= 9 calcit lung&é de 15 metri gi inalta de 3 m (Niagara) care pro~ vine dintr-un enorm dom stalagmitic inalt de lo metri, alimen- tat de o cascada’ al oadrui capat se pierde in intuneric. S-ar putea ca aceasta sala si corespunda cu avalul retelei Yves. In aceasta retea, o echips de 1a Centre Routier spé160 din Bruxelles a reluat explorarea. Un put de 60 de metri care e- Junge in sala Jacqueline - Bocquet a fost descoperit. Dup& perioada cu vreme rea, s-a putut instala o taba~ F& la -860, de unde echipele vor pleca pentru a explora re~ feaua Uragen. Sederile in subteran nu vor depigi, totugi, 3 sau 4 wile. Reteaua Uragan se atinge printr-o escalads de 15 o de 1a platforma Pendul (-965). Uroind o mare scurgere stalag- mitioa, se ajunge intr-o sala cu diramaturi care continua, du- pa un tirfg jos prin ap& (mica baie) cu o diaclaz& strimba, lung& de 100 m, care duce la riul -1000 (printr-un put de 12m). Acest riu are un debit putin mai mic decit al Riului fara Stele. A fost efectuata cartarea tuturor descoperirilor din 1968. Au fost explorate mai multe galerii laterale importan- te. In amontele Riului Inspumat, dincolo de terminusul pre. eedent, au fost descoperite prelungiri. In amontele Riului -1000, cascada de 6 metri a fost ureat&, la fel apoi gi altele, ping la un lec de sifon. In concluzie, Refeaua Uragan se compune din dous re murit una est-vest corespunzitoare Riului -1000 4 o ramura nord-sud cere dj in Riul Inspumat ce vine tot din vest. Dezvoltarea totala a retelei este 2700 m ier denive~ lerea de 240 m (1790 m au fost cartati). Trebuie spus ca Riul -1000 este cu mult mai rece (7,2° 1a 10 august 1969) decit Riul Inspumat (g,1° le 12 au- gust 1969), ceea ce pare s& indice o provenienta mult mai in- departata (confirmata, de altfel, printr-un debit mai impor- tent). Ar fi posibil ca Rul -1000 sa igi aiba originea in zona virfului Fromagtre gi Riul Inspumat in vagdunile de pe Sornin-ul mult mai apropiat (viituri rapide in mod constent). Tata citiva timpi de coborire realizati anul acesta de caitre tinerii care cunoso avenul pe dinafara gi care sint in forma:- 95 = De le suprafata la -g60 (tebara): 2 ore 45 min De 1a suprafata la -980 (Galeria Transversala) : 4&4 ore De 1a suprefat’ la -950 (Brine Tndriznelii) 91 intoarcere la suprafata’ = 13 ore S& mentiondm c& o echipd bulgard, ajutata de S.C.S., a co~ borat pind la -1122. In rindurile ei, Anna TAPARKOVA, 23 de ani, prima femeie care a ajuns la aceasta adincime. Aceastaé echip& bulger& a facut diverse observatii gtiintifice. Rezumatul acestor explorari din 1969 a fost realizat du- P& notitele lui Alain MARBACH 94 Jér6me DUBOIS. Soufundari in Cuves Galeria Vest In iulie 1969, 0 noua scufundare este incercata la sifo- nul Chavrier de c&tre Alain GOLEA 9i BERTRAND LEGER. Dup& ce au depigit sdritoarea 1a care se oprise CHAVRIER, B&sesc un al doilea sifon in care se scufunda pe 50 m lungi- me gi 20 m adincime, Expeditia se termina dramatic: o viidtu= ra violenta #1 surprinde pe cei doi intre sifoane gi ei reu- gesc in ultima instanta s& regisessci iegirea din Cuves. La 29 august, o nous tentativi a lui Bertrand LEGER, so- liter, care se scufunds in al doilea sifon pe 100 m, pina 1a cota -30. Sala de Mese In sacelagi an, J. HASENMAYER, intra in el doilea sifon der nu depadgegte terminusul lui BONNEVALLE atins in 1955. In vara lui 1970, Maurice CHAVRIER, {mpreuna cu Grupul de Studid gi scufundiri subterane din Mersilia, revine la a- cest sifon, coboara la -40 m in putul inundat pe care l-a va- gut fin 1968 34 opregte la o s&iritoare, la 110 metri de dutrerea sifonului=~ 96 = 4venul Berger 1970. Expeditie italiana (S,C. Roma) cu G. PASQUINI: co- berfre 1a -1122, numai pe corzi; urcare cu jumare. Expeditie a stegiarilor de la Scoala Francezi de Speo- Logie (E.F.S.) care fac ping la -1122 trei aile, dus intors. 1971. 19 = 29 dunie, CDS Ardéche coboar& 1a ~950. 5 = 20 dulie. Expeditie englezd ou W.NUCKNELL qi WALTHAM. In august. Expeditie itelo-belgianA. Directori: F. SALVATORI gi D.AMEY. Clubul Alpin Italian, sectia PERUGIA gi Grupul de Activitati Speologiee (G.4.S.) din Belgia. Coborire 1a ~1122. 11 - 26 septembrie. CDS Rhéne coboar& 1a -1122. Soufundiri in Cuves Sala de M 21 noiembrie 1971. Bertrand LEGER face o tentativa. Ajunge le -45 metri in pujul fnmnecat gi se opregte din cau- ze unui incident 1a material, pe buza unei noi siritori. Galeria V In acelagi an, Jean-Luis VERNETTE gi un alt soufunda— tor de 1a Grupul din Marsilia reiau explorarea gi, ajungi pina 1a intrarea celui de al doilea sifon, ating -45 m adincime apod cota ~-40 la capt. Acolo, din nou, survine un incident care ar fi putut deveni tragic: tovardgul lui J, L. VERNETTE manifesta un inceput de sincopé la -45 gi acesta din urma trebuie s&-1 duct pink la iegire. BERGER 1972, 8 1a 23 julie, Club de Draguignant vizita. 23 iulie 1a 6 august. Vizita echipei engleze condus& de ¥. PLANT. 6 1a 20 august. Expeditie Inter-Club: Foyer des Jeunes de Seyssins, Groupe Sp6160 Montagne, Sp6160 Club de Vizible, Sp6160 Groupe Sassenageois.-97 = Aceasta expeditie urc& puturi cu "paianjenul" in Gale- ria ou Noroi (cota atins& -165) gi face cartarea retelei La Trenche, Explorarea este intrerupt& de ploaie care face re~ feaua impracticabila. Inter Club in Galeria de Noroi 1973. 1 dunie 1a 16 august. Expeditie Inter Club 73, continuare la cea din 72. Aceleagi cluburi participante ca gi in 1972, der 91 citiva invitet4 in plus: Sp6160 Club Aubenas-Valion Maison des Jeunes de 1a Voulte Sp6160 Club de Lodive In total 74 de partioipanti (12 in echipa de suprefa- t& gi 62 speologi). Obiectiv: o continuare aexplorarii Galeriei de Norod gi cartare. Aceast& expeditie demonstreaz’ posibilitatile oferite de punerea fn comun a mijloacelor limitate a mai multor olu- buri micd. Tata citeva cifre: 100 de echipe (de 2 sau 3 oameni) au coborit succesiv in aven (timp petrecut sub p&imint: 7 pind le 10 ore in medie), Aceasta inseamns 290 de coborfri individuale pins 1a cota -250 (coarda dubla). Se poate da seama din aceste cifre de uzura la care a fost supus materialul. Rezultate: continuarea retelelor La Tronche gi Alain Marbach gi cartare. Explorarea gi cartarea retelelor Biboc (270), Matra (373 m), Sifonul din Noroi (770 m). Cartarea integrala a Ga- leried ou Noroi (1464 m). Hornuri uroate cu catarg gi paianjen. Cautare gi coborire de puturi pe lepiaz.-98- 11 la 13 august 1973. Bxercitiu de salvare in Avenul Berger efectuat de stagiarii Soolii Franceze de Speologic. Tur& putin obignuita: scoaterea unui ranit de la cote -980 de c&tre 18 oameni in 54 de ore (inolusiv echiparea gi dezechiparea). Aceast& demonstratie pune in evident& inaltul nivel tehnic gi sportiv atins 1a Scoala de Speclogie. Tehnica cordelined (*avenul Berger cu o coarda") Aceasta tehnick foarte originalA merita s& fie mentio~ nata, cu toate ca nu este fnc& practicath decit de foarte pu- find inigiati. Consta fn utilizerea unei singure corzi de 9 um, de cele mai mari verticale existente in aven. lungii La coborfre, coarda este reouperats 1a baza fieckrui put cu deblocatorul Pierre Allain (pus intre pitonul de ame- raj 9i coarda). In prealabil, trebuie avut grija si se lase pe fiecare put o cordelina pus& fn dowd (cele dowd capete li- bere se leag& intre ele) care va servi la intoarcere pentru urcerea corzii de 9 mm pe care speologii vor efectua innapo- derea spre suprafata. Trebuie neapéret precizat ci aceasta metoda precautia speciale gi manevre delicate incit numai speologii perfect cunoscitori ai acested tehnici pot si reugeasck fa- r& riscuri. Astfel, Avenul Berger ve fi coborit gi urcat cu numai © coard&’ de 50 metri gi 3 kg de cordeling de 2,8 mm (rezis— tenga statica 175 kg) 94, in plus, oiteva accesorii de ama~ rajeee De la 9 1a 11 nodembrie 1973, dei tineri din Toulon (AbSme Club), Patrick BERRATO, 22 ani, gi Daniel MARTINEZ, 21 de ani, vor inaugurea aceasta metods 1a Avenul BERGER. Tata citeva extrase din raportul pe care mi l-au trimis:= 99 = Orerul expeditied: Intrarea in aven Sosire la ~256 Sosire la -600 (stabilirea bivuacului) Plecare Sosire la ~-g05 Sosire la -1000 Plecare de la 1122 Sosire la -805 Sosire la ~600 Bivuac Plecare Sosire 1a -250 Tegire Total ora ora ora ora ora ora ora ora ora ora ora ora 8 12 15 18 20 23 20 23 duminica luni 6,30 marti 46 ore 30 minute Liste completa a materialului gi hranei atilizate: © coardi de 50 m+ 0 coarda de rezerva de 40m 4,5 ke cordelinas f 2,8 (circa 800 m) material de escalad’ gi amaraj regou = gamela bivuac (sac de dormit, hamac nylon) neoprene carbid mincare 4 banane goale La plecare, fiecare era, deci, 2,9 ke 6,0 ke 0,7 ke 3,0 ke 4,0 ke 5,0 ke ke fnoareat cu 19 kg re- pertizate in doi saci, dar greutatea scade considerabil pe misur& ce se coboara deoarece la fiecare oprire ratii de alimente sint lasate pentru a fi utilizate la urcar ‘fincepind de 1a -600, fiecare om nu mai are decit um sac de circa 6 ke.- 100 - Daniel MARTINEZ ne explicd acum in amanunjime aceasta nou’ tehnic&’ pe cere o numegte: "Coborirea corzii". "Se pune problema s& elimini fn speologie obstacolul major, adic& greutatea materialului de transportat in explora ri Jumarele au realizat, din acest punot de vedere, un pas important. Scirile devin inutile, adio acestor batrine 91 in- comode tovarage. Continuerea acestei expuneri nu va fi pe placul speo~ logului care nu prefera metoda jumarelor, caéci este vorba a- cum s& ne lipsim g4 de corzil Tata metoda care, sper, va fi clara gi ugor de inte- les. Trebuie s& lagi in urm& puturile echipate cu cordelina dub1a de 3 mm diametru care va permite coborirea unei corzi ce va avea lungimea celui mai mare put intilnit in aven. 1, Amarajul in buza puturilor este special. se folo~ seso puncte de amaraj obignuite (spituri, pitoane, amaraj na= tural) dar se ia misura de precautie ca la punctul de sosire @ corzii, pe seripete sau pe inel, sa nu existe o frecare stin- jenitoare, Pentru a evita aga ceva, inelul (diametru 36 mu, grosime 6 mm), sau scripetele, trebuie sa4 fie in gol, sau cel pu- $4n la citiva centimetri de perete. Coarda se poate freca de tot peretele pugului, aceasta neavind nici o importanta. 2, Cum se realizeaz& prinderea corzii de 9 mm diame- tru de cordelina de 3 mm? Este sufioient sa tragem teaca corzii pe circa 50 om, s& tiem toroanele miezului in descregtere spre capat pina nu mai ramine aici decit un singur toron. Se face un mic nod pe acest toron la 4 cm de capat, apoi se aduce teaca 1a locul e4. Se prinde cu un fir de nylon capatul tecii pe nodul toronului, in dublu scop: pentru a impiedica teaca s& se scamogeze gi pentru a impiedica alunecarea toronului in teaca cind tragem de oa. 3. Cum se fixeaz& coarda de 9 mm diametru in inelul pitonului sau in scripetele de la amaraj?- 101 ~ Foarte simplu, 1a cel&lalt cap&t al corzii se fece un nod coada vacii in care prindem o carabiniera cu gurub (ingu- rubat) care nu va incdpea prin inel sau scripete. Acum, cind avem toate datele g1 cind problema corzdi gi amarajului sint rezolvate, si urmirim metoda coboririi corzii in totalitate, fn cursul explorarii. Iata-ne in fata unui aven compus dintr-o succesiune de dows pujuri de 30 m, un put de 40 m gi un alt put de 30m. De la primele puturi acordam o grija deosebita ama- Fajului. Desfaguram in dublu cordelina in put, pe inel sau soripete. La coborire utilizim desfacatorul (le decrocheur) Pierre ALLAIN gi coarda de 9 mm diametru lunga de 4o m. D faoktorul Pierre ALLAIN, inca putin cunoscut, este un aparat care permite, printr-un sistem ingenios de desfacere, recu- perarea corzii pe care s-a coborit. El are circa 150 grame La baza putului, vom avea eriji si nu incurc’m firele corde- linei, Pentru aceasta, legdm la fiecare capat o piatra gi le Andepartam, pe cit posibil, unul de altul. Se procedeazi 1a fel gi 1a puturile urmitoare, ou ex~ ceptia ultimulud care ramine echipat fix. La urcare, ajungem, deci, la baza lui P 40 echipat cu cordelind. Se leagd un capét de cordelina printr-un nod de pescar de toronul corzii de 40 m, La celalalt capat al cor- zii se face nodul coada vacii gi se prinde cerebiniere ou gurub, Nu ne mai ramine decit sa tragem de cordelins de la celalalt capat (avem grija, in prealabil, s& legam cele dows capete ale cordelinei, ceea ce permite, in caz de rupere a toronului crozii, s& avem cordelina in dublu pe put). Dupa ce capitul corzii ne ajunge la picioare gi dupa ce ea fixat in amarajul de sus, putem urca. Aceast& tehnic& a fost utilizata cu succes in Avenul Berger pe care 1-am explorat in 47 de ore. Acest cigtig de timp este, bineinteles, legat de o gra tate redusa de material, c&ici nu am avut, pentru a face acest aven cu 27 de puturd intre 5 gi 44 de metri, decit 2,7 kg de eordelins ceea ce inseamna 20 de centimetri tnalfime intr-un sac banana.~ 102 - Pentru comparetie, explorarea cu jumare din septembrie 1971 s-a f¥cut in 72 de ore de catre doi colegi din acelagi club ou nod. Nu se pune aici problema RECORDULUI, der nu vad de ce, existind mijloace mult mai simple de a face speolegie obosin- du-te mai putin, gi obtinind rezultate mai bune, 94 ramii cramponat de tehnicile invechite gi depigite de mult timp. Cred c& am reugit si fac inteleasi aceasta nous tehni- C& care deschide noi posibilitati de explorare subterana pen- tru cel care doregte aga ceva. Cine gtie, poate odata, vom cobori pe firul de ia to~ pofill! $4, de ce nu, dack ve fi suficiont de rezistenti* Seufundari in Cuve: (Anformatid de la Bertrand LEGER) Galeria Vest In 1973, nous tentativa 1a sifoane: Pierre ROUSSET 9i un soufunditor din Mersilia parourg 270 wetri in sifonul 2. La terminus (cota -20),0 bariera argiloasdé blocheaz& galeria, der aceasta fiind foarte vasti, nu este deloc exolus ca ¢ tro- cere laterals sa fi ramas neobservata de scafendri. Intre a~ cest punct gi sifsanele din Avenul Berger vramine o portiune neounoseuta apreciatsé 1a 750 m in linie dreapta, ceea ce fa~ ce putin credibila jonctiunea, tinind cont de adincimile a~ tinse (-45 m in punctul minim). Sal. Mes. In decembri 1973 gi ienuarie 1974, dupa trei tentati- ve solitare, Bertrand LEGER ajunge la 185 metri de intrare 4n sifonul "Bonnevalle" fara a-i atinge capatul. Dupd ce a coborit putul innecat pind 1a cota -52 gi a parcurs 60 de metri is aceast& adincime, « urcat vertical pind 1a cota ~28 m, In acest loc, putul innecat de un diametru de 4 metri continua si urce 94 trebuie sa fie, fars indoiala, cap&tul si-= 103 fonului. Explorare fn curs de odtre Bertrand LEGER. Terminu~ sul actual este 1a circa 1100 m im linie dreapta de sifoanele din Avenul Berger, Avenul Berger 1974 = Continuarea expedities INTERCLUB 73 ou partici parea ASF-GSM-FJS-ScV. Se continud explorarea Galeriei cu Noroit = refeaua ascendenta Vest = afluentul regele4 amonte. Aceasta expedijie este mai modesta decit cea din 1973, atit prin efectiv oft 94 prin durata taberei. Dezvoltarea retelelor Galeriei ou Norod ajunge acum la 3600 metri, ansemblul retelelor Avenului Berger reprezentind © dezvoltare de 14.550 metri. 6 1a 27 dulie - Eohip& engleza cu Peter WILSON. 3 1a 17 august - Echip& engleza cu Roger MARTIN. 12 le 24 august - Sp616o Club Alpin Lenguedocien-Lunel 1 la 15 septembrie - C.D.S. Vaucluse. Intre timp, G. PASQUINI (iearagi)! a venit pe Sernin in fruntea unei trupe de 54 de persoane dintre care mai multi ca- rabinieri italieni, cu intentia de a face soufundari in sifoi ne. Autorizatjia pentru aceasta expeditie in Avenul Berger fi- indu-i refuzata cu mult inaintea venirii. PASQUINI a gisit o solutie complicata: sourtcircuitarea intrarii fn Berger (in- trarea Berger) trecind prin putul Marry care nu-i fusese in- terzis! Aceasta gmecherie nu-i va fi deloo favorabila, o&e4, prost informat asupra topografiei locurilor, ori supraesti- mindu-gi supletea, el se blocheazi in meandre gi nu are de- eft posibilitatea sa fact cale intoarsd, solutie ce-i va re~ zerva ultima surprizd a ecestei operatiuni "pirat": la iegi- rea din aven este arestat de jandarmii care 41 agteptau!= 104 = Altercatiile ce urmeazi furnizeaza titluri ou litere mari pentru ziarele de a dous zi. Iat& 1a ce duce speologia, cind o iubegti prea mult... 1975 - Expeditiile se succed, fara a aduce descoperiri, 1 la 30 dulde: DERBISHIRE ~- CAVING CLUB - Roberts (Manchester). 1 1a 15 august: HYWELL BULL ~ P,J. THOMAS ~ Londra. 15 august le 1 septembri: G.S.Carpentras. 1 1a 30 septembrie : BURNLEY CAVING CLUB ~ Wilson PEITER. Aceast& echipé englez& accepts ca patru tineri fran- cegi din Sanary si i se alature, Pe drum de fntoarcere, o vditura surprinde speologii in reteaua cascadelor gi dod din~ tre francezi incesro’ sa urce putul Gach6 in care se azvirle © cmscad’. Din nefericire nu vor ajunge s& depigeasch obstaco— ul gi corpurile lor vor fi regisite le baza pujului. Sint pri- mele victime ele avenului: Alain MARECHAL, 17 ani gi jumatate 94 Erick MEUNIER, 17 ani. In octombrie acelagi an, expeditia cea mai rapida (cu sistemul cordelinei, exceptind primele dowd puturd echipate eu corzi fixe): Patrick PENEZ (25 ani) de la Grup RAGAIE gi Gerard BLANC (23 ani) de 1a Grup Sp6160 LI-DARBOUN din Cavail- Lon coboars 1a -1122 gi urc& in 23 de ore! Acecagi motods utilizata in 1973 de MARTINEZ gi BER- RATO, dar, de data aceasta, fiecare echipier avea 1a plecarea de la suprafatié un singur sac de 7,5 ke. Aceste coboriri, pe care le putem califica "sportive", nu sfnt evident explorari, ci mai curind demonstrarea posibili- t&tdilor oferdte de noile tehnici gi, din acest motiv, ele meri- ta interesul nostru. Greficul actiunii: 11 octombrie = ora 10: intrare in aven ora 14: -640 (o ora repaos ~ masa) ora 19 gi 20: -1122 (o or& de oprire ~ masa 1a -1070).= 105 - 12 octombrie - ora 2: -=640 (o ora de oprire ~ masa) ora 5 gi 30: -250 (jumatate de ora repaos- gustare) ora 9: iegirea Material utilizat: - circa 890 m de cordelina 3 mm diametru, 175 kg rezistenga. - © coarda 56 m - © coerds suplimentara de 15 m - plachete gi inele pentru amaraj - cincd cerabiniere ~ zece metri de chinga tubulara de 25 mm = douizeci metri de chingA tubulera de 15 um. Greutatea totala: circa 15 kg repartizate in dod saoi (inclusiv mincarea gi carbidul). Ultimele descoperiri 1976 - Mai multe expeditii erau anuntate pentru va- r&, der cea mai mere pare au renuntat. In iulie, Clubul Speologic din Cracevi cerea lui Y,SMIALEK a efectuat o vizita in aven. La 15 august, Patrick PENEZ realizeazi prima cobo- rire in solitart - 1122 metri dus-intors in 19 ore! (a bene-~ sub condu- ficiet de ceva eohipament lasat de polonezii care 1-au prece= dat gi de un debit scazut al rfiului). Tata citeva impresii asupra acestei ture: “MA agteptam si am ceva emo$ii der nicdieri nu am simgit nici o retinere. Am putut aprecia, mai bine decit da- ta trecuta, frumusegea acestui aven... Vreau sd precizez o& nu consider aceasta coborire in soliter ca o ispravd 91 mi gindese c& orice bun speolog antrenat gi in bung stare fizi- c& 0 poate face, dack o doreste intr-adevar..." Trebuie precizat c& Patrick PENEZ a urmat in 1972 stagiul de monitor 1a Scoala Francezi de Speologie ier apoi a fost instructor 1a Font d'Urle, Sainte Beaume 94 Dévoluy.= 106 - In ptembrie incepe expeditia Inter Club 1a care par- tdeipa numerogi speologi din Dauphin. Obiectivul este conti-~ nuerea exploraérii diverselor retele, in principal e Uraganu- lui, de c&tre micd echipe autonome care vor actiona la sfir- git de saptamina. Avenul este echipat ou material care va rimine pe loc pind la primivera pentru a permite speologilor s& ajungé la obiective cit mai repid posibil, chiar gi darna decd condiji-~ Ale meteorologice permit. Este pentru prima card cind se in- cearcd explor’ri de iarna. Cu toate merile dificultati pe care le ridicd o expe~ ditde de week-end in reteaua Uraganului, citeva echipe reu- ges0, in octombrie, s& realizeze 400 m de premier& in rfurile de 1a -1000. Aceste asalturi fructuoase gi promitétoare sint, din nefericire, intrerupte de abundente cider de zipadi pe Vercors, care opresc, deocamdata, noile tentative. Dup& o luna de timp nefavorabil, s speologict pe Sornin, de data asta la Avenul des Efe: gi Puits de la Quille, a carui intrare se situeaz& intre Pu~ $ul Merry gi faleza ce domina valea Istre (1425 m eltitudine). Descoperit 1a 19 septembrie 1975 de J.L.BONTEMPI, C.TURI gi J.M.PERALES de le S.C.Vizille, acest aven fusese coborit pina la -40 metri, o strimtoare verticals impenetrabila unde su- reia activitatea numit fla un violent curent de acer, De la aceasta data, numero: gedinge de dezobstructie ou wijloace artificiale au fost in- treprinse. La 27 gi 28 noiembrie 1976, in cursul unei ulti- me tentative, Gilbert BOHEC 91 Alain MARBACH reugesc sa trea e& ohstacolul, continua coborirea printr-o serie de puturi gf jung in curind 1a un sifon la cota -160. Uroa 40 de motri fnapoi gi un meandru le permite si ajunga in virful unui ma- re put de 50 motri. La basa lui se deschide o galerie ugor fnolinat& pe care nu intirzie sa o identifice: Galeria Petzl! Agader, prin amontele ei ino& necunoscut se ajunge in Avenul Berger. Cei doi vor iegi prin acesta din urm& pentru a termi- na legiture. Al treilea aeces in Avenul Berger, noua regea nu este fno& cartaté, dar dezvolterea circa 500 metri. este apreciaté la- 107 - aly + i IL.. amontere Dies TE GaReriet _ Tetat ° oom Refeaua Saint-Nizier Pentru a evita orice confuzie in relatere, am trecut intentionat sub tdcere explorarile din Cuves neavind un re. port direct cu Avenul Berger. S& revenim, totugi, pentru o sourta trecere in revisit. In momentul descoperirii Avenului Berger, in 1953, punctul extrem atins in Cuves era Galeria Vest cu sifonul sau terminal. Dup& mai multi ani de uitare, explorarea este relua- t& de noile echipe ale $.G.C.A.F. La 24 ianuarie 1959 GAUTHIER, LAVIGNE gi REFFIENA descopera, la baze Putului Pier- re LAVIGNE, o strimtoare care da intr-un torent pe cere-1 nu- meso Afluentul Saint-Nizier datorita oriontarii sal: Este o retea distincta fata de cea care vine dinspre Sornin, ce confirma, in parte, ipotezele avansate dintotdeauna asupra originii apelor ce converg in Cuves. Din cauze debitu- lui sau redus (150 1/s), se presupune c&é scest torent drenea~ 2% numai o parte din apele ce provin din platoul St. Nisier. Cu meri dificultati, echipele $.G.C.A.F. urog treptat in noua retea, intretaiata de puturi, cascade, sifoane gi nu- meroase strimtori. La 11 noiembrie 1961, R.MAHO reugegte s& dezobstrueze una din ele care permite accesul in continuar: retelei, nu- mita Paul Cheminal in memoria unui tintr din echipaé mort in Africa de Nord. Dup& gelerioare sinuoase, o mare sala este descoperi- t&, cea mai mare din Cuves: Sela Gérard Carrol.= 108 Singura deschidere care permite s& se continue dincolo de aceast& sala este o gaura triunghiulara la jum&teatea pere- telui, adic& 1a 30 metri de podea. La 20 decembrie 1964, D. ROUSSIN, ajutat de colegii sii, reugegte, cu un catarg anco- rat, si atingd Triunghiul care este capatul unui tub strimt, ce debugeazi 10 metri mai incolo intr-o galerie presarata cu mar mite. In amonte, 0 cascada se pravale in galerie, interzicind progresia. Le 11 noiembrie 1966, J.C. DOBRILLA uroc& fin escaladd a- ceasta cascadi de 16 m, apoi o a doua cascadd de 23 metri, der va fi oprit de un sifon 1a cota +379. La 17 octombrie 1970, Franz SCHUBEL se scufunda in e~ cest sifon lung de 6 metri, parourge 200 m de galerie gi ajun- ge la alt sifon; cota +382. Este punctul cel mai departat ou- noscut in prezent in Cuves. Pena in 1974 au mai avut loc inc&’ citeva expedifii pen- tru cunoagterea gi cartarea retelelor descoperite, Dezvolta- rea pegterii Cuves ajunge acum la 10 km. CONCLUZII Necunosout in 1953, Avenul Berger se dezvolta actual (1976) pe 15 km, denivelerea fiind -1141 metri. Explorarea sa este, totugi, departe de a fi terminata. Nu se gtie inci unde duc diversele galerii observate in tavan intre -250 gi -1000, 1a fel gi Galeria cu Noroi. Principala enigma: reteaua Uragen, a cirei parourgere in perioada de vi- itur& este periculoast. Urcarea Riului -1000 gi a Riulud In- spumat, dincolo de punctele cunoscute, va necesita expeditii indrazneye. Cit despre sifonul terminal, nu este, din nefericire, po- sibil de scufundat, datorita unei interdiotii a prefecturii din 2 martie 1976. Dupa mai bine de 20 de ani de explorare, avenul nu gina pierdut nimic din atractia sa. El continus si-i fascinoze pe speologii din toat&’ lumea 91, pentru a ne convinge, ar fi su- ficienta o vizita la Domnul J.-M.CHARVET, primarul din Rngins,- 109 - caruie {4 revine delicata misiune de a da eutoriaayiile de ex~ plorere. Avenul este retinut pentru inc& cincd ani! Expeditii franceze, belgiene, iteliene, americane, spaniole, australie- ne sint deja pe rol. Celelalte trebuie si-gi agtepte rindul. Legiture Cuves de Sassenage - Gouffre Berger va fi, oe re, realizet& vreodata prin sifoanele din Cuves? Acest project, considerat azi utopic, va deveni, poate, mfine realitate, detorita evolujiei tehnicii 91, mai ales, sce- fendrilor care, prin exploraérile lor, duc mereu, mai departe, Limitele posibilulut. Marile etape ale explorarii Avenul Berger 1953 - Descoperirea Avenului Berger 1954 - Explorare - cota atinsa : = 903 1955 - Explorare - cota atinsi : - 985 1956 ~ Explorere - cota atinsa: -1122 + Jonctiunea Pufjul Marry - Avenul Berger 1963 - Scufundare in sifonul terminal - - cote atinss + -1133 1967 - Soufundere in al doilea sifon - cota atinst : ~1133 ~ Escalade Afluentului -1000 1968 - Soufundere 91 explerare = cota atinsa : -1141 - Descoperirea retelei Uragan - Descoperirea retelei Yves 1969 - Explorarea retelei Uragen 1973 - Ascensiuni in Galeria cu Norod 1976 - Continueres explorarii retelei Uregan ~ Jonctiunea Gouffre des Elfes - Gouffre Berger Cuves de Sassenage 1900 ~ Fratii FONNE fac primul plan al pegterii 1947 - Se descopera continuarea pegterii 194g - Este atins sifonul din Galeria Vest= 110 + a - Regeaua Sornin - Avenul Berger: Soufundiri Sifonul din Sale de Mese 1955 B.BONNEVALLE 9i M, LETRONE Sifonul din Galeria Vest 1964 1969 A.GOLEA gi B, LEGER B. LEGER 1973 B. LEGER P,ROUSSET 1974 B. LEGER b = Reteaua St, Nizier 1959 = descoperires afluentului St, Nizior 1961 - descoperires retelei Paul Cheminal 1964 - trecerea Triunghiului din sala Carrel 1966 - urcares cascadelor pind 1a sifon 1970 - scufundare in sifonul terminal (F. SHUBEL) Materialul necesar pentru echiparea evenulud pind le -1122 —— pa Nomar de Puguri, gine «Seard Corzd spiturd Observatis ———— —————————__iicte ° L 2 3 4 5. Pujul de intrare 5m lo m 2 Putul Ruiz 27m 30m 30 3 Regeaua Holiday pa 7 rite Stritoarea 7,5 0 10s 15 = z Coarda serve; Cairn te la traver- sarea putului Cairn-ll- ° a 2 4 5 Pugul Cairn 25m 25m 25m 14d broga Pugul Garby 380 40m Om 3 Pugal Gonterd 2am 30m 4Om 3 Tnolusiv balustrada Saritoarea Aldo i 5 w 3m 20m 2 Coarda de 20m echipeaza ce- le 2 siritori Siritoares Aldo 210m 10m 2 S&ritoeree Aldo 3 5 0 Sm Sm. Pugul Aldo: Dous trenuri echipare frac- de sogri de $ionata 42m AS AS 15 gi 30 (15430) Prevazut cor- deling pentru a le lega. Pugul Aldot Dezavantaj: in eohipare di- intregime sub recta (& pic) 45 m 60 m 4 cascad&é in de viitu- r& puternica Cascada Micului General dom 10m 15m 2 Cascada Tirolienet kom ° 10m 0 instalata ca balustrada. De prevazut © scarita. Baiconul ja ifm 20m 2 Pri scurger 15 0 ° 20m 1 i doua a scurgere 10m 10m 20m 2 ‘Siritoarea Vestiarului 5m 5m 5m Cascada Abelle 5 5m 10m 3 Cascada bazi- Trebuie cablu nulud adine 5m 5m 5m 3 de ofel pentru @ echipa bazi- nul de la baze saritorii° 1 2 3 5 Cascada Trebuie 0 coarda Claudine 17m 20m 25m 3 do 5 m 91 2 ca bluri de 4o ow pentru fixerea catergulud Cascada Trebuie prelun- Topografilor 5m 5m 15m 3 gitor din cablu jentru scera (5"a) Pugul Gaché 20m 20m 20m 4 Coarda de lo m (+10 m) este pentru br ima. Trebuie o scirita. Atentie: vechiul traseu la stinga, periculos (in caz de viitura sub cascad’); echipati 1a capitul brined din dreapta. Séritoares Coarda de 5 = Catargului 10m 10m 10m 3 trebude 1a anco- (+5 m) rarea Catargului ‘Saritoarea Maimuted 10 10m 10 3 Marea Fractionare 1a Cascada 27m 30m 35m 3 mijlooul cascaded gio broga Marele Bazin 4m 10m 10m © Coarda gi scera echipeazd in tra~ versere bazinul (se exclude baroa) Brine Trebuie scarite Indraznelii 10m 10m 30m 4 gi bucle de cordelina Pugul cu 15m 15m 20m 2 Pendul montat de pendul la platforma care duce la séritosrea Uragen Siritoares Uragen 10m 10m 10m 1 Pugul Echipati 1a capatal Uragan 44m 45m 50m 4 brinei. Coarda de 1o m folosegte drept balustrada. De prevazut plachetele necesare pentru spituri gi o bar- 0& pentru lecul Cadoux (Fight de echipament comunicata de FLT).- 113 - Autorizatii necesare Explorarea Avenului Berger gi a pegterii Cuves de Sas- senage se face numai cu autorizatie prealabila obtinut& de la primarii din ENGINS, respectiv SASSENAGE. Realizarea filmului "Sifon-1122" In 1956, datorita importantei expeditiei prevazute, a fost posibila realizarea unui film, in afara fotogrefiiior o- bignuite. Realizarea unui film in cursul explorarii unui mare ven ridic& o serie de probleme. Nici vorbi din nefericire s& poti lumina merile s&li, marile galerii, pe mai multe sute de etri. Pentru aceasta ar trebui un material care ar paraliza expeditia ce are drept scop principal de a merge cit mai de- parte posibil gi de a invinge diferitele obstacole tntiinite. Idealul er fi o echipa specials, total autonoma gi cred c& expeditia britanica din 1964 avea astfel de mijloace. Ce s-a obfinut? Niciodata nu am aflat nimic despre acest subiect. In general toat& lumea este de acord c& este intere- sant de a realiza unele dooumente, cu conditia ca explorarea s& nu fie stinjenita de cineagti sau fotografi. Multumita tuturor, proiectul nostru s-a pus pe picioa~ re: materialul cinematografic, reprezentind zece pachete intre 10 91 20 de kg,a putut f4 pus 1a punct o dat& cu celelalte co- Lete. Grija mea permanenta era acum si incere s& regrupez, pe m&sure inaintarii, cele 10 pachete cinema care, ca un fécut, se risipeau in timpul manevrelor gi transportului. Aa imi lipsegte o baterie, ba of nigte cabluri au ramas in urma, ba c& au plecat mai jos in spatele unui hamal prea zelos. Am pierdut, in felul asta, citeva secvente interesante. Am ales formatul de 35 wm pentru ca, in perioada respec- tiva, emulsia cea mai rapid& (KODAK TRI X) nu exista inca pe 16 wm. 4m utilizet ca aparat un Bell and Howell tip EYEMO-71 cu motor mecanic, camera foarte robusts, de volum redus, ac- ceptind bobine de film de 30 m (30 m = 1 minut de proiectie). » cind volam si treg un cadru, constatem ba c&1k Cu multe luni fneinte a trebuit sk pregitesc tot me terdalul fn vederea coboririi. Am tneeput « fabrica o cutie etangé 91 antigoc pentru camera gi acceseriile fragile (fara e& uit um prosep ouret pentru a gterge afinile inainte de a fmourca pelicula!). Cutia, din lem de 8 mm, avea un capac ce se fixe prin intermediul unui cauos Cutia g1 capacul au fost scoperite ou straturi de vata de stiold gi rigina sintetioa (STRATYL.A.16, Seint-Gebein), cee oe asigura lemnului e perfects otangeitate, factadu-1 insensibil 1a freckrile g1 goourile diverse care f1 agteptau. Cutia era suficient de mare pentru oa, fn interior, si poata f1 c&aptugita ou un burete de oauciuc eros de 5am destinat amor~ tisarid gecurilor. 0 dats umpluta gi fnchisa, outia era insub- mersibila: am fnoeroat-o fn baie pentru a mi convinge of urod Intr-adevir la suprefaji. Med continea gi ofteva bebine de film, reserva prinoipald fiind tinuta fm outdid metalice tubu- lare (cutii de 1a sinistrele migti de gase din ultimul risbei). In sfera filmelor fiecare outie contines saculet¢d ou gel de siliciu (ACTIGEL) destinati si absoarba usiditates ou care filmele se impregnau in timpul turmirii. Cutdile erau etangeizate ou bensi sotive, In coea ce privegte luminatul, © parte din preiectos- rele utiligate le realiserea "Riului fara Stele" au fest reou- perate, iar outiile lor adaptate. Este vorba de trei outii de lewn al c&ror capac din fa~ $& se putes trage, apirind astfel 2 lampi de 24 V - 250 V pu- se fn focarul a dous reflectoare parabolice, Duliile lampilor erau suspendate fntr-un mod elastic pentru « amortize goouri- le. In spatele acestor outii, capacul de aici fiind gi el amo~ vibil, se gisea rulat cablul destinst sk lege lampile la o cu~ tie continind: 3 prise, un intrerupater, un voltmetru de con- trel 94 cablul de racordare 1a baterie, tersinat cu o priz&i specials. Aveam la dispozitie oimoi baterii de 24 V, cadmiu-ni-~ ehel (VOLTABLOC), tip aviagie: trei baterii de 16 emperi/ora (greutate 1g kg fiecare) gi dou’ baterii de 7 amperi/er& (reu- tate 9 kg fiecare). Bxtrem de robuste, vor functiena perfect degi au fost supuse le numeroase imersiuni. Saroina elec-~ 1ls- trick acumulata permitea asigurares a 54 minute luming ou ce- Le 6 lumpi de 250 W aflate tn functiune. dv merva. am gi limpi de re~ Ca ultim refinement, aveam o bateric ou argint (DUPHOT), foarte ugoard, destinata filmurii ultimeler momen te de progresie dupsé -1000. Bateria putea alimenta 2 lampi timp de ofteva minute numei, © prims parte a filmului a fost turnata in timpul cob: rirdi de transport de la 14 la 20 iulie 1956, pind la oceta -500. Lumina pentru film a permis realizarea de fotegrafii alb-negru gi in culori a marilor sili. Dup& iegirea din aven, bateriile au fest refncarcate inainte de cebertrea de 1a 3 1a 19 august, numita *Operatiunea -1000". Seoventele turnate pe riu gi 1a baga cascadeler au pus sericase probleme pentru mentineres tn ourdtenie = obiective- Lor 94, mai ales,» vizorului. Prinoipalele dificultati au apirut le basa Uraganului, cascad’ de 45 m, unde domnegte ceats produsé de pulverizarea apes co se inbegte de stinci. Obiectivul era umplut destrepi gi ldmpile supratnotizite au explodet sub dugul glecial. A trebuit of ne departim de zona oritick. Ambieanje a rémas, totugl, cefeasi 91 absorbea o mare parte din lumink. Seoven- fele trase fn aceste conditii eran fara contrast gi subexpu- se. Dupi tncerciri in leborater, au trebuit si superte un de- velopaj special. In tispul urckrii, camera neastré, degi robusta, nu a resistat oiderii unei pictre venité din virful putului Gachs. Turela ou obiective a fost suulsi, ceca ce a pus capat films- rid. Pink atunod fuseseré tragi 1500 = de pelioula de 35 mm. In fine, dupi 15 zile de "vacanta distrectiva", tot ma- terdalul a fost soos din aven, putin ebesit, la fel om gi med. Filmul a fost developat, lipit cap 1a cap 91 preiectat Antregii echipe, Aped a ramas uitat in cutii cinci ani de si~ Le. Prins de um brusc interes pentru aceste asintiri mem he- turtt 8-1 montes, tmpreund cu prictenul meu Jacques GINEL. Sonorizerea a fost faouts datorita unei iaprovisatii masistra- Le a lui Leuis GARDE gi orgii cetedralei Saint-Bruno din Gre-- 116 = noble (filsul era preieotat pe un ecran plasat in fate clavia turdi). Fruot al uned penibile gestatii, s-a nuscut, fn fine, a- cost court metraj de 20 de minute intitulat "SIPHON -1122", Cucerirea Avenului Berger este o mare eventurs unde s-au oristalizat speranjele 1 eforturile tineriler in oxuter ideal, sau a oine gtie ce ilusii. unui Care este forte misterioas’ co £4 fndrem, £4 atrage spre aceste adincini, spre 1imite mereu evitate? Poate, incongtient, fiecare cauta acolo r. d4zerea unui vis - sau raspunsul le sperante secrete, Bate chemarea necunosoutului? Cautarea uned continuiria? Sau o fugk, pentru a uita?... Pentra a uite ce? Bate, poate, doringa de depigire de ingelegere de deeceperire de a fi singur sau de a te regisi Insesmns si gisegti o prietenie taoore © forts nous o&ldura unei flscari Inseamps s-$i rigti viata, pentru ce? pentru cine? pentru nimio pentru ceilal¢i-117- Inscamné o& ofgtigi libertates, propria libertate, Inseauné sf £14 liber, tntr-o imens& inchiscare, de unde egti “aproape" sigur of poti s& evadesi ofmd ved. Inseasmi 2% te jooi ou moartea - si © tnvingi seu s& piersi. Inseamn& sf rogisegti soarcle erborid Georges MABRY-1s- <= 4 Fonné +35 & ifenst,_ die Sate de Mee sate Tetons sion Bormeval —__ plan pit Lavigne SAN Vestionnt Pp veteaua Faut Che minal ye sate Cotargutui 3 % sien saat 5 cuves p0E |b SASSENAGE sae 7 CG % 980,510 x $23,310 x 298m oe Yh —— Trivnghrint g commune da Sassenage A cascade %y -Istre- bey me ete ete cartare SGCAF- 119 - © soufundare 1a fundul Avenului Berger, efectuata de frenceai, a permis om dupi sifonul 3, sifonul 5 (sceengi al- titudine ca sifenul 4) sa fie plonjat pe 7 = adfinoime. Deni- velar; avenclud este acum -114g, Zona fmnecata incepe la cote -11h1. (péié0 Darboun, Spslunca * - 1978) Langimes Avenului Berger: 17.282 wetri (spelunca, 1-1979)- 120 - TOP_INTERNATIONAL CLASAMENTE INTOCMITE DE ICA GIURGIU DE LA CLUBUL DE SPEOLOGIE "EMIL RACOVITA" BUCURESTI, MEMBRU IN COMISIA PENTRU MARI PESTERI DIN CADRUL UNIUNII INTERNATIONALE DE SPEOLOGIE. A COLABORAT LIVIU VALENAS DE LA CLUBUL DE SPEOLOGIE Z ORADEA PESTERI CU DENIVELARE MAI MARE DE 500 MBIRI RETEAUA PIERRE SAINT-MARTIN (FRANTA SI SPANIA) 1332 RETEAUA JEAN-BERNARD (FRANTA) -1298 GOUFFRE BERGER (FRANTA) -llks SCHNEBLOCH (TENNENGEBIRGE) (AUSTRIA) (-954, +132) 1086 SIMA G.E.S.M. (SPANIA) 1070 LaMPRECHTSHOFEN ( AUSTRIA) (-10, +1014) 1024 HOCHLECKEN ~ GROSSHOHLE ( AUSTRIA) (-920, +102) 1022 RETEAUA CHOURUM DES AIGUILLES (FRANTA) (-682, +298) 980 GOUFFRE GARMA CIEGA-SUMIDERO DE CELLAGUA (SPANIA) -970 PESTERA KIBVSKAYA (KILSI)(URSS) 964 ANTRO DI CORCHIA (ITALIA) (-871, +79) 950 GOUPFRE ANDRE-TOUYA (FRANTA) (-917, +13) 930 ABISSO MICHELE GORTANI (ITALIA) 926 925 GROTTA DI MONTE CUCCO (ITALIA) (+791, 4131) -922 RESEAU FELIX TROMBE (FRANTA) 919 KACHERLSCHACHT (QUELLI) (AUSTRIA) “913 GOUFFRE TOUYA DE LIET (FRaNTA) 905 PLATTENECKEISHOHLE-BERGERHOHLE (AUSTRIA) (~877, +18) -895 SISTEMA PURIFICATION (MEXIC) 883 CUEVA DEL BRINCO-CUEVA DEL INFIERNILLO (MEXIC) 879 SPLUGA DELLA PRETA (ITALTA) -878 SCTANO DE SAN AUGUSTIN (MEXIC) - 859 ‘TRUCKENBOLDSCHACHT (L'EMPEGADURE) (AUSTRIA) =854 GRUBERHORNHOBLE (AUSTRIA) (+745, +70) abt SOTANO DE AGUA LECARRIZO (MEXIC) 848-1z- SIEBENHENGSTE (ELVETIA) 828 HOLLOCH (ELVETIA) (-116, +712) 828 ABISSO CLAUDE FIGHTERA (BUCA DEL CACCIATORE) (ITALIA) 825 JASKINIA WIELKA SNIBZNA (POLONIA) -783 RESEAU DED (PUITS KRISKA) (FRANTA) -780 ABISSO EMILTO COMICI (ITALIA) 774 AP? - LONNE PEYRET (FRANTA) ~769 GRIETA (MEXIC) -760 SIMA DEL CUETO (PENA BLANCA) (JUHUE) (SPANIA) -755 GHAR PARAU (IRAN) “751 GOUFFRE PLANAGREZE (FRANTA) -750 ABISSO ENRICO DAVANZO (ITALIA) 737 ABISSO COLTELLI (ITALIA) -730 RAUCHERKARHOHLE (AUSTRIA) (+718, +7) 725 PUITS FRANCIS (FRANTA) =723 SCHAKHTA SNIEZNAJA (URSS) 720 CUEVA BUCHAQUERA (SPANIA) (607, +107) 714 AVENC B15 (SPANTA) -701 FAUSTLOCH (ELVETIA) -700 KEF TOGHOBEIT (MAROC) =700 TANNE DU TORDU - GROTTE DE LA DIAU (FRANTA) 696 GOUFFRE GEORGES (FRANTA) (-687, +7) 69% POZZO DELLA NEVE (ITALIA) 693 POLOSKA JAMA (JUGOSLAVIA) (155, +530) 685 ABISSO DI BIFURTO (ITALIA) -683 SCIALET DE GENIBUX (FRANTA) 675 GOUFFRE DU CALADAIRE (FRANTA) 667 GROTTE D'ARPHIDIA (FRANTA) (493, 4172) 665 ABISSO CAPPA (ITALTA) ~662 RESEAU DU KRAKOUKAS (FRANTA) 658 BUCA DI MONTE PELATO (ITALIA) 656 ABISSO CESARE PREZ (ITALIA) 654 COMPLESSO DE PIAGGIA BELLA (ITALIA) 640 CUEVA SERA (SPANTA) -630 AVENC BADALONA (SPANIA) 630 COUEY LOTGE (FRANTA) 625 ABISSO EUGENIO BOBGAN (ITALIA) 624= 1a - DENT DB CAROLLES (TROU DU GLAZ)(FRANTA) HOUET FAOUAR DARA (LIBAN) BREZNO PRI GAMSOVI GLAVICI (JUGOSLAVIA) CUBVA DE DIAMANTE (MEXIC) ABISSO SIMI (ITALIA) T1 = CUBVA DE SANTA ELENA (SISTEMA ARANONERA)(SPANIA) ABISSO STRALDI (ITALIA) POZO ESTELLA (SPANIA) AHNENSCHACHT (AUSTRIA) GOUFFRE DS 30 (FRANTA) SALZBURGERSCHACHT (AUSTRIA) SIMA DEL LLAGU DE LAS MONIETAS (SPANIA) POZO DE CEBOLLEDA (SPANIA) BUS DELLA GENZIANA (ITALIA) SCIALET DE LA COMBE DE FER (FRANTA) WIESERLOCH (AUSTRIA) RAGGEJ AVRE-RAIGE (NORVEGIA) GOUFFRE JEAN NOUVEAU (FRANTA) AVENC T.38 (SPANIA) BANDZIOCH (POLONIA) (-550, +20) BARENSCHACHT (ELVETIA) ‘UFO SCHACHT (OBNI) (AUSTRIA) SISTEMA FELIX RUIZ DE ARCAUTE (SPANIA) SOTANO DE TRINIDAD (MEXIC) ABISSO RAYMOND GACHE (ITALIA) AVENC DE LA BUFONA (SPANIA) GOUFFRE HENNE MORTE (FRANTA) (-540, +12) WARNIXSCHACHT (AUSTRIA) SISTEMA DEL MORTERO (SPANIA) (=526, +22) MONDHOHLE (AUSTRIA) GOUFFRE DES PERDUS (FRANTA) BUCA GRANDE DI MONTE PELATO (ABISSO BOLOGNA)( ITALIA) VORAGINE DI PUNTA STRALDI (GOUFFRE DES PERDUS) (ITALIA) BREZNO PRI LESKI PLANINI (JUGOSLAVIA) FRAUENMAUERHOHLE-LANGSTEINTROPESTEINHOHLE (AUSTRIA) SOTANO DE RIO IGLESIA (MEXIC) POOR NA BUNOVCU (JUGOSLAVIA) ~623 622 ~621 ~621 ~620 ~620 ~614 614 ~607 607 ~606 -600 -595 580 580 575 573 570 565 -565 =562 ~559 -558 553 552 -550 5h 546 ~540 540 -539 536 536 535 “534~- 23 = TORCA DE HORNOS II (SPANIA) SOTANO DE NOGAL (MEXIC) 4N3 (FRANTA) SISTEMA CUBTZALAN (MEXIC) SISTEMA DE CHICHICASAPAN (MEXIC) GELDLOCH (AUSTRIA) (432, +96) GROTTE AUX OURS = GROTTE DU BIOLET(FRANTA) (-520, + 7) ABISSO GIANNI RIBALDONE (ITALIA) ARCTOMYS CAVE (CANADA) RESEAU DE LA COMBE DEL FOGES (FRANTA) TONION CHACHT (FLEDERMAUSHOHLE) (AUSTRIA) BYAKUREN DO (JAPONIA) GOUFFRE DE LA CONSOLATION (FRANTA) GOLET DU POMPIER (FRANTA) RESEAU DE SANS BET (FRANTA) TANNE CASSINA (FRANTA) GOUFFRE DU CHEVRIER (ELVETIA) GROTTA DI CHIOCCHIO (ITALIA) GROTTE-GOUFFRE DE LA LUIRE (FRANTA) (-k50, +63) SOTANO DE LAS GOLONDRINAS (MEXIC) ABISSO GIOVAN BATTISTA DE GASPERI (ELVETIA) ABISSO DEI PASSI PERDUTI - ABISSO SARACCO (ITALIA) HOYA DE LAS CONCHAS (MEXIC) GOUFFRE D'APHANICE (FRANTA) SOTANO DEL BUQUE (MEXIC) WAZAROVSKAJ A (URSS) GOUFFRE DES TROIS-DENTS (FRANTA) (-495, +5) SOLDATSKAJA (URSS)- he PESTERI MAI LONGI DE 20 KM FLINT-MAMMOTH CAVE SYSTEM (SUA) HOLLOCH (ELVETIA) OPTIMISTICESKAIA (URSS) OZERNAIA (URSS) JEWEL CAVE (SUA) SISTEMA 0JO GUARENA (COMPLEJO PALOMBRAS-DOLENCIAS) (SPANIA) GREENBRIER CAVERNS (SUA) RETEAUA TROMBE (FRANTA) WIND CAVE (SUA) EASEGILL LANCASTER-PIPPIKIN (ANGLIA) EISRIESENWELT (AUSTRIA) @UMBERLAND CAVERNS (SUA) OGOF FFYNNON DDU (ANGLIA) RETEAUA SIEBENHENGSTS (ELVETIA) CREVICE CAVE (SUA) DENT DE CROLLES (FRANTA) SLOAN'S VALLEY CAVE SYSTEM (SUA) FRIAR'S HOLE SYSTEM (SUA) RETEAUA PIERRE SAINT-MARTIN (FRANTA SI SPANIA) CARLSBAD CAVERNS (SUA) BLUE SPRING CAVE (SUA) ‘TANTALHOHLE (AUSTRIA) ATEA KANADA (NOUA GUINEE) BINKLEY'S CAVE SYSTEM (SUA) BUTLER-SINKING CREEK SYSTEM (SUA) RESEAU DU VERNEAU (FRANTA) SISTEMA CAVERNARIO MAJAGUAS CANTERA (CUBA) DACHSTRINMAMMUTHOHLE-OEDLHOHLE (AUSTRIA) OGOF AGEN ALLWEDD (ANGLIA) THE HOLE (SUA) SISTEMA CAVERNARIO DE LOS PERDIDOS (CUBA) PARADICE ICE CAVE (SUA) CULVERSON CREEK CAVE SYSTEM (SUA) FERN CAVE SYSTEM (SUA) CAVERNA DE SANTO TOMAS (CUBA) 306, 080 135,625 131,467 102,570 88,000 60.000 51.490 51.000 46.200 45.000 42.000 39.600 38.500 37.000 36.692 36.310 36.200 35.400 34.410 33.200 30.900 30.600 30.500 30.000 28.800 27.890 27-750 27.746 27.500 26.440 26.000 26.000 25.700 25.149 25.000- 125 - BARADLA BARLANG-J ASKYNA DOMICA (UNGARIA-CEHOSLOVACIA) 25.000 GROTTE DE ST.MARCEL D‘ARDECHE (FRANTA) GUA TERANGAIR (MALAEZIA) CLEANWATER CAVE (INDONEZIA) RIMSTONE RIVER CAVE (SUA) TOM MOORE ~ BEROME MOORE SYSTEM (SUA) CAVE CREEK SYSTEM (SUA) CORAL CAVE SYSTEM (SUA) FOUSSOUBIE (FRANTA) MISTERY CAVE (SUA) GROTTE AUX OURS - GOUFFRE DU BIOLET (FRANTA) PESTERA VINTULUI (ROMANIA) HIDDEN RIVER SYSTEM (SUA) PLATTENECKEISHOHLE - BERGERHOHLE (AUSTRIA) BIG BAT CAVE (sUA) MCCLUNG CAVE (SUA) SAO MATEUS-IMBIRA (BRAZILIA) SELMINUN TEM (NOUA GUINEE) ANVIL CAVE (sUA) CUEVA DEL BRINCO - CUEVA DEL INFIERNILLO (MEXICO) Informatii primite ping la 1 iulie 1979. 24.757 2h.2ho 24.000 23.330 23.330 22.530 22.000 22.000 21.725 21.698 21.470 21.400 21.000 20.866 20.770 20.540 20.500 20.380 20.067= 126 = CUPRINS PESTERA CUVES DE SASSENAGE. » 2. 2 ee eee Nagterea unei eohipe. s+ ee ee tee De pe lapiazul de pe Sornin 1a filmul subteran . Raul fyvh stele, ss ese eee eer eeee DESCOPERIREA AVENULUI SAU RIUL REGASIT ... . Isprave Mioului General. . 1. 2s ee ee ee PRIMA EXPEDITIE - 7 noiembrie 1953 ..+.+.+ RECORD MONDIAL 6 we ee ee eee ee ee WEEK-END LA -900 - 2 6 ee eee ee ee eee Pris soufundare in Cuves «4+ ees eens Reteaua ou Norod. Cota -250. see eee OPERATIUNEA -21000 . 2. ee eee ee eee e Transport .. 2 ee ee ee ee ee ee ee Ataoul, 2 2 ee eee ee ee ee ee te Refluxul . 6 eee ee ee ee ISPRAVA LUI KEN PEARCE. «6 ee se ees eee Avenul rezistd . 6 6 eee ee ee te ee Tenniod mod, sss see tt 48 ee Englewii debarcd . 26 ee ee ee ee ee ee Uroarea afluentului -1000 2... eee eee DESCOPERIRI IMPORTANTE . 6 ee ee eee eee Soufundarea 2. eee ee ee ee et eee RETEAUA URAGANULUI 6 wee ee ee ee eee Seufundard fm Cuves . 6 ee ee ee ee ee Inter-Club fn galeria ou Norol . +. +s + ee Tehnice cordelined: “Avenul Berger cu o coarda" Ultimele descoperiri . . 1 esse eee eee Pag. . 5 7 7 . 9 : uw . RB . 15 . 17 : 2k 7 29 . a4 : 37 7 aa 7 46 . 4a . 52 : 61 : 63 . 67 . vid . 7 . 73 : 76 . 79 . 83 : 9 : 97 . 98 . 105- 127 - Reteaua Saint-Nizier . 1... Gonclusit 2 eee ee ee ee MARILE ETAPE ALE EXPLORARIT. Materialul necesar pentru echipa: avenului ping le ~1122 Realizerea filmului "Sifon-1122" Cele mai mari pegteri din lume 107 108 109 lle 113 120