut totul), din nou neounosoutul... In fine, ajungem 1a Putul Gaché, finalul ultimei gi rapidei vizite din septembrie treout in care am atins -903 a fntr-un week-end, Dup& un scurt repaos gi 0 mask consisten- ta, plecim, Fernand PETZL, geful expeditied, Jean CADOUX 91 ou mine, pentru a echipa primele obstacole. Ne agt pta ge- dinge serioase de lucru cu daltita, céci calcarul hauteri- vian din aceste loouri nu se preteazd pitonajului obignuit, care sparge roca. Folosim metoda de fixere cu plumb imagina- t& de Fernand. Aceasta consta tn forarea unei giuri de 15 mm jai mult, diametru, adinc&’ de 80 wm. Munca asta dureazi cel cici sint necesare 1 ping 1a 2 ore, in funotie de pozitie, mat mult sau mai putin acrobatica, pe care o ai cind ciocunegti. Gaura,o data gata, capui spre fund gi tija depigind orificiul, Rondele de plumb sint apoi treoute pe tija 91 ingepenite im gaurd ou ajutorul unui tub de otel. Surubul a fost astfel imobilizat gi consti- se introduce un gurub de g um diemetru, ou- 43 = tude un punct de amarej foarte rezistent pe care se fixeast © placheté metalic’ de cere se pot prinde soari, cabluri ete, La baze lui "Gaché" trebuie traversat canionul, pe deasupra unui bazin in care cade cascada. Incepem prin a dinstela amerajele (broge) apoi catargul este adus le orisontala, ca o punte, avind dedesubt atirnatd o scerd. Traversares se face ou picioarele pe scara ce oscileazA, cu bratele orampo- nate de catargul ce se indosie nelinigtitor. Dedesubt, apa s azvirle cu un zgomot asurzitor, Fernand m& ajunge pe platforma de unde trebuie inste- lata o scard in diagonala, in lungul unui capat de strat, pen- tru a cobori o siritoare de 5 metri ce ajunge la buza unui alt bazin, Dar aici treaba devine dura: riul, zburind pe deasupre deversorului, se inbegte 10 motri mai jos de o degitura gi, de aici, se aruncé mult mai jos, nu se gtie unde, cfod apa, pulverizindu-se, formeazd o pinzd de cesta. Zgomotul tuturor acestor cascade, cele cere sint mai sus gi cele care sint sub noi, ne acoperé vocile gi fac obligatorie utilizeres fluieru- lui pentru a coresponda. Fixam soara cit mai departe posibil pe perete, dar nu este suficient pentru a scdipa de pinza cascadei. Fernand co- board opt metri mai jos prin dug gi, pendulind, reugegte s& puna picioarele in afare traiectoriei apei. Acolo, pl Za un nou amaraj. {1 asiguram, cu corpul pina le jumitate in apa. Frigul incepe s& ne paralizeze, céci au trecut oinoi ore de gi, fara s& ne cfind trebgluim prin aceste elemente lichide mai roage cineva, o pornim inapoi. 0 data Potul Gaché uroat, 1i- ndgtea regisita ne invaluie binefacdtor. Colegid se nApustesc cu intrebard. Vor 94 gtie tot gi sint multumitd ofnd aud o& continua. Cit despre noi, pentru moment, cea mai mare satis— factie este o sup& calda... Dup’ un repsos care ne pere foarte scurt, trebuie 88 plec&m din nou c&ci baietii sfnt nerabdatori sd ouncesca continuarea gi si inaugureze noile noastre instalatii. Riul s-0 umflat de citeve ori gi stropegte puternice cfnd ajungem in cade, CADOUX coboar& primul. Datorita lampii virgul mardi o sele 1 putem urmari pe ghirlenda de scari. La jumitate, este,Whe deja, inconjurat de ceata, apoi aterizeazs 30 de metri mai jos fntr-un mare bazin unde apa fi ajunge pink 1a jumitatea pul- ped. Trage de baza scirii gi o agaté oft mai departe posibil de cascadé, ceea ce ne va scuti de o parte din dugul pe care el 1-a facut. Ajungem 1inga el, unul dupa altul, gi descoperim o sala mare cu podeaua ugor inclinat&, presirata cu blocuri ce tre- buiesc ocolite, Numim sala "Robert de Joly", in amintirea unui Mare al speologiei. Peretii se apropie din ce in ce - 0 noua s&ritoare - un nou bazin adino care impune umflerea baroii pentru a-1 trece, S& se fi sfirgit? Deceptia se citegte pe fe- te. Raul dispare in perete printr-un tunel inundat: sifonull Norocul ne suride (dar care cit timp ne va mai favoriza?): © deschidere apere, citiva metri mai departe pe dreapta, la ni- velul podelei. SOULAS scoate, cu ambele mfini, galetii care blocheaza partial aceasta strimtoare gi putem, in curind, sa ne tirim prin acest corider providential care ne permite sa scurtoirouitam sifonul. De abia ajungi dinoolo, un muget din adincimi ne vertizeazé of dificultatile nu s-au terminat: ne eflam la ju- m&tatee tnalfimii unei imense diaclaze cu meandre. Pe fund, riul mugegte pe alte cascade. Douszeci de metri sub nod zarim © pletforma de stinci, dar, pentru a ajunge pe agaétim scare in plin perete, intr-un meandru. POTIE, recunos— out pentru talentul sau de catirator, va incerca s& ajunga e~ colo. Profitind de aceast& oprire gi de discutiile din fata obstacolului, Robert JUGE a pus in functiune un regou gi, deja, un miros placut ne gidila nirile. intreruperea este bineve~ nit& ofed toatd lumea a fnoeput si resimta frigul gi umezeala. *Bauturea asta are un gust ciudat" 21 auzim pe bietul Robert, in ohip de compliment. "$i totugi am rficfit ca lumea cutia de carbid inainte de a pune in ea apa la fiert" adauga el, un pio jenat... Indiferent de aroma, cildura celor citeva inghititurd ne redi o Vioiciune necesari. Dup& aceasta destindere, POTIE lenseaz&’ prudent in altul strimtei brine in pant&. Cineva o boteaz&é "LA VIRE - -W-OSEZ" (Brine indraznelii). Numele va ramine. ia asiguram , trebuie sa= 45 - strins, o&od nu se gtie in ce prapastie dispere riul de sub el. Citeva concre¢iuni, apoi ofteva pitosne, $i permit sa in- staleze o balustrada. Ajunge, in sfirgit, si monteze o scara deasupra golului. Coboara 20 de metri gi trebuie si pendule- ze pentru a atinge platforma. Eu ramin aici le asigurare, ier undid £1 urmeaz&. Dupa minute care mi se par ore, iata-i c& wro& gi GARBY m& informeazs: "La baza Brinei indraznelii se intercepteaz’ riul care dispare peste un deversor intr-o of- dere vertiginoasa intr-un put. 0 ferestruica in peretele de stinoa permite si se ajungd pe marginea acestuia, la oftive metri de c: pul. verizeazi 50 de metri mai jos, intr-o zerva infernala. Din a= cest balcon, fescicolul 1ampilor nu ajunge si lumineze pere- ii. Este impresionant. T1 botezam Fugul Uragan. Nu mai avem deoit 10 metri de scar&, deci nici vorb&é si coborim., Pentru anal &ste s-a terminat..." Continuerea povestirii doctorului BRUEL. jcadd. Este un spectacol dantesc: cascada La tabara de la -500 “Intr-o bund dimineata ne trezesc vooi, asta fiind un lucru ciudat aici unde eram obignuiti si fim singuri: co~ Legii din echipa de virf soseso... Topografii se afundi in caloule. Dup& o ora, GARBY ne anunga: lipsesc 15 metri... Operatiunea -1000 ramine deci pentru la anul. Uroarea A doua zi, plecarea se efectueazd in grupuri mici. La fnceput hoinarim. Putin dup& aceea SOULAS scoate un urlet. Piciorul de ramas intepenit intre doi bolovani in timp ce el a cAzut in fata. Nu accepts nici un ajutor, tinind s& 4asa singur din aven. Frontala mea cu acetilend merge prost... Sint in sala Penibil, escaladez un banc de stinci, epoi altul, mi intore un pic peo Boorgin; imens&, in panta ugoara, ou citeva movile~ M6 = tru a gisi o cele de acces mai ugoera. Pin’ 1a urma mi tntt1- nese ou trei colegi, printre care 91 POTIE, ce vin spre mine: *fncotro? Coboriti din nou sé luati bagaje? - Poate glumegti, tu mergi fnapoi! - Drace!* Toata lumea va iegi din aven ca deobicei, dupd o exte- nuant& urcare de puguri. De date asta, nu lumina 2iled i va orbi pe primii degi¢i, of bligurile 94 reflectosrele presei gd televiziunii! Traversind busculeda ei descopera, in fine, minunatul bu- fet pe care echipa de suprefata l-a pregitit in onoarea lor gi, in mijloaul exclematiilor de bucurie, uitind heinele ume~ de, se reped hamesi¢i, 1a fel ca strabunii lor... (Bxpeditia din 23 dulie 1955 - Timp petrecut sub pamint = 218 ore - Cota atinsa: -985 m). OPERATIUNEA -1000 In vara lui 1956, platoul Sornin a fost gazda uned in- portante reuniuni, opt drapele na¢ienale fluturind alaturi de drepelul tricolor. Evident, erau mai multi ouriogi gi ziarigti 1a suprafata deoft speologi in aven! Mai ales acum ofnd este de urmirit un eveniment ca aceasta expeditie, numit& pe nedrept “internationala" Nu e ugor sé fac istorie, cécd trebuie si te transpui in ambiente speologiod a vremii, ofnd micile oluburi din provin~ ede, ca de exemplu al nostru, ereu périntii séreci ai burghe~ zied Societatii Speologice Franceze (disparuta de atunci) gi a merilor ocluburi periziene. In concluzie, putem spune oa, pentru a da o mai mare stra- lucire viitoared noastre expedi¢ii, in cursul careia speran, pe bunk dreptate, si depigim fatidioa cota -1000, ni s-a parut oportun si invitdm speologi francezi gi str&ini care s& par- tioipe 1a marea noastra aventura, gi, ou aceasta ocazi: constate realitatea descoperirilor noastre. 1 facuse fn speologie, unde, ficcare pas~ Pentru noi, aceasta a Age ceva nu tra ou strignioie micile sale secrete fost operatiunea "Porti deschise".-47- In plus, ao nefionalitati ne pirea a fio pasicnantaé experients umena. du fost trimise invitagid in numeroase tari. Din fe- ricire, nu au rispuns toti, dar s-au primit sufiodente oan- dideturd pentru a da biteie de cep celor care trebuiau sk le da in considersre, ta confruntare a speologilor de diverse Opt tard au trimie unul sau mai mul¢i reprezentantit Belgia - Spania - Marea Britanie ~ Italia - Liban - Pelonia - Blvegia - Cehoslovacia. Obiectivele expeditied 1. Depigirea coted -1000 gi atingerea fundului avenu- lui, sau a zoned de sifoane, ou oft mai multi oameni. 2. S& se permits unei echipe de speologi striini, con- dusi de oftive francesi, si coboare ping le fund. 3. Realizerea unui film despre expeditie, efectuares de diverse observatii gi ridicuri topogrefice. Nu voi insista asupra pregadtirii minugi pe care a necesitat-o aceasta sctiune (hrand-material-transport-transmi- siuni etc.), probleme care au coupat tot timpul nestru liber, ou gase lund fnainte. P: ul _de di a La sfirgitul lui dunie 1956, tebara de suprafata este amonajataé pe lepiazul de ling& intrarea avenului, Se aduce ap& ocurenta de le o micd sursé, prin mai mult de un kilometru de tub plastic. © coborire pentru echipare gi transport este previzu- ta de la 14 1a 22 iulie, ou 16 cameni, care vor ramine o sip- téming sub pamint. Trebuie coborite 1a -500 gi 1a -640 dow to= ne de material gi hrana (din care mai bine de 700 ratii). fnainte, un elicopter va duce, in mai multe reprize, o pare te din acest material intr-o pajiste situata la 20 de minute de mers de la aven. Coborfrea echipei de virf, compus& din doispreszece ca- meni, va avea loc la 3 august, urmats, citeva sile mai tirsiu, de echipa internationala.- hee Sint previzute tred bivuacuni: ~ Tabara I 1a -500 Sala celor Treisprezece = Tabira II 1a -760 Sala Toxasters ~ Tabira III 1a -940 Sala de Joly in total, 1a diversele coboriri, ver participa 40 de speologi frencezi gi 18 straini. Buletinele metecrologice ne vor fi transmise, regulat, de le statia din Grenoble, printr-un aparat de radio de omi- sie-receptie instalat 1a tabara de suprefata ei deservit de doi militeri. Armata a fost de acord s{ ne aduc& ajutorul shu pacifist. Aceasta leguturs ar putes fi, de asomenoa, foar- te uti14 fn oaz de accident. Tr. port 15 dulie 1956: pregktirile nu se mai termina 1a su- prefat&. Se gisesc mereu alte lucruri care au rimas pe din~ efera gi care trebuie indesate intr-un sac. In sfirgit, la ora 14, primii saci incep s& coboare de la soripetele montat pe platforma de plecare. Aceastd manevra se prelungegte sub pamint, la fiecare puj unde sintem etajagi. 0 gramajoara dra- guta incepe ef se acumuleze 1a fundul pufului Cairn, fnein- te de intrar 218 pachete, traversind primul lor noastre prezente, cici gtim ce ne agteapta. Timp de ore, ne trecem sscii din ming $n mind, cramponati cum putom intre pereti., B departe buouria descoperirii... Ora 10 scare: sintem 1a baza pufjului Garby. Impreuna ou Claude ARNAUD receptionim ultimele colete care coboara dous ofte doua, in timp ce mai multi colegi s-au intins, deja, pe pamint, in sacii lor. Brusc, um urlet venind de sus ne fe~ ce si ne lipim instinotiv de perete, sub o ploaie de piese metalice: un sac sa desfacut la plecare gi gi-a risipit con- tinutul Sn pug. O bara de fier Qnfipt in pamint, chier Ja picioarele lui ARNAUD! Ne repezin si vedem dac& baie¢ii nu sint riniti, dar nici unul nu a fost atins, ou toate of sack. sint acoperiti de rondele de plumb gi tot felul de piulit fn meandru. Sintem 16 pentru a birui aceste ndru care este cauze griji-~Ciocanele gi piesele grele i-au ccolit, miraculos, POTIB niot micer nu s-a tresit! A douse zi, munoa noastré de gerpagi continud, desfagu- rind © nou& linie telefonio’ care o va inlooui pe prima, efla- t& intr-o stere proastd, ou nenumirate taieturi, Aste insean- n& cdnod kilometri de cabluri de tras pind 1a ~1000... Cu toate aceste sarcini complicate, buna dispozitie domnegte in echipa compusi din persoane de diverse origini. Impreuns ou RUIZ DE ARCAUTE este gi un compatriot al sau, din Burgost o fortaé a naturid cere mai are gi o voce oe daria stalactitele (din fericire mu prea sint pe aici). Impreuna ou italianul Danilo MAZZA, ei ne ofer& o gedint& improvisata de opers, fn oadrul grandios al putulud Aldo. Cintecele se res~ fring, la infinit, fn haurile pegterii: este o fnofntere, un moment de nouitet. Avem printre nod gi invitati francesi ca ROUCHOUSE, SCHOTT gi KIKI din Saint-Etienne, THEVENOT din Vichy, BENOUST g1 BARRIER din Paris, Michel EYRAUD din Montpellier gi, de asemenea, pictorul Jacques GIMEL. Pentru ei, impresiiie stut noi, c&od, 1a fel oa gi multi elgii, nu eu vazut niciodatd un mare aven de aproape, Atmosfo~ ra coborfrii este bine redata in relatarea pe care BENOIST a faout-o dupi iegirea sa. Iat-o in intregimet "Ajungind 1a aven egti impresionat de viata intens& oa- re domnegte pe marginile g&urii, Unul monteaz&’ un cort, altul agit fooul, algii eranjeaz& bobinele ou firul telefonic, sacii ou scaéri sau mincare; se taie, se bate, se repara mate- rialul... Dack doregti, dup& penibilul uroug prin soare din Bngins, un dug te agteapta. Apa captataé la o sursa, printr-un tub de plastic, vine £n permanenta gi pe gratis, sub o presiune ac- ceptabila. Dugul ourge chiar c&ildut deck soarele este prin partea looului. Instalerea certurilor pe lapics impune, mai fn- tii, gheirea unui lec fara fisuri; apoi, trebuie gisiti bele- vend care vor servi le fixerea ancoreler, Cu asta, s-a fuout! Der ith o& apare un avien, sped un elicepter. Stnt cemis-vo- dajorii nogtri de material care este adus din Greneble ping le 1500 m altitudin pe un teren imprevisat.- 50 = fin zilele urmatoare se transporta, ping 1a aven, aproxi- mativ dowd tone de bagaje diferite de-a lungul obstacolelor naturale: crapaituri in stinoi, iarbi elunecoasi, bloouri cere se rostogoleso, saritori. fin fine, ziue agteptata. Duminioa 15 iulie, ora 14, Coborirea incepe. Cind gtii c& un aven de 1000 de metri este gate sa te inghita ai o mic&’ eziteare. Dar ai intrat in hora, trebuie si joci., Chiar de la inceput, puturil Inteligenta su- plinegte efortul fizic, simturile se ascut, omul de suprefata s-a transformat fn speolog. 0 anume tehnio’, precisi, debar: sata de tot orgoliul veteranilor este suficienta si te faca sa crezi c& totul va merge bine, Fara a face o desoriere a avenului, perfect redata in cartea "Operatia -1000", si mentiondm ca, pink 1a -680, el ne-a apirut ca un cumul al aproape intregii tehnioi speologice. Intilnegti puturi care necesita sciri gi rapeluri pe corzi de nylon (este o veritabila placere sa te afli suspendat la capitul acestui nylon elastic gi sd-41 $414 viata fn proprii- le miini; de fapt, o cidere de 40 - 45 metrd ar fi fatela), poi seria de meandre pe care o apreciez ca primul calvar (al doilea fiind dup’ pdrerea mea apa), in care, 16 oameni am fa~ out lant 34 timp de 15 ore am facut aceleagi eforturi. Consemnt oa citiva metri mai jos dar poate foarte bine sd alunece 70 de metri; trebuie s& ai grija s& te autosupraveghezi mentinindu-te con- 3% nu lagi s& scape un sac care riscd s& se opr stant in opozitie; apoi apare un riu frumos, gansa speologi- lor; mai departe, un lac care necesita o navigatie subterans amuzenté gi... umedi, cu malurile din argila curata, care curge bine, care alunecd gi mai bine; zone cu prabugird prin- tre care bloouri enorme pe care este indicat, pentru propria simitate, si nu le deranjam din somnul lor ancestral; in fine, cascade ou pasaje acrobatice, gi, incepind de 1a -500, o minu~ n&fie de concretiuni care tti rasplatesc eforturile. Multe din ele sint deosebit de fine, intr-o amplitudine de forme 91 ou- lori. Gururile, larg reprezentate in acest aven, dau o impre. sie de linigte eterni cu apa lor verzuie. Speclogii fnaintea--51- 24 fu4cind echilibristica pe marginea lor 94, uneori, cad spec- taculos, prilej pentru fotografii deosebite gi injur&turi abundent; Este adevaret cA, sub pamint, 1imbajul lorat gi cel care intra fn aven ou un vocabuler retinut ie- se ou un verb cere surprinde echipa de suprafata. Nu voi uita s& descriu mesele: atunoi se adund toata te foarte co- echipa. Meniul este, cel mai adesea, acrobatic in ordinea fe~ jurilor gi in arte culinarad constind din amestecurile cele mai neagteptate. Dup& indicatiile de 1a suprafats, em cobo- rit numai cu o lingura. A fost inutila. Si data de ce: ade~ sea minincd in greba gi totdeauna ou... arétatorul sau de-~ getul mare, dup& preferdntaé gi curdtenia degetelor. Este de necontestat ci degetele se spala repede ~ gi, intotdeauna curate - inlocuiese de minune tacimurile; sint toomai bune pentru a degusta pireul, brinza, pegtele, gustarile trilor bucateri SOULAS gi JUGE. Lichide sau solide, totul este in cutii, care, odata golite, sint aruncate pe 1ingi locul de tabara. Aceste tabere au fost pentru mine subject de mare uimire, La mese, fnchi- puifi-vi nigte figani sadea, murdari, incotogminati contra umezelii, cu cfciulite din bumbec sau ling, nebarbieriti, ti~ rind pe pAmint lampi cu acetilens, picioerele, cutii deschi- se, Capace, miini care bijbiie cu intinzatoare de corturi, regouri, combustibil, apoi, tntirziatii care se nipustesc pes~ te tine pentru a mai epuca cite ceva. O invalmigeala extr: ordinara pe care numai fotografia o poate reda. Dar, un pic mai departe, materialul, obiect de atentie, arenjat, clasificat, pus ca lumea in saci. in fine, cincd + maeg= corturd, sau numai saci de dormit pentru sibariti. Dommegte constant o prietenie deschisa, prima conditie de reugité alaturi de increderea reciprock. Ea este siguranta morala, cheia succesului, fiecare se simte rengsout dupa o tu- r& grea in aceast& atmosfera unde se pune totul in comun pen- tru reugita. Ai nevoie de o haing uscata? 0 mina se intinde, salvatoare. in pasajele dificile, un sfat oportun, un pumn de fier care te inhati, toate astea, ei bine, inseamna echipa, cea care, in avenul Berger va depaigi -1000.- 52 - Tin s& mulfumeso speologilor de la C.A.F. Grenoble oa- Fe ne-au permis si tr&im aceste ore de neuitat 91, care, au contribuit la tmbogitirea tehnicii noastre. Aceasta relatare a fost facuta fn ejunul mardi expe- didi, 1e 2 august 1956. (EBxpeditia de pregitire din 15 iulie 1956 - Timp petrecut sub pimint: 208 ore). Ataoul Le 3 august, doisprezece cameni ne pregitim s& pirieim suprafata. Deoarece este previzut si raminea circa 2 siptamind sub pamint, nu sintem gata la o ors anume. Cu tot ceca ce am coborit ultima data, o gramadé serioasé’ de saci ne mai agteapta inoa, Ce-1 drept, sint cele 10 colete pentru in ultimul moment 94, de asemenea, echipamentul personal al fieckruia. Jo este de data aceasta responsabiiul coboririi. Primul bivuec la -500. 4 doua 21, trensportul ea 123 saci gi instalarea liniei telefonice in lungul riului, pina 1a -760, sala Toxasters, unde se stabilegte o nous tabara. Aceast& sala, situata in virful Marelui csniom, are aspect foarte insolit, chiar straniu, au dunele de nisip argilos 91 usoat amintind irezistibil o mic’ Sehara, dup& cum remarca BELLIER. Dup& o noapte confortabila petreouta in tabara, in- vitatul nostru JAMBERT, venit din Africa de Nord, s-a imbol- n&vit gi a hotarit si ue agtepte aici. Va ramine singur timp de patru zile in agteptarea noastra. Nu exist& risoul sa moaré de foame, aici fiind depozitul de alimente cel mai im- portent din aceasta expeditie. Din sceasté a doua tabari pleact o echipa de trei eameni pentru a echipa puturile urmitoare. Aldo este printre e4 gi iata amintirile sale asupra acestei actiunit wimpreun& ou BELLIER 91 CADOUX, plec&m primii pentru ® instele soirile in Pujul Gach6, Suritoarea Catergului, Mai- muted gi la cascada de 27 metri, Ajungi fn Sela de Joly, cinema, apoi merindele perisabile adu:-3- hotarim si instalam aioi ultimul nostru bivuac inainte de tacul Ureganului gi continugrii. Amenajaim looul dizlooind ofteva pietre penmiru a mon- te cele doug mioi corturi. Grosul trupei ne ajunge inoet, in- cet. Georges MARRY, ajutat de Jo BERGER, filmeaz’ coborirea cascaded de 27 metri care arats deosebit de atractiv sub fo- oul prodectoarelor. Tred colegi au plecat inainte: POTIE, care cunoagte bine Brina indraznelii, SCHNEIDER gi Maurice WOERLLE. Ei vor s& coboare Uraganul gi sa fact o reounoagt re mai departe. In timpul asta ne organizim in tabara. Popota functioneazd, apoi fiecare se culo&. Soumpul nostru cineast prefers un pat de galeti mirunti, situat mai jos de corturi, pentru 4 face culougul, Un caloul gregit, ofci abia a adormit 94 trebuie sa igi string lucrurile in grab&; apa incepuse si-i intre in sac! Se ouloase chiar in albia unui torent secat care rede- vine activ pe timp de furtuni, adic& exact coea ce se petre- ce acum! Incidentul fiind rezolvat, risetele calmate, se re- da somnul. Nu pentru multi timp, c&oi zgomot de pietre gi de vooi ne atrag atentia. Sint cei trei colegi care revin de la fund: au coborit Uraganul dar, imediat dupi aceea, au ajuns la un lec pe care nu 1-au putut trece, lipsindu-le o barc&. POTIE ne spune c& au gisit, dupa Uragen, un efluent la fel de mare ca gi riul nostru, gi presupunerile sfnt din ce~ le mai favorabile. Cum ne aflam aprcape sub Cheiie Furon, es- te posibil oa acest afluent s& provind din pierderile de ict. Cerem decd 1a suprafati s& se fack acolo o colorare 34, la fel, la Bruvent. SCHNEIDER este nerdbdstor s& plece din nou spre fund pentru a cuncagte continuarea 31 cauta voluntari. Mi ofer ou 94 GARBY, Pregdtim un sac cu scadri - pitoane - corzi gi luadm gio barca. Trecem Brina Indraznelii, bine echipata. Vacer~ mul cascadelor ne interzice orice comunicare verbala gi ma- nevrele se fac prin fluier. Din gaura aflata deasupre Putu- lui Uraganului, este o vedere fantastic&. Pentru a ajunge pe scara trebuie sa cobori citiva metri, apoi si uroi pe o mi- c& briana de 25 om (aproape de nivelul tavanului). Te tiragti= She pe ea cf¢iva metri, ou un gol de 50 = sub tine, dupa care atingi trenul de soard oe coboard pe ling&d cascada. Prefer s&-mi deu drumul in rapel pentru a ramine oft mai putin po- sibil sub dugul ce ne agteapta in lungul ef. Am o ugoera e- zitare fnainte de « mi Ase in gol, dar imediat ce simt coerda solids frinindu-mi cobortrea prin ploaia de stropi, frica face loo atentieit peretele lustruit defileazi rapid qi vid neolar sub mine bazinul care se apropie. Sosires se face oft so poate de riu in suflul asurgiter gi glacial al Uraganuiui., Cu toate vegmintele mele de pleaie, sint mu- rat! Urmeasé un mare grohotig gi, din nou, riul, Umflam barca gi incepe navigatia in trei, Atingem, dupd un cot ugor, o mick s&riteare ou un fel de culoar superior destul de comod gi uscat, pe care £1 numim anticamerd, Continuerea este mai ostila: tavanul lesa, peretii sint scoperit’ de o unscare neagri iucioss& 94, toomad sus, sAregti pachete de spumd gilbuic lasate de ultima viitura, Nu er f1 deloo o ferioire sa te afli aici pe timp de furtuna sau topirea z&pezilor. Inainterea devine mai difioila: peretii se apropie gi este neceser si desun— flam barca pentru a putea trece, Trebuie 64 intram fn opo- witie pentru a dep&igd bazine adinci. Citeva sariterd, tunel de presiune ou citeva galerii superioare, gi cees ce preve~ tet o mio’ cadere, un Idculet 94 data sifonul, cel adevirat. In timp ce GARBY gi SCHNEIDER incep cartarea, gra- vez numele tuturor colegilor din echipa de virf gi date pe perete. Incepem intosrcerea, incet. Dar ce se intimpla ou ceilelyi? Nu ar trebuie sa intirzie, Timpul trece. Tot nimic. SCHNEIDER se hot&ragte s& urce cu barca ping la in- trares in canion gi, acolo ii gsegte pe toti baietii care agteapté cuminti, de i bine de 2 ore, tntosrcerea noastra! Au coborit de la tab&ra IIT tot materialul (care nu foloseg~ te 1a nimic aici) gi au uitet, pur gi simplu, barca... in fine, nu e pres grav gi naveta se organizeazd cu barca noastra. Coechipierdi nogtri, nerdbdatori sa vad’ sfirgitul, trec ce. nionul in grupuri de doi. Georges, ou aparatul in mink, imor-- 35+ telizeazi aceasta navigatie stranie 1a -1100 m. Apod plimba- rea orgenizaté ia sftrgit gi este timpul si urcdm in tepara de la -940. Trecind prin fata sfluentului care se varsi in gale- ria noastra printr-o cascads minunat&, face preleviri de apa a confine fluorescein, dar nici o © perceptibila. Pugin dupi ace: bauturi aburinde, Nimend nu pr Uragan, ofcd fiecare gtie oe 11 agteapta gi prefera toropea- 1a care l-a invadat. pentru a verifica dacd urma nu » Beeam adunet cu tofi fn fata unei e gribegte s& urce spre Bdmond BELLIER a conseanat, 9i el, intr-un modest oa nte intens traite. Sa continuam cu det de goolar, aceste mo Astorisirea lui: "oO data in plus, Aldo scoate o mic’ sticlut& surpriza ascunsd nu gtiu unde. Este un pic de coniec pe care {1 pais- treazd pentru marile ocazii, dar gi pentru momentele penibi- le. Grosul echipei mojaéie acum in jurul micului regou. Trei dintre noi se decid s& suie grohotigul, fn direotia Uraganu- lui, pentru a inceros si urce, ofci ne temem de o viitura. Ajung4 1a baza scarii, constatam o& debitul nu s- sohimbat de oo. Tragem de coarda de autossigurare, dar ce se intimpla oare, aceasta nu aluneci de lool... Ingrozifi, ne privim, asta Snseawns of coarda, fiind in- $epenita undeva, primul care va urcs nu va avea asigurare. Nu e cine gtie ce intr-o expeditie de ofteva ore s& urci un pug de 45 m fara sa fii asigurat, dar dup& zece zile sub pa- mint nu te mai simti foarte sigur pe forgele tale. Trebuie, totugi, putine, pentru a-i trage pe ceilalti... fmi propun si ure primul. fincet, misurind fiecare migcare, m& ridic acum pe sca- P&, ou corpul inghetat de dug, cu gesturile paralizate de heinele murate dupa baia fortata de 1a ~1122, Midnile Snminugate alunecd pe trepte gi, curind, foarte obosite, nu se mai inohid,~ 56 - S& cobor? Ar fi idiot, sint 1a jumatate 91 pot fn ou- rind s&§ desprind cearda prinsa intr-o fisura. Sint ebosit, oft @ greu de inchipuit. Cu toate ast spiritul lupt&é {nok impotriva oribiled senzatii de gol. Dorint& erzitoare, instinct de conservare care va re- $4nme ofnd zurig4 fn fundul ebisului heloul luminos al cole- gilor. Teta ultimele trepte, nu mai ajung odata 94 mA opreso giffind, prins ou o carebiniera de scera: picioarele imi tre~ mur& nerves, A deschide gi a inchide carebiniera devine pe. nibil, atit de prost mi asculta miinile. Reieu urcarea: numir treptele, inoa cinod, apoi pa- tru, apod trei, apot doud. Nu mai pot, mina mea se intinde, se oriepeazd, eluneok lamentabil spre ultima... Sint gata s& abendonez, atit de aproape de capit, fara sa-1 pot atingel... Govai, nu, o ultimé tresdrire de vointaé & mai mengine pe scard, o ¢in ou virful degetelor... Ma cat&r ugurel pe margines pujului gi cad lat pe bri- nd. Miinile zgiriate 91 inghetate mi fac s& sufar nespus gi sint incapabile sa string& coarda. Am impresia c& revin de departe, c& renasc... $i b&ietid nelinigtiti care fluiera, de- ja, pentru ca sa&-i asigur. Unul efte unul, cu privirea pierduta, soseso, inlocuin~ duese 1a asigurere pe strimtul baloon al Uraganului, dar a= ceast&é asigurare, trebuie si o mirturisesc, era mai mult morals decit eficace in caz de cidere. Exercitiu de echilibristioa la Brine indraznelii, tirig in apa strimtorii 931 parasim acest infern zgomotos al casca~ delor, patrunzind fn Sala de Joly. intindem pasul, cici simgim “grajdul" aproape; galeria se largegte gi iata tabara ITI. Primusurile cu gaz sufla deja pentru o baéutur& calda gi echi- pe epuizata, dar fericita, se aduc’ la masa. Unii se dezbracd, parasind fara regrete hainele muiate. Jo a descoperit telefonul gi anunja victoria, trecerea ce- lor -1000 metri, Ziarigtii {1 preseazi sa dea aminunte. Un re- porter de la postul de radio elvetian, care fnregistreazi conversatia, ne cere s& intonim "La Marseillaise". Raspunsul