facind piramide, dar la baza unui put de 30 de metri unde evident nu mai aveau ce face s-au hotarit si construiased o opera de arté care nu avea alt scop decit si-i incdlzeascd pe creatori dar care i-a nedumerit intotdeauna pe speologii care au trecut pe acolo... ‘A doua zi de dimineata, urcind riul cu Excentrite, am ajuns la obiectivul nostru. Aceasta sald este in intregime putreda, nimic nu fine ; o frumoasa trecere in opozitie ne permite si atingem Virful cascadei. Urcdim pe riu, roca este neagra si friabild, iar ampile noastre nu reugesc si lumineze cum trebuie; lumina este ca un lichid pe o sugativa. O complicata lansare de coard’ ne permite si ajungem in virful unei alte cascade si apoi, aproape imediat riul dispare. Eu si cu Lopz incepem si ureém intr-o sali care pare a fi baza unui mare put, Arabul patrunde intr-un meandru care agata si rupe — numai escalade importante ne-ar putea aduce poate ceva nou. Am lsat un reper usor vizibil si ne-am intors dezechipind gi cartind, $i pe aici trebuia sA te folosesti de limba pentru a curata cutia topo, iar astézi era rindul meu s& masor... Cu riul Murdar reteaua Jean Bernard ajungea la unsprezece kilo- metri lungime. Speologia nu este desigur un sport competitional, dar daca te afli aproape de un record te simti stimulat asa ca in scopul de a gasi cei 125 de metri care ne lipseau pentru a depasi Pierre Saint-Martin, ne-am hotarit sé revenim la fund in Jean Bernard si si ajungem in galeriile pe care le observasem. S-a format 0 echipa puternicd din care faceau parte Christian Ri galdie, Georges Marbach, Fred Vergier, Patrick Penez si eu! Un ziar din Lyon scria: ,,Principala dificultate pentru grupul Vulcain va fi trecerea grohotisului care blocheaza pestera. Rias si oamenii sai se gin- dese ci I-ar putea depasi printr-o galerie laterala" nCei sase o doream in mod deosebit.. . In B19 urma sa intre o echipa din care faceau parte Bernard Seroul si Benoit Le Fabler. Rezultatele acestei expeditii care a avut loc in primele zile ale lui 1976 au fost foarte interesante : echipa din B19 a gésit o galerie care scurtcircuiteaza putul, Papy (pentru noi cea mai mare placere) si permite acum jonctiunea V6 - Jean Bernard - B19 intr-un timp record. Aceasta galerie, rectilinie, ajunge in V6 si in 1964 incereasem sd o atingem Aci am gésit pitoane din vremea aceea. Cei doi au botezat-o Galeria Porumbului din cauza compozitiei ratiilor subterane care con- tineau o mare cantitate din acest sortiment. La tundul lui V4, in sala Tacerii, o frumoasa escalada a permis acce- sul in meandrele unei retele complexe si strimte care i-au condus pe Arab si pe Pneu la un sifon. Galeria, numita Galeria celor 6 oameni, a ridicat profunzimea avenulu la —1298 metri, adicd s-a realizat un spor ce adincime de 90 de metri! La Pierre, incepusera si se nelinisteasca. .. Nu avea s& treac§ prea mult timp in asteptarea noutatilor. In amonte, la baza lui B19, am intreprins escalade demente prin cascade intr-o zon pe care am botezat-o Spalatorul. Echipele se succe- 41dau inzestrate cu echipament din ce in ce mai ciudat. Lopz a folosit costum de scufundare si mascd, cit despre tubul de respirat nu imi dau seama la ce l-a mai pus. Aceasta parte a avenului este foarte complexa si descoperirea unui al doilea riu nu a simplificat deloc lucrurile. Capri- ciile naturii ne-au demonstrat ci dincolo de metode si oameni, avenul dispunea. La 4 august 1977 Pernard a realizat o jonctiune interesanta cu B19. Este vorba de V11 care ne-a solicitat multe ore. In timp ce stdteam lungiti in noroi, pe fundul unui meandru ing si amplasam incarciturile de dinamita, 0 splendida galerie, confortabi uscaté, dreapta, scpase investigatiilor noastre. Ce lectie. Tot in august, ne gindeam c& am gasit un al doilea Jean Bernard in sinelinalul Combe au Puaire. Din pacate, la -257 de metri, avenul CP12 nu a mai continuat. Fusese gasit de Rigaldie. O gaurd mica cit pumnul, un curent de aer, o dezobstructie rapidi si asa am explorat un aven care va ramine printne cele mai frumoase din masiv. In Jean Bernard, marele put care pleacd in sus de la riul Murdar nu ne is pace aga ci ne-am hotarit sd-1 escaladim. Tehnica era deosebita obligati si progresém foarte aproape unul de altul; trebuia curatata treptat roca putredi. Impreuni cu Lopz si Pernard schimbam tronsoa- nele si asa am avut sansa sd fiu primul la iegire. Ultimul pas fusese deosebit de dificil aga cd m-am oprit un moment pentru a-mi potoli b&tdile inimii, Ma aflam pe un cnorm grohotis suspendat, iar deasupra capului vedeam o gaurd neagra imensi de unde imi raspundea un ecou teribil. Pentru prima oar in Jean Bernard am avut impresia de imensitate. Seara in tabari domnea o ambianta de zile mari. Lopz a incercat esca- Jada dar nu a reusit; m&rimea putului ne depasea puterile. Inainte de a-l dezechipa Lopz a confectionat din bandd luminescenta o cruce enorma si dupa o clipa de gindire a pus-o pe podea, Vom veni oare vreodata de sus ?... In octombrie 1977, Federatia Francezi de Speologie m-a rugat sa preiau conducerea comisiei salva-speo. Am creat Spéléo Secours Fran- cais, aveam alaturi o solida echipa de oameni de teren si o multime de probleme de rezolvat. Daca problemele de salvare incepeau si se rezolve in schimb explo- rarea lui Jean Bernard bitea pasul pe loc. Un concurs de imprejurari a dus la anularea mai multor expeditii, ploaia si zipada s-au intercalat iar in februarie o enorma avalansa a luat refugiul nostru drag. La sfirsitul lui septembrie 1978 intentionam sa facem parcurgerea integrala a retelei adicd si intrim prin B19, sA coborim pind la fund si si revenim pe acelasi traseu. Pentru explorare acest gen de exercitiu nu aduce mare lucru dar din alte puncte de vedere este 0 experienta intere- santé mai ales in ceea ce priveste raporturile dintre oameni, tehnicile si mijloacele de progresie utilizate, organizarea si puterea de a indura. Acest subiect a declangat o polemica in cadrul clubului si concluzia noastra a fost c& trebuie si ne ocupam de speologie facind lucruri inte- resante in loc si aparem pe prima pagina a zianelor de fiecare data cind se inregistreazi un accident. t 42Cind ne-am adunat la noul refugiu, era din fericire timp frumos - da, am zis din fericire cAci ninsese si zipada risca si se topeasci. Urcugul pina la B19 nu a fost usor cdci aveam multe materiale si deloc echipa de sustinere, SA facem inventarul : 400 metri de coarda, 40 de amaraje, truse pentru pitoanele cu expansiune, material de bivuac, carbid, alimente pentru trei zile, aparate de fotografiat, trusa sanitara. Eram cinci : Christian Rigaldie (Arabul), Bernard Lips, Jacques Orsola (Ruginitul), Gilbert Gros si eu. La plecare aveam cite doi saci fiecare. Pe riul cu Excentrite am facut pe biela transportind doi oameni cite trei sa In conducta fortata a sifonului, care era aproape inundata, s-a declangat o cddere de pietre si inainte de a schita un gest am receptionat una in sold. Pe la 9 seara ne-am instalat bivuacul la baza putului Alain. Dimi neata m-am hotarit s& abandonez caci soldul ma facea si sufar. Baietii au plecat deci in patru spre fund. Cind au ajuns la Jean Dupont aceasta improsca violent, Era prea multa apa... S-au hotarit si se intoarcd. De data asta ne-a deranjat timpul frumos. In martie 1979 cercetam masivul pe schiuri si am gasit intrarea lui B21 libera. Un puternic curent de aer sufla zipada pe care o aruncam induntru. Interesant, nu ! Opt zile mai tirziu, impreund cu Bernard Seroul si Christian Rigaldie, urcam cu material, zapada se lipea si se facuse tirziu cind am ajuns pe marginea crevasei larg deschise. Gei doi foarte dragi prieteni si skiurile au servit de amaraj, eu m-am lasat sé alunec pe gheata si foarte rapid am ajuns la fundul celor 35 de metri ai avenului. Il recunosteam caci coborisem cu Lopz in 1970. Curentul de aer iesea suierind din meandrul in care ma aflam gi care foarte repede devenea impenetrabil ; totusi, se parea c& dup§ citiva metri se largeste. Trebuia pus exploziv. Cu aceste infor- matii odata culese am urcat caleulind ca dac& vom reusi si trecem vom ajunge spre 1350 metri si de data asta am bate Pierre Saint-Martin... Afara se lisase noaptea, Bernard si Arabul erau unde ii lisasem... multumesc... ! Coborirea pe schiuri cu o lanterna pentru trei oameni ar merita povestita mai ales a cel care tinea lumina eram eu... Amatorii de senzatii tari pot incerca ! La 5 julie 1979, Pernard si Benoit Le Fahler faceau parte din echipa care si-a instalat tabara ling’ B21, pe marginea falezei. Explozibilul a vorbit deja de doug ori si nu se poate si nu se treacd, inainte pentru jonctiune. Benoit povesteste : ,,Trecerea strimtorii la care se oprise Pierrot s-a dovedit usoard c&ci roca era acum fisuraté si ciocanul a fost suficient pentru a degaja un pasaj, strimt desigur, dar neted si bine orientat. Continuarea a fost cit se poate de afurisita, in sens propriu dacé se poate spune, dar si la figurat, cdci nu exista nici o logica. Am ajuns la © alta strimtoare, in fundul unui mat vertical, unde am intrat cu picioarele in fat& impingind inainte o argilé dens venita din partea cealalta ; starea noastra fizicd si moral erau lamentabile din cauza temperaturii glaciale. Au fost necesare mai multe sedinte pind si intrim intr-o retea confor- tabila“. 43Pernard a ajuns pe buza unui put care panea a fi foarte mare. A aruncat o piatra Dupa aproximativ sapte secunde a auzit-o cézind. Nu-i mai rama- sesera decit 60 de metri de coarda asa cd era inutil si insiste... Seara a trecut calculind cota atins’, adincimea putului si viteza de cddere a pietrei intr-o ambiantd de entuziasm si prudenta. wA doua zi, cu 130 de metri de coarda la noi, am ajuns pe buza putului, Plecarea era destul de impresionanta si dupa ce am fixat ultimul piton cu expansiune mi-am dat drumul in intuneric. Dupa ce am trecut nodul de la minus 60 de metri, cind am reluat coborirea, picioarele imi tremurau de emotie. Am ajuns si la reperul de la mijlocul corzii... 60+65, am calculat repede... minus amarajul, asta insemna aproape 120 de metri de coborire. In sfirsit, am ghicit ceva acolo jos, dar... dar, era o cruce, 0 cruce mare din banda luminescent si coarda ajungea exact deasupra. Era crucea lui Lopz din riul Murdar. O clipa, am inceput sé dansez in zgomotul fiera- riei, anuntam tipind victoria... dar acolo sus nu ma intelegeau !!". Aceasti echipi a realizat sperantele celor care intr-o zi au privit si au cdutat sd strapunga misterul noptii. Acest superb put de 136 de metri care facea jonctiunea B21 - Jean Bernard a ridicat adincimea retelei la 1350 metri stabilind astfel un nou record mondial. Mai réminea de parcurs diferenta pind la resurgenta, si cine stie, gasind poate o iesire undeva jos si facem 0 traversare ? Trecerea sifonului terminal devenea acum un obiectiv. Oare in acest scop m-am reapucat de scufundare ? Nu pot spune exact, in orice caz, in seara lui 8 noiembrie 1979 mA aflam echipat pe marginea canalului Drac din Grenoble in scopul unui antrenament in conditiile scufundarii in sifon. Monitorul meu era Daniel Andres, unul din cei mai celebri speologi scafandri ; dup’ manevrele preliminare, totul mergea bine, am trecut la faza de adincime ; iati-ne evoluind sub ap la lumina alburie a castilor, faré un program propriu zis : golirea mistii, schimbarea bute- liei, réspuns la intrebari, urmarea firului pe care un al treilea il deru- leazi inaintea noastra. Cum eram prea lestat, ure si ma ugurez de mai bine de un kilogram sub privirea deja maternd a lui Daniel, apoi revin, conditiile de sifon sint bune, namol, vizibilitate uneori redusa la fir. Daniel ma paraseste citeva momente pentru a ajunge omul din faté. Ma incure un pie in cablu dar m& degajez fara probleme desfacind si buclele. Plecim din nou dupa ce Daniel mi-a indicat modul in care trebuie ti iarasi singur; Daniel este la patru-cinci_ metri departare ; aici vizibilitatea e bund; ne aflém la opt metri de fund si deodata impresia ci nu mai am aer. Apoi imi amintesc. In momentul asta, in bazin, trebuia sa treci pe rezerva dar cum la buteliile speologice este suprimatA trebuie asadar si schimb butelia; Daniel este aproape, ii fac semn cA asta nu mai merge gi ci schimb butelia... Surprizd, se petrece exact acelasi lucru si chiar mai rau... li fac semn lui Daniel ca nu merge si urc la suprafati (cei cu experienti au recunoscut deja un stop de respiratie !)... Eu plecam de la ideea ci nu mai am aer bagindu-mi astfel in cap un diagnostic gresit. Am ajuns la suprafatd si palmind in 44directia malului mi-am scop mustiucul care ma asfixia... dar fiind prea greu inghiteam apd. Daniel soseste si isi scoate detentorul pentru a-mi pune intrebari, Ma folosesc de el ca punct de sprijin, il innec, el ma las putin ; nu reusese si scot centura asta de plumb strinsi cu 0 anvelopa. Refuz mustiucul pe care Daniel cauté si mi-l dea; si scap de centura asta ca si pot respira, si scap de centura asta ca SA pot respira... si in timpul asta, beau... Si apoi, deodata, imi dau seama cA voi muri; miinile pardsese cen- tura care ramine inchis’; bratele imi atirn4 spre spate... adio oameni... ic, departat la inceput, un zgomot care se apro- pie, un strigat, un cuvint magic pe care oamenii in mare pericol il adre- seaza cerului: mama", Il aud strigind foarte aproape, nu stiu, nu stiu nimic, sint inca cu un picior in groapA; 0 mie de miini ma ating, ma string, ,mama* cine sint? unde m& aflu? ,mama, mama‘, o fata imi apare din intuneric, din noapte, o umbra, nu sint inca o fiintA vie, nu inteleg... sint pe cale si m& nasc a doua oara si apoi... deodata... nu mai sint o planta verde, inteleg si intre doua gifiituri repet : Andres, te recu- nose, Andres, te recunosc*. Aventura s-a sfirgit, facusem un stop respirator, ochii deja nu mai aveau viaté; Daniel, dupa ce m-a tras pe mal, a incercat metoda gura la gur apelind la amintirile sale de prim ajutor ; a cistigat. $i apoi... restul, intendenta, a trebuit dat Cezarului ce era al canalului : hipotermie, febra, plapumé, miini, somn, mincare, vomi, respiratie, tuse, radio, singe... Concluzia medicilor : |,innecat reanimat cu inhalare fara pneumopatie dar cu sindrom infectios si traheit... buna constitutie a victimei std la baza unei recuperari rapide..."*. La citva timp dupa aceasta aventura am luat legdtura cu prietenul meu Patrick Penez si am stabilit organizarea unei scufundari la fundul Jui Jean Bernard. Scufundatorul... urma sa fie el... Primul obieetiv fiind de a sti daci tavanul innecat de la fund este cu adevarat un sifon, nu am planificat decit minimul de material si strictul necesar de oameni. La 27 februarie 1980 urcam sapte cu skiurile spre aven. Prietenii nostri polonezi care se aflau acolo urmau sa aiba grija ca intrarea si ramina degajata. Era frig, deci starea meteo bund. Am fost si noi obligati de a face o rulare a echipelor pentru a economisi material de bivuac. In echipa de virf : Pneul, doctorita France Guillaume, Benoit Le Fahler si eu ; in echipa de sustinere, Bernard Seroul, Yves Bally gura mare si Jacques Kerdaffrec pe care aveam si-l strigim la inceput Kor- daffroc, apoi Kordasec pentru a ne stabili in cele din urma la Kerda. Echipa de sustinere avea si sufere mult din cauza decalajului de ritm nictemeral si la urcare, incdrcatd cu butelii si material de scufundare, a avut nevoie de 20 de ore pentru a reveni la suprafata. Totul s-a terminat cu bine, recunoasterea a meritat banii cici sifonul a fost trecut si Patrick s-a oprit pe buza unei saritori. Erau indeplinite toate condifiile pentru a incerca o mare lovitura. 45Partea a treia Februarie 1981 S/FON TERMINAL?FEBRUARIE 1981 De cum le-am propus sa participe la 0 noud expeditie in Avenul Jean Bernard, Patrick Penez si Fred Vergier au si inceput sa se prega- teased. Fi faceau acum parte din cercul restrins al scufundatorilor in sifoa- nele terminale ale avenelor, posedind in acelasi timp calititi de buni speologi si buni scafandri. Cunosteau bine avenul si stiau la ce se inhama. Isi ddeau bine seama de angrenajul ce se va pune in miscare in jurul lor. Urmau sa fie un atu important in reusita expeditie Doream deasemenea, nu de multd vreme, si facem un film despre aven: am intrat in legdturaé cu prietenul meu Baps care a fost si el entuziasmat. Alain Baptizet, Baps pentru prieteni, se ocupa in principal de cinema- tografie speologicé. Conferentiar la ,Cunoasterea lumii‘ a realizat peste zece filme ; dorea sti-si adauge in panoplie un document de referinta. Atunci'! de ce sé nu profite de ocazia de a filma scufundarea de jarna in sifonul terminal ! Iata ceva de loc obisnuit. Aflind de proiect Jean-Michel Blanchard care pregitea 0 lucrare de medicina despre epuizarea in speologie s-a gindit si profite de eveniment si m-a rugat si-i permitem sa faca observatii. Gindindu-ma c4 aga ceva nu implied prea multe probleme, am acceptat. France Guillaume, doctorita, urma sa asigure asistenta vreunei actiuni de salvare putin probabile § va ocupa in principal de dietetica subterana. Nu mai riminea decit ca proiectele si fie imbinate... Foarte rapid afacerea a devenit enorma. Exemplu : cel care urma sa transporte un sac cu de-ale gurii urma si mAnince si si doarma in aven, deci, trebuia ca cineva sé ducd hrana si echipamentul de dormit pentru cei care vor duce mincarea, bateriile pentru iluminat si materialul de scufundare... adunarea lua forma unei spirale care creste vertiginos. Graficele previzionale se limpezeau, se destramau. Ne consultam, ne telefonam, ,,Patrick, cit au buteliile voastre ? Citi saci de material o si umpleti ? France, cite ratii pentru dowd persoane incap intr-un sac? Baps, chiar sint de ajuns doua ore de lumina 2... Intre Isére, Jura si Vaucluse linia telefonica s-a incins. La inceputul lui decembrie 1980 totul era adunat, cel mai mic amanunt prevazut. Imi réminea sd gasese oamenii, multi oameni cdci vor face 42 de coboriri si vor fi necesari treizeci de speologi. Ce tambalau ! Tabara Cl urma si fie instalatd la —860 metri, in galeria Metroului ; trebuia si fie prevazut cu material de bivuac, ratii si lumin& pentru gase persoane. C2, tabara de la cota —1250 metri urma sa primeascd 12 speologi ; apa era departe. Scindata in doua locuri din cauza putinului spatiu dispo- nibil in sala TAcerii, urma sA fie aprovizionata inaintea atacului. Avenul era partial armat dar refeaua activa trebuia reechipatd ; urmau sa fie 49schimbate corzile transformate in boturi de argila, s fie ameliorate unele Ppasaje si in special cel dintre meandrul dansatorului pe sirma si putul Toussaint. Apoi trebuia si coborim materialul de scufundare, de explorare post-sifon, de cartare, de fotografiat, de inregistrare sonora, patru baterii de luminat si proiectoare pentru cele doud camere ; materialul medical nu putea fi evident uitat. La urma totul trebuia dezechipat si pestera lasata curaté, Urma si intram prin V4 bis ceea ce insemna cA vom cobori mai bine de 1100 de metri pind la sifon. Tati in continuare filmul expeditiei care urma sa se desfasoare la sfirgitul lui februarie 1981. Simbat{ 21 februarie: adunarea membrilor expeditiei, transportul materialului la refugiul Folly si mai sus, pregatirea sacilor cu materiale in functie de schimbarile de ultima ora. Duminicd 22 februarie : o echipa de 10 speologi va cobori la C2 pentru a lasa materialul de bivuac, alimentele si carbidul pentru echipele de scufundare si cinema. Patru dintre ei care nu urmau sa ramina in con- tinuare la desfagurarea actiunii vor ajunge la sifonul terminal dupa ce vor echipa refeaua celor Sase. Vor urca si vor dormi la C2. Ceilalti_ vor urca la Cl si se vor odihni inainte de iesire. O a doua echipa de 7 oameni printre care si o femeie va cobori pina la Cl si va reveni apoi la suprafata. Ea va duce material de bivuac pentru sase persoane care urma sa fie folosit de o parte din cei din echipa 1, iar vinerea urmatoare de echipa de cinema. Luni 23 februarie : intoarcerea echipelor la suprafata. Marti 24 februari : repaos bine meritat ! urmau sé soseasca scafandrii Fred si Patrick si Baps cu echipa lui. Acesti Domni vor veni cu materialul lor : 0 echipa de hamali le va iesi in intimpinare. Seara Baps ii va it pe cei patru care se vor ocupa de lumina in privinta materialului si jar- gonului cinematografic. Miercuri 25 februarie. Ora 10 : intrarea echipei de scufundare, sase speologi care vor cobori Ja C2 unde vor bivuaca; joi de dimineati vor pleca spre sifon iar dupa scufundare si explorare vor reveni la C2 unde vor dormi din nou. Urmau sA jas vineri sara. Ora 11: intrarea echipei de filmare, 4 la lumini, unul Ja inregistrarea sunetului, un cameraman, Vor urma la interval de o ora echipa de scu- fundare. Vor bivuaca la C2 bis si joi de dimineaté vor urma echipa de scufundare la sifon pentru a inregistra imagini. Pe urma vor urca la Cl filmind. Vor bivuaca joi noaptea la C1 si vor iesi vineri seara. Joi 26 februarie : activitate sub pamint. Vineri 27 februarie : in timpul diminetii o echipa de sapte oameni se va indrepta spre C2; vor putea profita de ocazie pentru a vedea sifonul terminal si urcind vor dezechipa galeria celor Sase. Vor bivuaca la C2 si C2 bis inainte de a reveni la suprafata cu materialele din cele doua tabere vecine. O alta echipa de sase speologi va face traseul suprafata - C1 - suprafati pentru a demonta tabara Cl (atentie, ei vor trebui sé ajunga Ja sfirgitul perioadei de somn a echipei de cinema). Simbita 28 februarie : iesirea echipelor care au intrat vineri in aven. Seara, record sau nu... Mincare savoiarda pregatita de prietenii nostri de la refugiu, Jean si Josette. 50Prima coborire Echipe ; Transport de material la C2 si C2 bis (taberele din sala Tacerii). Intrare in aven la ora 9: * Cristian Rigaldie + Serge Aviotte * Luc Funcken * Christian Landais * Christophe Ohl Intrare in aven la ora 10 : + Jacques Kerdaffrec + Jean-Louis Fantoli * Etienne Degraeve * Maurice Chiron * Jacques Bresse Cei insemnati cu * vor ramine sa bivuacheze la C2. Cei notati cu * vor urca pentru bivuac la Cl. Echipe : transport de material la Cl. Intrare in aven la ora 11: France Guillaume Lue Petit Jean-Charles Chouquet Jacques Orsola (Ruginitul) Bernard Séroul Bernard Sillano Richard Chausson A doua coborire Echipa de scufundare plus materialul. Intrare in aven la ora 10: France Guillaume Pierre Rias Christian Rigaldie Fred Vergier Patrick Penez Echipa cinema plus materialul. Intrare in aven la ora 11: Alain Mattéoli Richard Zinck Jacques Kerdaffree Alain Baptizet Bernard Séroul Scufundator de rezerva la suprafata : Jean-Louis Fantoli 51A treia coborire Echipa de dezechipare : — galeria celor Sase — bivuacurile C2 si C2 bis — reteaua activa. Echipa va avea doua posibilitati : — fie si bivuacheze 1a C2 gi C2 bis de unde s& urce la suprafatd — fie s urce bivuacind la C1 inainte de a iesi. Intrare in aven la ora 9: Benoit Le Fahler Charles Guillonet Jean-Charles Chouquet Christophe Ohl Maurice Chiron Jean-Louis Fantoli Bernard Sillano Echipa de dezechipare : bivuacul C1. Dus-intors. Intrare in aven la ora 17 : Oliver Sourzas (Spontex) Jean-Louis Cochard Bernard Detouillon Jacques Bresse Jean-Frangois Pernette Patrick Poly Director : Pierre RIAS (Pierrot) Adjunct : Christian RIGALDIE (Arabul) Finante : Bernard SEROUL Refugiu : Josette MOATTI Intendenta& : Clotilde DUVERGIER Christophe OHL Lue PETIT Medicamente, dieteticd subterana : France GUILLAUME, Observatii medicale ; Jean-Michel BLANCHARD (doctorul Jack In) Fotografii : Jean-Louis FANTOLI Jean-Frangois PERNETTE Patrick PENEZ Maurice CHIRON Pierre RIAS Richard ZINCK Christophe OHL Jacques BRESSE Cinema : Alain BAPTIZET (Baps) Inregistrari sonore : Jacques KERDAFFREC (Kerda) Scafandri de virf : Fred VERGIER Patrick PENEZ (Pneul) Scafandru de rezerva : Jean-Louis FANTOLI 52Prezentarea graficului previzional ajuta intelegerea si cum totul era pus la punct puteam face putind publicitate actiunii noastre : Antenne 2 si FR3 ne-au propus s vind sa trag& ceva pelicula. Am acceptat, cu con- ditia ca filmarile subterane si nu aiba loc in timpul explorarii. De fapt intentionam s& reduc la maxim posibilitatile de accidente, c&ci datorita numarului mare al celor care trebuiau si fie prezenti aveam deja mai multa ,.sansa s& se inregistreze aga ceva. La 14 februarie o echipa de la Antenne 2 a sosit la Samoens pentru a turna in galeriile de Ja intrarea lui Jean Bernard. Ceea ce m-a gocat a fost marimea valizei care continea camera, dar, cum nu aveam de ales, cu atit mai rau, vom transporta valiza... Aceasta echipa, dirijaté de Alain Teulére, a aratat o vointa de a reusi care ne-a stimit admiratia, dar, sA nu uitim, seara la refugiu... pe fetele Jor, se vedea c& urcarea bagajelor i-a epuizat. Alain ne-a marturisit de altfel c& este surprins s ne vada evoluind aparent fara efort in timp ce ei isi dadeau sufletul. Dis de dimineata eram la intrarea avenului de unde Kerda a luat valiza in mina; gurile rele spun c& ajungind in sala Delacour a gasit o Ppancarta pe care scria : Gara Samoéns. Am reusit citeva imagini bune si dupa-amiaza, cind ieseam, Bernard Seroul a intepenit valiza in strimtoarea de la iesire... Ne-a trebuit ceva vreme ca’ s-o deblocém... Devenifi sloiuri de gheata am reusit in fine s& iesim din aven... Pentru cei de la televiziune urearea fusese dura, coborirea si mai grea, dar stiam ca odat intorsi la Paris vor face imposibilul pentru ca filmul sa intre in progam. Adaugind si imagini de la Baps, a iesit o pelicula buna ; baietii au realizat-o cu greu. Drept urmare a serioasei noastre organizdri expeditia a primit patro- najul Federatiei Franceze de Speologie. O antend de presi urma sa fie instalata la sediul parizian in timpul operatiei. Oficiul de Turism si muni- cipalitatea din Samoéns ne-au sprijinit si ele ; Jean Francois Tanghe urma s& asigure legatura cu presa locala. La refugiul Folly, Josette urma s& stea in permanent, s4 aprind& focul de lemne si si distribuie celebra sa tart cu lamiie. Toti cei din grupul Vulcain aveau cite o sarcina de indeplinit si munca era destula. Cum ca deobicei nu eram foarte numerosi am recrutat colegi de pre- tutindeni ; Ardéche, Vaucluse, Savoie, Haute-Savoie, Istre, Jura, Belgia. Ziua hot&ritA se apropia iar noi urmaream starea vremii sperind ca nu va ninge ; z4pada ar fi adus serioase dificultati unei asemenea orga- nizari. Barometrul s-a stabilit si in fine, simbata 21 februarie, angrenajul s-a urnit, Cerul era gri, temperatura scdzuta. Municipalitatea din Samoéns a degajat cu aceasta ocazie drumul Nemtilor, ceea ce ne-a permis si scurtim ceva din marsul de apropiere. Erau toti prezenti, nu lipsea unul. Si, surpriz plicuta, colegi din Lyon si Haute-Savoie au venit si ne ajute la transport. Cadrele si rucsacii s-au umplut ; au fost distribuite rachete ci iesind noaptea din Jean Bernard, cind temperatura este foarte scizuta, nu Stiu cine ar mai fi avut chef si-si ia bocancii de ski si si coboare. Cine poate lua saculetul asta rogu ?"'. Ipocrit, am ardtat celor prezenti un mic sac inselitor : era plin cu carbid... Jean Claude Espinasse, respon- sabil salva speo din Haute-Savoie a ridicat mina... Cind l-a apucat, l-am vazut strimbindu-se... Dar deja fugisem cautind sa plasez altceva... La sfirsitul diminetii, lingi pancarta ,,Refugiul Folly 1530 metri, 2 ore de 53,19 aiediysazap ap ediysa—g Sig Z9—Z9 asediysazap ap ediysa—g ewauia ediyse — p {3 ysodsues, yaa - Z auepunjnos ap ediyaa—¢ sig Z9—Z9 asediysa ap ediysa - qy‘e, T as = T TT arevoydca | | | (=| oo sl aen sla 714 1 1 OHS RSet - = , 4 7 ] le Leod$nveL SOydTE = Toda e/sd}e5] 1 E [ TE previa, vear-ay +c 4 C4 eseeara | Cenmees Leena Bz 2ews oz I acd IGGL ayzewy — aisensqoy,z eyeuolzinosd §=ewesberp 54mers“ nu a mai rmas decit cineva care aranja masinile cu numere de inmatriculare din cele mai diferite. Pe drumul care duce la baza potecii se mai discuta ined dar in curind s-a lsat tcere gi broboanele de sudoare au aparut pe frunti. Simbité seara, in sala comuna de la refugiu, rucsacii au fost aliniati, numerotati. Fiecare a avut grijd sa-si verifice incd o data materialul ; reusita colectiva depinde de mici detalii. Nu era numai o expeditie, ci o adunare de zile mari. Prima faz a operatiei s-a desfasurat bine, speram ca tot asa sa fie si mai departe. Marti, toti ne-am odihnit, numai bunul nostru doctor ,Jack in“ alias J. L, Blanchard ne-a siciit dupa cum urmeaza : electrocardiograma, reflexo- grama, ionograma, temperaturé, singe, urind ete... Miercuri 25 februarie, la ora 9 dimineata, 0 coloana se indrepta in directia lui Jean Bernard. Era o vreme splendid si toata lumea a venit insoteascd echipele de scufundare si filmare. Erau minus zece grade si apa din lampi inghetase. mici grupuri strimtoarea din zipada de la intrare ne-a absorbit, avenul a inceput sa résune, in timp ce la suprafati viscolul rascolea neaua acoperindu-ne urmele. Opt ore mai tirziu, la C2 era ingramadeala... C2 bis ramisese goald ! Instinctul de grup a hotirit, nimeni nevrind si pardseased pe cineva. In fata forfei... nu m-am impotrivit... cu cit mai multi nebuni cu atit se ride mai bine. Inchipuifi-va un loc in forma de bared lung de sapte metri si larg de patru cu 11 barbati si o femeie induntru... Odata pitoanele cu expasiune fixate, hamacele se incruciseazi in toate sensurile, punctele bucitarie isi fac aparitia, resourile fornaie si fiecare isi cautA partener pentru ratia sa alimentara care este pregati pentru doua persoane. Intr-un cuvint, ne asezim dupa afinitafi in pro- miscuitate. Baps care s-a antrenat totusi intre doud conferinte mergind pe bici- cleta, este foarte obosit. Trebuie menajat asa ci Ruginitul se ocupa si de treburile lui, fi pune hamacul, i] ajuta si filmeze. Séroul mirfie cci sacul sau a Juat apa. France doctorita este bolnava. Un pic deoparte, la proré, Richard Zinck se instaleazi minutios. In aceasti adun&tur’ de lupi tineri si vulpoi batrini fiecare reactioneazi diferit ; cel superorganizat isi aranjeazi lucrurile personale, isi usucd hainele de corp, isi gaseste un loc sigur pentru resou in timp ce tipul opus isi vars gamela cdutind cisma pe care este asezat... Alain Mattéoli priveste podeaua pe care nu creste cimbru si lavanda, ambele lipsindu-i deja, Kerda caut& ceva. In sfirsit dupa ce fiecare a mi&surat ceea ce a biut si ce a eliminat incercind si nu incurce etaloanele, France ne-a pasat termometrul bucal care circuld de la hamac la hamac ; gripa se instaleaza... ‘Acum un an un piton de care erau prinse hamacurile a doi care dormeau a cedat in timpul somnului... In noaptea asta, cu toati suprasarcina, ele au rezistat dar noi am dormit rau din cauza inghesuielii. Dimineata fiecare era morocdnos, eram ca de la piata cu vechituri... 55In clipa aceea, responsabilul cu organizarea care eram gi care fusese pus la punct in ajun cu ideea sa de C2 si C2 bis a luat taurul de coarne. Resourile au fost puse Ja lucru timp in care ne-am luat din nou tem- peratura, Surpriza ! ea oscila intre 35,7° si 36,2°, pe cind France, docto- rita, avea 38°. Ea a rimas la bivuac. O parte din echipa cinema ne-a insotit. ‘Ajunsi la strimtoarea din galeria celor Sase, catastrofé ! Mica valiza cu camera nu putea sa treaci. Kerda si Ruginitul s-au pus pe lirgit cu ciocanul dar treaba nu mergea. Atunci Baps, curajos, s-a hotarit si scoata unealta din cutie. Ruginitu! a pus-o intr-un sae de plastic si stringindu4 intre dintii care-i mai raméseseri a transportat spre sifon pretioasa povard, In portiunea cea mai strimté a conductei am fost obligati sa facem lanf, sacii agitindu-se in canalul alveolar de curgere liber. Trebuia si fim foarte atenti ca si nu intepenim prea tare buteliile pentru scufun- dare, mai corect spus extinctoarele cdci Fred si Patrick considera aceste materiale bine adaptate pentru retelele inguste. Urma si avem grij nu cumva sa le scip&m caci umplute la 230 bari, o ruptura pe la robinete nu ar fi fost aici deloc binevenita. Iata-ne cu tofii ling lacul de sifon, aplecati din cauza tavanului jos; scafandrii se echipau cu atentie, In frigul din pestera, goi la inceput ca viermii, si-au tras neoprenele inghetate, si-au pus buteliile in spate, au ajustat cele doud detentoare, cele doua frontale cu iod, cele doud manometre, batimetrul si micul cutit. Cu labele in picioare, tuburile de acumulatori fixate la sold, Patrick si-a adunat parul siu negru sub cagula si a scuipat in masca. Toaté lumea era atenta gi respecta aceasta concentrare, Racordarea bateriilor este spe- ciala, in fapt ei vor trece sifonul 1 fiecare cu cite o butelie mare si una mica. Vor respira cu ajutorul celei mici pastrind-o pe cea mare drept re- zerva, Odata de cealalta parte buteliile vor fi decuplate si Fred le va lua pe cele mici care ii vor fi suficiente cind se va intoarce la noi. Patrick le va folosi pe cele doua mari care vor fi asadar complet pline pentru a avea maximum de rezerva pentru explorarea sifonului urmator. »,Pierrot ! vezi tu, ideal ar fi si géisesc un tip de sifon in panta usoara, atunci ma Jas filat pind la minus 50 far problema si iti fac 0 groazi de denivelare !* Totul este gata, cei 100 de metri de cordelina pe care Jo Marbach ni i-a pregatit, urechi ultra usoare, mica trusa cu pitoane cu expansiune, cio- canul cu coada scurtata, cutia de cartare, creionul, aparatul de fotografiat si o mic ratie alimentara. Fred isi ia si lampa cu acetilend cdci dupa pri- mul sifon il va astepta pe Pneu aga ca sub folia de supravietuire si cu caldura flacérii va fi mult mai confortabil. Baps a tras citeva cadre. Apoi labele prietenilor nostri au disparut in apa verde albistruie, era un zgomot de cada care se goleste. Cei cu filmatul ne-au parasit ; incd nu gtiau cd din cauza greutatii bateriilor vor avea de furcd, nu gstiau inci cd Baps va gasi mereu curajul sA scoata »masina" si cd odaté cu ochiul lipit de vizor va uita de orice si nu se va gindi decit sa filmeze... 56Urcind putul Balconului, Serge Aviotte a descoperit o galerie noua si Baps a filmat explorarea acestei premiere. Bateriile incepusera si dea semne de slibiciune. Baps a mers ins& pind la ultimul centimetru din ultima rola. La fundul lui Jean Bernard, Ruginitul, Rigaldie si cu mine ramasesem sa ne gindim, si asteptim, si dormim pentru a astepta si si ne ascundem nelinistea, Fiecare sub folia de supravietuire, intre doua tremuraturi, pin- dea cel mai mic zgomot. Sst ! ascultati, am auzit ceva ! !* Ne blocém respiratia ciulind urechea dupi zgomotul caracteristic care sé ne anunte intoarcerea lor. Nu, nu-i nimie, mi s-a parut !** Mai tree cinci minute si aud iar acelasi zgomot, imi tin iar respiratia... t&cere totala. Apoi imi dau seama c& aud scafandrii sosind de fiecare data cind Ruginitul respira... Eu ironic: ,,Auzi in ce hal sint bronhiile tale, nu ar trebui si mai fumezi atit!“ El amabil : ,,Stii bine Pierrot c& daci fumez fac asta numai ca si te poti tine de mine..." Dupa aceste politeturi asteptarea reincepe. Oare ce sifon au descope- rit, au gasit oare o iesire i au ajuns la bistroul din Samoéns unde s-or fi pus la masa ? Aparatul de fotografiat este pregatit, bliturile si ele, daca continua tot asa o sa trebuiascd si ne scoale cind ies. In sfirsit, dupa gase ore, zgomotul caracteristic anunta intoarcerea baietilor. Mai intii o licdrive in ap& apoi Fred apare, isi scoate mustiucul si, siroind, ne anunta ,oprire la sifonul trei*. Cinci minute mai tirziu Patrick ne explicd : au trecut sifonul 1 far probleme, saritoarea de 12 metri care ‘a constituit terminusul de acum un an a fost coborité, a urmat un alt sifon in care s-a scufundat in timp ce Fred ramas aici facea poze. Sifonul doi debuta cu un lac frumos lung de aproximativ 40 de metri. Apa era foarte limpede gi peretii abrupti. Vorbea fara s-1 putem opri : ,,Am ajuns repede la minus 6 metri, apoi devenea mai 1arg, am crezut c& nu are con- tinuare cici ajunsesem intr-un clopot de aer. In sfirsit lam strapuns. ‘A urmat 0 galerie joasa si dupa puternice reptatii si agatari, a aparut sifonul 3; de dimensiuni modeste, totusi plonjabil ; dar ce transport de material ! Cartarea e gata, uite Pierrot, bag asta la tine in buzunar pind n-o pierd. Nu ne ramfnea decit si ambalim materialul si si p&rasim acest sifon Pe care-] iubim acum ceva mai mult. In speologie existd locuri unde stii cA nu vei mai reveni poate niciodata ; inainte ca cineva s&-fi calee pe urma vor trece poate sute de ani. La intoarcerea la C2, bivuacul era gol, France preferase din cauza gripei si facd urcarea in dou etape. Un biletel ne-a explicat c& se afld impreuna cu echipa cinema. Inainte si adorm flacdra de la casca mea desena arabescuri dind gale- riei o culoare calda. In tavan, la sase metri deasupra taberei ramasese un 57amaraj de la ultima noastra escalada. Alte vremuri, alfi prieteni. A doua zi, cind urcam, ne-am fotografiat, am anuntat noutatea. Toata lumea era fericita. ‘Trebuiau escaladate acum toate marile trepte pe care riul te uda pen- tru a ajunge in retelele linistite unde abunda argila si corzile alunecd. La Cascada Mare potopul de zgomote si spuma alba de asta vara nu mai este decit un mic piriias. Douazeci de metri mai sus vad lumina Rugi- nitului care dezveleste sinusoida calearoasa. In timp ce Pneul urca sarito- rile, ramas singur in fata marii cascade, ma simt tentat si o escaladez. »Patrick ! Polonezii mi-au spus ca au trecut pe aici. Incere si eu“. ‘MA angajez intr-un dulfer de elefant caci sacul meu personal are mai bine de 15 kilograme. ,,Merge, se poate“. Patrick s-a intors, este in spatele meu. Sint aproape de reusita dar roca devine friabila si mai cistig ceva inaltime numai datorita unei prize solide. ,,Nu! Mai bine ma intorc, altfel si-mi sparg capul. Apa pitrunde un moment prin mineca mea sting& ma trezeste : ,,Nu-i acum momentul pentru asa ceva“. Mai sus de putul Savoiarzilor curentul de aer devine omniprezent ; nu trebuie sa stai, trebuie sd mergi, si te incdlzesti cdci altfel ingheti. Gheata isi face aparitia, nu mai e mult pind la suprafatd, ined o balus- tradd deasupra scinteierilor, la 30 de centimetri sub ele, ca intr-o apa clara, se vede o scara. Pe tavan flacira topeste cristalizdrile care ne cad in cap cu zecile. Patrund in meandru, zdpada si-a facut aparitia, prizele de picior se naruie una dupa alta; 0 mina ma impinge, este Ruginitul. Ii trag sacul, ne cdtaram pe marginea gaurii, spre stele. in zori, numai ceva zgomot de vesela tulburd umezeala refugiului. Apoi, toti care deschid ochii caut un reper in timp; aroma cafelei ne cheama... Adincimea atinsa este ined necunoscutd, sté ascunsa ca o tinara fata pudic’. In curind iata-ne cu toti in jurul marilor mese din lemn, surisul Josettei este acelasi, dar parca altul... Refugiul este ca un cimp de biataie, noroiul a ingalbenit zapada care se topeste pe jos. Am scos din buzunar pretioasele notife, am impins deoparte paharele, Kerda a curatit cu mina firimiturile de pine. Patrick anunta detaliile fiecirei vize ,,distanta, 6 metri, pant 115°, azimut 225°, Fred si Arabul calculeaza ; in jurul lor s-a adunat un grup atent care reactioneazi dupi cum galeria urea sau coboara. Afara, Clothilde adun§ zépadi, Baps cu ochii dusi coboara in gosete scara, In bucdtarie se aud trosnind lemnele in mica soba. Cifrele rosii ale calculatorului defileaza, este ultima vizd... Fred anunta cifrele care vor definitiva aceast’ frumoasi adunare ; in jurul mesej e nebunie. Apoi Arabul, solem, apasa pe buton... Unii au si vazut... El suride si anunta. sinus 1455 metri 58RAFI ALIMENTARE lata care erau imperativele noastre in materie de alimentatie sub- terand Pret de cost modest, deci minim de alimente liofilizate. Mod de etanseizare : ambalare in folie de plastic lipita la cald. Volum restrins. Gust agreabil care sa favorizeze apetitul. Nutritiva si permifind o rehidratare maxima Odata aceste conditii fixate, iata ce am realizat ; circa 4500 de calo- rii pe zi si participant, repartizate dupa cum urmeazi © gustari pentru cursa : siculeti individuali zahar 20 g ceai 1 plic supa dizolvabild 1 tableta ciocolaté 50 g amestec de arahide si stafide 30 g bunatati : (Mars), nuci, ovomaitina sau nuga micul dejun : séculeti pentru doua persoane (pe participant) zahar 20 g cafea solubila 10 g amestee de (blédines) 150 g brinza 20 g pesmeti 1 cina : siculefi pentru doi, patru meniuri diferite (pe participant) tipul 1: ciorba 1 plic pireu Mousline, o jumatate de portie oud papara liofilizate 1 plic brinza 20 g 2 pesmeti aise deshidratate 30 g cafea solubilé 10 g (tisane) 1 pli zahar 20 g tipul 2: ciorba 1 plic (pates) Bollino 1 pastila peste in ulei 40 g brinz& 20 g 2 pesmeti 5960 — prune uscate 30 g — cafea solubilé 10 g — (tisane) 1 plic — zahar 20 g tipul 3: — ciorba 1 plic — (pates) pentru ciorba 1 plic (70 g) — peste afumat 50 g — brinzé 20 g — 2 pesmeti — compot liofilizat 1 plic cafea solubilé 10 g (tisane) 1 plic zahar 20 g tipul 4: ciorb& 1 plic cina liofilizata 1 plie brinzA 20 g kek cu prune uscate 40 g — 2 pesmeti cafea solubild 10 g (tisane) 1 plic zahar 20 g MATERIAL CINEMA — 1 sac T.S.A. Marbach cu 2 bretele — 1 baterie cadmiu nichel 30 V, 7 amperi/ora — 1 projector cu focar variabil KOBOLT 250 W — 2 lémpi de schimb ansamblul cintérea 12 kg. Un sac etang cu doua bretele continind : — 1 valiza de otel capitonata — lcameri PATHE 16 mm mecanicd — 1 camera PATHE 16 mm electricé — 1 acumulator de rezerva pentru camera — 3 obiective de 10, 25, 50 mm — filme KODAK 72/40 124 ASA — 72/50 400 ASA Un sae etang cu doua bretele continind : — 1 magnetofon UHER 4000 — 1 set acumulatori de schimb — 6 benzi magnetice 3 M — 2 microfoane omnidirectionale — 1 casca de control adaptata pentru casca speoLa Prttdrtded MATERIALUL COLECTIV DIN BIVUACURI tabara C1 : 3 resouri Bleuet cu gamele si tacimuri 3 rezerve 6 hamace izoterme T.S.A. Marbach 6 saci de dormit carbid de rezerva trusd sanitard de prim\ajutor tabara C2: 6 resouri Bleuet cu gamele si tacimuri 6 rezerve 12 hamacuri izoterme T.S.A. Marbach 12 saci de dormit 6 bidoane de 10 1 pentru apa, pliabile carbid de rezerva trusa sanitara de prim ajutor ECHIPAMENT SPEOLOGIC INDIVIDUAL salopeta din Texair cu cagula cisme de cauciuc manugi de plastic casei cu sistem dublu de iluminare ham speo complet 2 lonjuri de asigurare 1 bucla pedala din cordelina 1 pereche jumare 1 coboritor Dressler 6 carabiniere 1 folie de supravietuire 1 trusa de reparat si schimb cu : desfundator pentru brener, 2 bre- nere, 2 becuri, 1 baterie imbracaminte'de corp : — 1 maieu din Rhovyl — 1 combinezon izoterm — sosete din lind pentru exterior : — haine de schimb — 1 vesta pufoaica — 1 pufoaicd — 1 pereche manusi fara degete — 1 pereche rachete de zApada — 1 pereche skiuri de mers cu legaturi si bocanci — piei de foc — cutite — 1 pereche bete de ski 61MATERIALUL PERSONAL PENTRU UN SCUFUNDATOR — 1 butelie biberon de 2,7 1 din aluminiu incdrcaté la 230 bari (620 1 de aer). — 1 butelie de 41 din ofel incdrcaté la 230 bari (920 1 de aer) — 2 detentoare SPIROLUNG cu manometre — 1 combinezon Extra Dry SPORASUB — 1 pereche de ménusi din neopren cu 5 degete — 1 pereche labe — 1 tub acumulator cadmiu nichel 6 V, 4 amperi/ora — 1 tub acumulator cadmiu nichel 3,6 V, 4 amperi/ora — 1 casc& de scafandru — 2 lanterne, cu bec halogen, 6 V, 6 W — 1 pereche ‘cismulite post sifon — 1 pereche genunchere 1 mic pumnal — 1 batimetru SPIROTECHNIQUE — 1 ceas de scufundare — 1 ham speo complet — 1 coboritor — 2 jumare — 4 carabiniere usoare adic& 28 de kilograme. MATERIAL DE EXPLORARE POST SIFON 100 metri coard’ de 9 mm T.S.A, Marbach 10 urechi Petzl 1 saculet pentru pitoane + dalta + cheie + ciocan 6 pitoane cu expansiune de 8 mm 3 pitoane de escalada 1 aparat de fotografiat (etans) 1 topofil VULCAIN 1 carnet de cartare 1 creion Ar fi fost dificil, in cursul povestiri, de a preciza numele tuturor celor care au participat la explorarile din Jean Bernard. Dar de unde incepe participarea? Descoperirea, prospectiunea, explorarea avenelor anonime, transporturile, bucdtaria, studiul geologic, cartarea, asteptarea, nu sint oare la fel de importante in acest context ca si activitatea echipei de virf? Personal, am considerat intotdeauna ca fiecare a avut un rol important si de aceea numele fiecdiruia este asociat celui al avenului V4 — Jean Bernard. PIERRE RIAS 62Asociatia Polonezi de Alpinism ALAUZET Maurice AVIOTTE Serge ARIAGNO Daniel AUDOUART Jean-Jacques AUBRY Yves AUBERT Jacques AUBRY Monique AUBERT Christophe ANDRIEUX Remy BOUILLON Alain BESACIER Alain BERNARD Claire BERTREN Marcel BESACIER Imelda BALLY Yves BOUKRETACHE Monique BALLY Jean-Louis BOUDIER Pierre BIGEART Philippe BILLAUD Yves BRESSE Jacques BAPTIZET Alain BOURLON Christine BERNARD Jean-Louis CHEILLETZ Jean-Marie CAILLAULT Francois CARCEL Francoise CHAVASSIEU André CHEBANCE André CHERBLAN Claire COCHARD Jean-Louis COURBON Paul CHEILLETZ Emile LLIARD Daniel CHAMPION Georges CHAMPION Philippe CAHINGT Pierre CONDUCHE Serge CHABERT Jean-Marie CLAPPIER Evelyne DESCHAMPS Paul CISZEWSKI Andrei CHIRON Maurice CHAUSSON Richard CHOUQUET Jean-Charles CUTTIER Jean-Francois DILL Jacques DESPERRIER Georges DARNE René DUMAS René DEROGIER Jean-Marie DALMAIS Bernard DEMARGUERIE Gabriel DEPIERRE Claude DONNOU Philippe DE TOUILLON Bernard DELACOUR Jacques DUBREUIL Georges DINARD Jean-Luc DESBROSSE Francoise DECAUX Michel DELSANT Philippe DE CHABALIER Jean-Bernard DEGRAEVE Etienne DUVERGIER Clotilde DURDILLY Philppe DOBRILLA Jean-Claude ESPINASSE Jean-Claude FEVOTTE Georges FIORIO Gilbert FIORIO Solange FRIEDMAN Daniel FRANC Xavier FROMENTIN Daniel FAUBERT Jean-Philippe FANTOLI Jean-Louis FIERE Philippe FUNCKEN Luc GUILLOT Joseph GILLET Paulo GROSNIER Alain GRESSE Alain GOUJON Michel GAGNEUX Pierre GAGNEUX Annie GUINARD Philippe GROS Gilbert GESLIN Claude GUILLAUME France GUILLONET Christian HAMELIN Pierre HEUGUEBAERT Michel HEUGUEBAERT Yves HAUSWALD Pierre HERBEFIN André ITURZAETA José JABOULET Jean-Paul JAYET André KORP Jean-Claude KERDAFFREC Jacques LOPEZ Jacques LEVELIJT Michel LAURIDAN Roger LAVROTTE Théodore LANDAIS Christian LOMBART Noélle LE FAHLER Benoit LIPS Josiane LIPS Bernard LAVABRE Robert LAVABRE Philippe LAILY Patrick MENSIP Michel MOLLARD Michel MAIRE Richard MEYSSONNIER Marcel MILLY Claude MILLY Monique MICHEL Alain MOTTIN Maurice MONTIN Marie-Pierre MONTIN Frangoise MATTEOLI Alain MARBACH Georges MARC Julien NAVETTE Pierre NYFFENEGGER Jean- Fangois NOEL Pascal ORSOLA Brigitte ORSOLA Jacques OHL Christophe PROHAT Marie-Frangoise PROTAT Gérard PERENON Joseph PASQUALINI Bernard PADILLA Henri PERRIER Ellette PATUREAU Raymond PIZARD Jacques POUCARD Michel PALLU Frédéric PRUDHOMME Jean PENEZ Patrick PETIT Luc PERNETTE Jean-Francois 63POLY Patrick ROSSE Marcel THEVENIN Jean-Luc QUET Christian SALORT Marcel HORE Yves RIAS Francoise STAWOWI Michel ‘THOMASSET Daniel RIAS PIERRE, SIMEON Michel TONEATTI Pascal RIAS Claude )BLAHOVSKY Daniel VALLIN Stéphane RAYNAUD Guy SOUPEY Rémy VARVARANDE Gilbert RATTIER Michel SEROUL Bernard VBINSY Michel ROLLANO David STEFANATO Jean-Pierre VBA Francoise ROUCAIROL Raymond — STEFANATO Cécile VELLA Gérard RENARD Dominique SMIALEK Janusz VALLA Dominique ROSSATI Hervé SILLANO Bernard VERGIER Fred RIGALDIE Christian SOURZAC Olivier ZINCK Richard RENAUD Bernard TOCHE Patrice ROY Christian TURIN Xavier de ROCCASERRA Henri TABACCHI Jean-Pierre MULTUMIRI Tuturor celor care ne-au ajutat si incurajat In special celor din Samoéns : Domnului Primar si Consiliului Municipal Oficiului de Turism si Directorului séu Jean-Frangois TANGHE Jean BOZONNET Paul GRANGER Clubului Alpin Francez filiala Samoéns Joseph GUILLOT Antoine TORNAY familiei PARCHET Jean si Josette MOATTI Pentru dotarea cu material a expeditiei din 1981 GOMEX JUMAR LAFUMA THOMMEN T.S.A. Marbach Furnizorilor care au binevoit s4 ne acorde tarife preferentiale si in sfirsit dragului nostru catir CADET. COLECTIA ,,AVENTURI EXTRAORDINARE* 25, rue Montesquieu, 38100 Grenoble, France directorul colectiei : Mare Tainturier 64RETEAUA JEAN-BERNARD (Samoéns, Haute-Savoie) Grupul VULCAIN - Lyon Incepind din 1959 Grupul Vulcain cerceteaz4 masivul Folly de ling Samoéns (Haute-Savoie). La 1 noiembrie 1975 jonctiunea dintre B19 si Jean-Bernard a plasat aceastd retea pe locul 2 in lume din punct de vedere al denivelarii. LOCALIZARE Refeaua are in prezent cinci intrari. Cea mai de sus (B19) este situaté la 2159 metri altitudine, nu departe de lacul Folly. Intrarea cea mai de jos (V4) se afla aproape de poteca ce urca la lac, la 1840 metri altitudine. Intrarile folosite pentru explorare sint : BQ, Stier os + 944,44 X 132,48 2150 Avenul Jean-Bernard . . . . 943,41 X 132,15 x 1860 ISTORIC Cavitatea a fost descoperiti de grupul Vulcain in 1963, in timpul unej_tabere de vara, cind a fost explorata pina la -100 m. In 1964 s-a gasit continuarea si Colectorul a fost interceptat la -210 m la cascada Jean Dupont. Avenui a fost botezat Jean-Bernard in amintirea lui Jean Dupont si Bernard Raffy, membri ai Grupului Vulcain, morti in Goule de Fous- soubie in iunie 1963. Explorarea a continuat in 1965 pind in sala Primului Bivuac de pe la_—300, apoi in 1966 pina pe buza unui put activ. Coboriti in 1967 verticala este numita putul Grozaviilor. Explorarea a fost intrerupta din cauza dificultatilor de la acest put. 1968 — Descoperirea unui meandru fosil care permite sa se evite cascada din putul Grozaviilor. Explorarea a ajuns aproape de —450 m. 1969 — La 1 noiembrie o explorare intercluburi a permis atingerea unui sifon la cota -623 mj; avenul era considerat terminat. 1970 — Avenul este dezechipat pind la -200 m, eforturile grupului fiind indreptate caitre partea superioar& a refelei unde au fost explorate numeroase cavitati fara ins’ ca vreuna si permita un alt acces in retea. 1971 - B19, descoperit in 1968, este reluat si strimtoarea de la —100 dinamitata. Oprire la -170 la o noua strimtoare. 1973 - La 7 octombrie, strimtoarea de la —170 m este dinamitata si la 13 octombrie o echipa’s-a oprit la —230 m la un dop de argild; tot in octombrie, explorarea riului cu Excentrite dupa ce s-a trecut de dopul de argili ~ oprire din lipsa de timp. De la 27 la 31 octombrie o echipa de trei speologi rimine 83 de ore in pester si ajunge la cota —450 m. 65De la 1 Ja 4 noiembrie, 2 echipe de 2 speologi s-au succedat in Jean-Bernard si au explorat o galerie fosilé pe la -500 m. Sifonul terminal a fost ocolit - oprire la cascada Toussaint din lips de timp. 1974 — In luna august s-a realizat jonctiunea dintre V5 si V6. Timpul nefavorabil din noiembrie nu a permis continuarea explorarii in B19. Constatind, in timpul unei iesiri cu skiurile, cd intrarea in Jean- Bernard rémine uneori deschis’ in ciuda zipezii, datorit’ unui curent de aer, a fost planificatd o expeditie pentru Craciun. Din cauza riscurilor de avalanse ea a trebuit sa fie aminata pentru anul urmator. 1975 — De la 1 la 4 ianuarie, doud echipe de cite doi speologi au atins cota 990 in sala Anului Nou. Fiecare echipa a petrecut 60 de ore sub pamint. De la 6 la 8 februarie, o noua expeditie a necesitat sdparea unui put de 5 m in zapada, pentru a degaja intrarea si o echipa de 3 speologi a coborit pind la —938 in sala Tacerii, Oprire intr-o zon cu prabusiri datorate unei falii, Au fost observate inceputurile unor galerii accesi- bile prin escalada artificial’. La 1 noiembrie s-a realizat jonctiunea intre B19 si Jean-Bernard. Mai bine de 1000 m de galerie au fost cartati in cursul explorarii care a durat 56 de ore. Aceasta jonctiune a dat retelei o denivelare de 1208 m situind-o pe locul 2 in lume. La 11 noiembrie o alta expeditie, care a reunit 12 speologi din grup, a permis ca mai multe echipe care s-au succedat in cavitate s4 exploreze si sd carteze mai bine de 500 m de noi galerii. La inceputul lui 1976 o echipé a fortat prabusirile care obstruau avenul la cota —1208 si au atins un sifon la cota -1298. DESCRIERE 1, JEAN-BERNARD De la intrare 1a baza pufului Alain Doua intrari se deschid la cincizeci de metri distant : — V4 se deschide in peretele unei mici depresiuni sub forma unei conducte forfate destul de joasi. Aceasti conducti este in prezent astu- pati de gheatd la 20 m de intrare. — V4 bis, care serveste in prezent pentru explordri, se deschide pe fundul unei doline. O panta de grohotis, pe care adeseori se acumuleazé zApadi permite interceptarea rapida a meandrului care face jonctiunea intre V6 si V4. Se ajunge in spatele dopului de gheatai din V4. Inaintarea continua printr-o retea complicaté de conducte fortate inclinate, uneori partial acoperite de gheafi. Toate aceste galerii se unese intr-o conducta unica inclinat& la 25° care conduce pe buza putului Savoiarzilor, o foarte fru- moasa verticala de 40 m. Se coboara intr-o sali vast& cu podeaua acoperiti cu blocuri mari si argili uscat&, puful prelungindu-se cu o siritoare de zece metri. Fundul putului este activ si se poate patrunde intr-un meandru ingust care se indreapti spre putul Alain. O strimtoare opreste inaintarea. Plecind din sala se trece peste blocuri in galeria fosila care ne con- e in virful putului Alain. ai 66Riul Cascadelor Baza putului Alain este strapunsd de un meandru activ : riul Cas- cadelor, In amonte, explorarea acestui riu a fost posibila prin reteaua Pietrei care cade, apoi prin B19. In aval, se continua fie prin riu, fie in opozitie, prin partea fosila a meandrului pentru a ajunge in curind la cascada Jean Dupont care este inceputul Colectorului. Acesta poate fi urcat pe vreo treizeci de metri pind la un sifon. De la cascada Jean Dupont pind la sifonul 1969 Meandrul continu fara mari schimbari de dimensiuni sau aspect cu tot acest important surplus de apa. Strimtori la nivelul riub urearea in partea fosili a meandrului si se inainteaz& in opozitie sau pe terase de argila uscata, urcind pentru a evita o largire, coborind din aceleasi motive, putin mai departe. Reinterceptind riul pentru putin timp Ja nivelul Marii Cascade, traversind sala Primului Bivuac, se intra in contact cu noroiul la baza pufului Norojos inainte de a ajunge 1a putul Grozaviilor. Echiparea actualé permite evitarea cascadei formata de colector. Inaintarea continua prin opozitie pind la putul Riului. Acest put repre- zinta terminusul uneia din partile cele mai grele ale avenului si totodata terminusul explorarilor de vara : riul, umflat de topirea gheturilor, este impracticabil in acest sezon. La etiaj, dimpotriva, avansarea este destul de ugoara prin meandrul larg de circa 1 metru, intretiiat de mici siritori. La nivelul galeries Bivuacului, meandrul se ramificd si gasim : — intr-o parte un meandru activ care continua prin conducte for. tate inclinate de dimensiuni destul de modeste (1-2 m diametru) si care conduce la un sifon (terminusul explorarii din 1969) ; — in partea cealalta, galeria Bivuacului. De la galeria Bivuacului la fund Galeria Bivuacului, 0 mare conduct& fortaté, conduce intr-o retea destul de complexa de galerii si meandre de suprasapare unde argila abunda. Mai multe puturi, separate prin lungi pasaje ce se pareurg in opozitie, permit atingerea bazei meandrului care duce la putul Gourance. De la baza putului pleaci o mica retea descendenté care conduce repede la un sifon. Ureind de la put, in sal, se ajunge imediat la un alt put de 25 m. Putin dupa asta se regiseste rful care apare dintr-o conducta fortata, El trebuie urmat; dup o succesiune de saritori urmeazé cascada din putul Chéneau, Schimixarile de directie, marile sili de prabusire, atesté prezenta unej falii. Dupd o galerie joasd, riul se pierde in grohotisuri in sala Anului Nou. De aici pleaci doua galerii : — galeria Bonne Conscience repede colmatati cu argila — o galerie fosila care duce in sala Tacerii in al cdrei cel mai de jos punct o deplasare de blocuri din grohotis a permis accesul intr-un Pasaj care duce la sifonul terminal ( —1298). 67Un inceput de galerie, accesibila prin escalad& artificiala, ne va permite poate sa traversdm aceasta zona. Dincolo de putul Chéneau, intr-o mare sala care comunica printr-un put cu sala Anului Nou existé de asemenea un inceput de galerie, spe- ranta de continuare. Refeaua Pietrei care Cade Din virful putului Savoiarzilor pleaci o mare galerie care permite accesul intr-o retea complexa de sali de prabusire si puturi unde argila uscat este prezenta in cantitati mari. O fereastra corespunde in meandrul Cascadelor permitind astfel sé se ajunga, dup 2 puturi, la baza putului Alain. Reteaua Dezobstructiei Aceasta refea incepe din tavanul meandrului Cascadelor, la juma- tatea distantei dintre putul Alain si cascada Jean Dupont. Veche retea de prea plin, ea este constituita din conducte fortate colmatate cu argila. Doua comunic&ri cu Colectorul permit explorarea acestuia pe o lungime de cirea 150 m. Sifoane opresc inaintarea atit in aval cit si in amonte. v6 Nu departe de V4 bis se deschide o conducta fortata de unde vine vara un curent de aer violent : este V6. Se ajunge in curind intr-o sala de prabusire foarte mare de unde pleacd doua galerii : — un meandru care da in V4 bis asigurind jonctiunea intre aceste doua cavitati ; —o mare conduct fortati inclinaté duce la un put de 30 m la baza céruia se intercepteazi un mic riu. Acesta se pierde, dupa citeva mici puturi, intr-o fisura strimté care opreste inaintarea. Acest mic riu corespunde, poate, aparitiei de apa observate la baza putului Savoiarzilor. V5 V5 se deschide intr-o falezi printr-un mare meandru. O zona de ingustare pe toaté indltimea meandrului opreste rapid inaintarea; au fost necesare numeroase sedinte pentru a gsi in cele din urma un pasaj practicabil. O serie de puturi conduce intr-o sald de unde o galerie conduce in virful lui P30 din avenul V6. 2. AVENUL B19 Pufurile La 2150 m altitudine, la baza unei mici faleze se deschide B19, 15 puturi separate prin meandre adeseori foarte strimte dau acces spre 200 m intr-o conducta fortata destul de concretionata. O dezobstructie in capitul conductei_a permis descoperirea unei galerii care debuseaz rapid intr-un put de 35 m. Riul cu Excentrite Fundul putului comunicd cu Colectorul care formeazé aici o fru- masa cascada. 68La 5 m de fundul putului se intra intr-un meandru parcurs fin curind de un riu, Foarte frumoasele excentrite care abunda iau dat numele. Trei sau patru afluenti, cit si riul cu Excentrite, ramin de urcat. Dupa 800 m de meandru, riul dispare intr-o fisura strimta iar 0 fereastra permite accesul intr-o refea de conducte fortate care prezinta numeroase continudri si ajunge la Bivuac. Conductele forfate. La nivelul Bivuacului, o comunicare cu Colectorul permite explorarea acestuia de 40 de metri : sifon in aval si amonte. Putin dupa aceea, un sifon dezamorsat numai in perioada de etiaj permite accesul in mari galerii, de 10 m diametru. Regasim Colectorul la un’ al doilea sifon temporar. El se pierde aproape imediat intr-un meandru foarte strimt. Curentul de aer urmeazd imense conducte forfate ascendente ; apare numaj un put de 15 m, Mai multe continuari ramin de explorat. O strimtoare intr-o micd sali foarte concretionata marcheazi punctul cel mai inalt al acestei parti a cavitétii si se ajunge rapid in virful Scarii Vasta conduct fortati descendent, intret tori, Seara conduce la putul Papy. La -459 0 mica galerie da in Colector. Oprire in aval la un sifon ; maj bine de 200 de metri au fost explorati in amonte. O retea de mari conducte fortate se dezvolta, dar toate sint colma- tate de argila. O mica fereastra permite accesul in tirigul Jonctiunii. Dupa o retea de mici galerii se ajunge in virful meandrului Cascadelor. Riul Murdar La baza lui P36, la inceputul riului cu Excentrite, o salé de prabu- sire conduce la un afluent: riul Murdar, care curge pe fundul unui meandru, a fost urcat pe 200 m. Descoperirea unui mare put ascendent ne las serioase sperante de jonctiune cu alte cavitati. ita de numeroase sari- * O munca considerabila ramine de efectuat in aceasta cavitate. Jonc- tiunea dintre B19 si Jean-Bernard faciliteaza accesul in orice anotimp la unele parti ale refelei permitind unei mai mari parti din grup s4 par- ticipe la explorari. Pind in prezent au fost explorati si topografiati peste 7 km de galerie. Grupul Vulcain BIBLIOGRAFIE COURBON Paul — 1972 — Atlasul marilor avene din lume. CARTARE S-a folosit busola Chaix gi topofilul (gradul 4). Precizie : 1 + 2% (articolul publicat in L'écho des Vulcains, februarie 1976, si Spelunca, 1, 1976) 69862. 046 auniiuof ep elvayeb’ la3e] eyes aueoys $964 SNUIWJaS 046 le os ae 148 aenalg sepuny Ty Jowiaezoug gs U0 ee se dea ag VSERUNY afeyueup 1nu0428}0) = 062 Of epersers eunijas ls < oe Onl se FAS SA osiz FeO alones ajney ~ suaowes oa GUYNYAG NWAl VOWALAYREJEAUA JEAN-BERNARD (Samoéns, Haute- Bernard LIPS Christophe OHL Christian RIGALDIE La 15 februarie 1982, 0 expeditie organizati de grupul VULCAIN din Lyon a permis lui P, PENEZ si J. L. FANTOLI sa plonjeze sifoanele terminale din Jean-Bernard si s amelioreze cu 35 m adincimea avenului. Reteaua Jean-Bernard isi consolideaz astfel primul loc in lume la denivelari (1494 m). Dezvoltarea atinge 14 km. A treia expeditie de scufundare hivernala in Jean-Bernard a permis sé se considere avenul ca terminat in zona inferioar’. Scafandrii s-au oprit Ja sifonul 4 impenetrabil. De aici inainte, denivelarea nu mai poate creste decit prin escalade efectuate in partea superioara a sistemului B21-V11- B19, obiectivul find depasirea cotei fatidice de -1500 m! ISTORIC La 1 noiembrie 1975 jonctiunea realizata intre B19 si Jean-Bernard plasa aceasta retea pe locul doi in lume prin denivelarea sa ( -1208 m). Un articol apirut in Speiunca, 1, 1976* a permis descrierea ansam- blului retelei cunoscute pind in acel timp (adicd o dezvoltare de 7 km). 1976 - 1977 La 1 ianuarie 1976 0 echipa care explora galeria celor Gase din avalul retelei s-a oprit la un sifon ( —1298 m), In acelasi timp, o alté echipa stabilea o a doua jonctiune intre B19 si Jean-Bernard prin galeria Porumbuiui. Aceasta jonctiune, care permite un acces mai rapid si in orice anotimp la unele parti din retea, a relansat explorarea. Inceputul unor galerii neexplorate se gisea adesea la mai putin de o jumatate de ord de intrare si, in 1976 si 1977, explo- rarea acestor posibilita{i a adus aproximativ 6 km de galerii; in general, vaste conducte fortate care au necesitat totusi numeroase echipari din cauza suprasapdrilor sau a puturilor de traversat. In august 1977, avenu] V11 a fost unit cu B19. El a devenit a cincea intrare in retea dar nu a schimbat denivelarea. Trebuie sA recunoastem ca cei 34 m de denivelare cara ne separau de Pierre Saint-Martin (1332 m) ne incitau s& cdutam o continuare, fie spre aval, fie spre amonte. In aval, o noua expeditie hivernalé in 1977 nu a adus nimic nou (escalada artificial in Sala Haosului). * Spelunca este revista Federatiei Franceze de Speologie. 7In 1978 si 1979 toate expeditiile au fost anulate din cauza timpului nefavorabil. In partea amonte multiple expeditii s- Conductele fortate sint colmatate cu ar a reusit. Urcarea colectorului ne-a permis si gustim din placerile escaladei artificiale... in neopren sub cascad4! Chiar si aici timpul nu a permis totusi decit una sau doua expeditii pe an; voluntarii erau putini si se uzau repede, Urcasem 40 de metri fara a ajunge la capat (Spalatorul). O alti frumoasa serie de escalade artificiale la extremitatea riului Murdar ne-a permis, in august 1977, sé ajungem intr-o sal, baza unui vast Put ascendent, in care ne gindeam fara sA speram prea mult sa ajungem intr-o zi venind de sus. 1979 In februarie 1979, dupa o noua escalada la Spalator, am facut o plimbare pentru a ne bucura de soare ; asa am descoperit o intrare liberd in ciuda zapezii. Un puternic curent de aer iesea de aici. Acesta este B21. Explorat in 1968, cavitatea a fost consideraté ca terminata. E drept ca strimtoarea de la baza primului put nu avea nimic atractiv si nu parea sa prezinte vreun interes. A trebuit si asteptim topirea zapezilor si, in iulie, 0 tabara de cinci zile a permis dinamitarea strimtorii, dezobstructia unui tiris la baza celui de al doilea put, apoi efectuarea rapida a jonctiunii : o vertical de 136 m dadea in sala riului Murdar unde ajunsesem in 1977. AceastA jonctiune ridica denivelarea retelei la -1358 m, stabilind astfel un nou record mondial. 1980 P, PENEZ care vazuse sifonul din galeria celor Sase in februarie 1979, ne-a propus si facem o scufundare. O expeditie a fost organizata in februarie 1980. Patrick a trecut primul sifon si s-a oprit Ja un put sifonat la bazi la cota -1410 m. 1981 In februarie 1981 am organizat o foarte mare expeditie la care au Participat peste 30 de speologi de pretutindeni Scopul principal a fost bineinteles scufundarea in ultimul sifon, dar in paralel A. BAPTIZET urma sa toarne un film despre expeditie; 0 oarecare publicitate, prezenta ziaristilor, a Televiziunii, vor contribui la crearea unui aer de chermezi pentru aceasta siptimind de explorare. Organizarea a fost insi deosebit& si toate obiectivele realizate. Patrick PENEZ si Fred VERGIER au trecut al doilea sifon gi s-au oprit la cota —1455 m Ja un al treilea sifon. 1982 Dupa expeditia din 1981 am declarat cd aceasta a fost ultima, Dar dupa ce s-a mai gindit, Patrick a sugerat sd sifonul 3 ar fi poate abor- dabil aga ca, la 13 februarie, iati-ne din nou 20 de speologi la aven. Expe- ditia a fost mai discret& decit anul trecut dar tot la fel de eficace. Patrick si J. L. Fantoli au trecut sifoanele si s-au oprit la cota —1494 m la sifonul 4 nisipos si imp2netrabil. oldat sistematic cu esecuri. si nici o dezobstructie nu 72DESCRIEREA NOILOR RETELE 1. Bai LG.N. Samoéns 7—8. 1/25000 944,46 X 132,32 x 2210 m : Cavitatea debuteaza cu un frumos put de 35 m, inclinat la 60°, spat de-a lungul unei diaclaze. Fundul este foarte ingust. Au fost ni sare doud dinamitaje pentru a forta pasajul care ramine cu toate acestea destul de selectiv si corespunde intr-un P15 cu fundul colmatat de prabusiri, Dup& dezobstructie, un minuscul tiris, puternice descendent, prezinté un punct minim tocmai el ocupat cu o balta de noroi lichid inainte de a ajunge la o saritoare de 4 m. O noua strimtoare, urmata de o altA siritoare de 4 m, permite sa ajungem la o micd conducta fortaté al cérui amonte se opreste la baza unui put ascendent. Spre aval, ea duce la un P20 urmat de un meandru (1 m kitime, 3 m inaltime). Cincizeci de metri mai departe, dupa un vast P3 in forma de clopot si o mic sdritoare, urmeazi 30 m ai unui al doilea meandru mai strimt pe care trebuie si-l parcurgem pentru a ajunge pe buza unui mare put. Dupa coborirea a doua mici saritori de 4 m, o verticalé absoluta de 136 m ajunge intr-o sali mare, terminusul explorarilor din 1977. De aici, riul Murdar permite si ajungem la baza puturilor din B19 In virful marelui puf, o traversare spre dreapta duce intr-o retea amonte a lui B21 (dezvoltare : 400 m), O galerie cu prabusiri, urmata de un meandru strimt, de o cascada ascendenti de 5 m, si, in : dupa 0 noua galerie, o strimtoare vertical este locul de trecere intr-o sald mare impinziti’cu blocuri, cu tavanul strapuns de un enorm put ascendent. Dupa 70 de metri sala continu cu un seurt meandru si se ajunge la o bifurcatie, La dreapta, o conducta fortatd descendent& conduce dupa 150 m la o strimtoare unde dispare curentul de aer. La stinga, galeria principala este colmatati dupa 80 m. Putin mai inainte, o retea ascen- denti ne-a dus la baza unui frumos put ascendent. Mai multe sedinte de escalada artificialé ne-au permis si urc’m la cota —70 m faté de intrarea in B21 2. Conductele fortate din B19 O retea importanta de conducte fortate se dezvolta intre B19 si V4. Ele se impart in doua categorii : unele sint paralele cu axa sinclinalului a carui panta o urmeaza ; celelalte, perpendiculare, au o panta mult mai puternicd (de ordinul a 40°) si sint, in cea mai mare parte, suprasdpate in meandre de 30 m adincime, parcurse de afluenti. Aceasté zond unde cavitatia este foarte importanta corespunde lapiezurilor care prelungese crestele virfului Courra (2564 m). In aval, reteaua trecind sub pinza de sariaj a virfului Criou, nu mai existd nici un afluent si numai o singura conducta fortaté a fost observata deasupra galeriei principale. Ansamblul acestor galerii insumeazi mai mult de 490 m. a) Refeaua Acelor : 1740 m lungime. Este cea mai importanté dintre aceste retele. Este constituita in principal din : 73— Galeria Acclor. Este situata la 30 m deasupra Riului cu Excen- trite al cérui meandru taie adesea podeaua. Noi speram sd urcém maj mult in amonte dar galeria este colmatati cu argili. Numele ei se datoreste prezentei acelor de gips lungi de 10 cm. — Galeria celor Uitati este paralela cu precedenta fiind situata 100 m mai la nord. — trei galerii perpendiculare pe axa sinclinalului si care corespund afluentilor Riului cu Excentrite. Una dintre ele a permis si se efectueze jonctiunea cu V11 in care eram blocati de o strimtoare la fundul meandruiui. Celelaite doua galerii (Galeria Ascensiunii si Galeria Dalelor) sint colmatate, probabil nu departe de suprafata. b) Refeaua Branlots : dezvoltare 400 m. Urmare logicd a Retelei Acelor inspre aval, ea incepe nu departe de bivuacul din B19 pentru a ajunge in sala dintre cele doud zone joase inundabile. Ea permite deci si se scurtcircuiteze prima zona inundabila amorsata vara. Sint prezente excentrite magnifice. ¢) Refeaua Melcului : 660 m lungime. Pleaci din aceeasi sala dintre cele dowd zone inundabile, ocoleste a doua zona inundabili si ajunge in galeria clasica a lui B19, 59 m inainte de P15. d) Galeria lui P15 : 420 m dezvoltare. Se ajunge aici printr-o escaladi din virful lui P15, un tobogan ascendent conducind la un put de 30 m. La baza acestuia, o retea com- plicati de galerij ne permite si ajungem in sala Strimtorii. e) Refeaua celor Doi : 450 m dezvoltare. Debuteaza printr-un P20 de la inceputul Galeriei Porumbului (virful Scarii). O succesiune de puturi si mari galerii ne-au permis sd efectudim o a treia jonctiune intre partea B19 si partea Jean-Bernard ajungind in reteaua Pietrei care Cade. 3. Spalatorul Este amontele colectorului care vine la baza puturilor din B19 unde incepe Riul cu Excentrite. O serie de escalade artificiale ne-au permis sd progresim cam 50 de metri denivelare. Colectorul se formeazd de fapt prin unirea a doua rfuri egale ca debit. Ne aflim intr-o zona foarte complex pe o falie importanté unde pentru moment am ldsat in urma 4 vaste puturi paralele (4-10 m dia- metru) pe o razi de 40 m. Continuarea explorarii in aceasté zona este ingrat&, dar ne va lAmuri asupra originii colectorului. 4. Sifoanele Galeria celor Sase, foarte strimta in raport cu ansamblul retelei Jean-Bernard, se termina printr-un P20 inclinat. La fundul lui, o foarte scurta galerie duce la primul sifon, lac de 2 m lungime si 1 m latime, 4putin atractiv, El coboara pind la -8 m si are 45m lungime. Urmeazi o galerie destul de confortabila, intretaiata de un P13. In sfirsit, o sari- toare de 12 m, al cdrui fund este ocupat de sifonul 2, a constituit ter- minusul 1980. Al doilea sifon coboaré la -6 m gi are 40 m lungime. Dincolo de el avenul continua printr-o galerie joas si strimta, cu denivelari, ceea ce face foarte penibil transportul buteliilor pina la sifonul 3 situat 100 de metri mai departe. Sifonul 3, pe care Patrick l-a trecut singur, masoara 30 m lungime si are minimul la -3 m. Dincolo urmeaza o galerie ascendenta pe 30 m, 6 escalada de 10 m, o galerie de 40 m, apoi o coborire de 10 m, un P20 noroios si dup un ultim plan inclinat, Patrick a ajuns la un sifon impenetrabil. CONCLUZII Dupa ultima expeditie, partea aval a refelei a fost dezechipata pind la cota —1000, unde au ramas citeva inceputuri de galerii neexplorate. Este deci putin probabil, cel putin intr-un viitor apropiat, ca denive- jarea retelei sa mai creased in jos. Pe de alta parte, explorarea galeriilor ascendente din B21 si mai ales descoperirea, in noiembrie 1981, a unui aven aspirant situat mai sus de B21, ne permit s4 sperm justificat de a depasi cota fatidicd de 1500 m denivelare. Trebuie precizat cé aceasta retea, cu intrarile necunoscute de catre localnici, a fost denumité Avenul Jean-Bernard de cétre primii explo- ratori, Aceasti denumire, dupa 20 de ani de existent, este singura cunos- cuti si folosita de populatia din regiune. Orice alta tentativa de topo- nimie, chiar cu alibi stiinfific, nu va face decit sA producd incurcaturi. (Spelunca, 7, iulie-septembrie 1982)PESTERI CU DENIVELARE MAI MARE DE 800 METRI GOUFFRE JEAN-BERNARD (Franta) (1982). 4 RETEAUA PIERRE-SAINT-MARTIN (Franta si Spania) (1982) . SCHAKHTA SNIEZNAJA (URSS) (1981) a SIMA DE LAS PUERTAS ILLAMINA (SIMA UQUERDI) (LA SIMA DE BUDOGUIA) (BU 56) (Spaniay (cel mai adine aven explorat vreodatd plecind de la 0 singuri intrare) STEMUL HUAUTLA (SOTANO DE SAN AGUSTIN — LI NITA) (Mexic) GOUFFRE BERGER (Franta) (1981). eet as MAMMUTHOHLE (Austria) (1981) . bk AP Be He POZU DEL XITU (ONIS) (Spania) (1981) . SISTEMUL BADALONA (AVENC B.15 — LA FUENTE DE ESCUAIN) (Spania) bats ‘ SCHNEELOCH (TENNENGEBIRGE) (Austriay -... (9794132) BATMANHOHLE (Austria) (1981) . A fee on OF : : SIMA GESM. (Spania) . ee oe JUBILAUSCHACHT (Austria) (1981). es LAMPRECHTSHOFEN (Austria)... 104-1018) RESEAU FELIX TROMBE (RESEAU DE LA COUME OUARNEDE — RESURGENCE DU GOUBIL DI HER) (COUMO_ D'HYOUERNEDO) (Franta) (1981) ane 3 é : SPLUGA DELLA PRETA (ltalia) . : ‘ ‘ RETEAUA CHOURUM DES AIGUILLES (rantay« +++ (958,422) IURI ZUBENKO (NAPRA) (URSS) . 4G 5s ke a GOUFFRE MIROLDA (Franfa) (1981) * |). tis KIEVSKAIA (KILSI) (ORSS) bog mG ah oe . ANTRO DI CORCHIA (Italia). : = (871,479) PLATTENECKSYSTEM (Austria) . = (903,437) GOUFFRE DU CAMBOU DU LIARD (Franta) - et 4 GOUFFRE ANDRE-TOUYA (Franta) see 917,413) NITA NANTA (Mexic). . a, ABISSO MICHELE GORTANI (Italia) . 2 ss GROTA DI MONTE CUCCO (Italia) : 2. 79,4131 GOUFFRE GARMA CIEGA — SUMIDERO DE CELLAGUA (Spania) (1973) KACHERLSCHACHT (RESEAU DU FEUERTAL) (QUELLI) (Austria) . GOUFFRE DE LA FROMAGERE (GOUFFRE D'ENGINS) (Franta). . - GOUFFRE TOUYA DE LIET (Franta) . 3 SCHNELL — ZUGHOLE SYSTEME (Austria). igs % SISTEMA PURIFICACION (Mexic) i 2 ; 898,44) HOCHLECKEN-GROSSHOHLE (Austria) +4. (=194,+102) HOLLOCH (Elvetia) (1982) . ce See re ue he : SIEBENHENGSTE (Elvetia) (1981)... 2a ur Fe ABISSO DEI DRAGHI VOLANTI (Italia)... 76 1494 —1342 1340 1338 1250 —1200 1175 1148 —1130 mut 1105 —1098 1050 1024TRUCKENBOLDSCHACHT (L'EMPEGADURE) (Austria). (854,45) 859 GRUBERHORNHOHLE (Austria). és (—784,+70) 854 SIMA $1 (SISTEMA ARANONERA) (Spania) (981)... —850 SOTANO DE AGUA LECARRIZO (Mexic) . Lo. BAB ‘ABISSO CLAUDE FIGHIBRA (BUCA DEL CACCIATORE) (Italiay + 825 SOTANO DE TRINIDAD (Mexic). . is 2.) 824 "ORCA URRIELLO (Spania) (1981). ‘ . SIMA DEL CUBTO — CUEVA COVENTOSA (Spaniay | 2. BIS ANOU BOUSSOUIL (Algeria) (1981) 2 2 - eee ee —810 CELE MAI MARI PUTURI DIN LUME 1981 HADESSCHACHT (Austria) 2. 0. 0. . 448 metri POZZO EPOS (Grecia). ee ae . 437 GOUFFRE JOSELYNE (Grecia). ; - + 430 1972 SOTANO DEL BARRO (BL SOTANO) (Mexic) . - 410 1968 PROVATINA (Grecia). s Boat yy 1 + 389 MINYE (Papua Noua Guinee). ta ee 1000) 1969 POT 2 (Franta) i a st ow SBT 1967 SOTANO DE LAS GOLONDRINAS (Mexic) a 4 oe HOCHLECKEN-GROSSHOHLE (Austria). eo ey 833 1980 SOTANO TOMASA KIAHNA (Mexic) 2 aa 44 320 AVENUL FARA NUME (Mexico) * . i - 330 1972 GOUFFRE D’APHANICE (Franta). . Dice te ce One) 1951 GOUFFRE PIERRE-SAINT-MARTIN. . . >... . . 320 (Franta si Spania) 1921 ABISSO ENRICO REVEL (Italia). ue 3-2 318 1986 SIMA DEL, CUETO (Putul Juhue) (Spania) - - oe + 302 POVU TRAS LA JAVADA (Spania). a: +. 300 GRALLERA DE GUARA (Spania) os oe - 280 NARE (Papua Noua Guinee). . . a 250 1982 BREZNO NA LEUPAH (Jugoslavia). . : ee eaetse TITINA JAMA (Jugoslavia) ee. ae BS eM 088 1971 SOTANO DE AHUACATLAN (Mexic) . 2 5 288 ANTRO DI CORCHIA (italia). ae = 220 JAMA KOD KAMENIH VRATA (Jugoslavigy | 5... + 220 LIPISKO BREZNO (Jugoslaviay) . +. 2 es. ees 210 MAMMET (Jugoslavia). . Bg sok oy WF Gee 2 2 20d GOLET DU TAMBOURIN (rant) 2... es. 205 1981 BATMANHOHLE (Austria) fe he in be ve os + 205 LUSE (Papua Noua Guinee) + 200 PESTERI MAI LUNGI DE 20 km FLINT MAMMOTH CAVE SYSTEM (S.U.A) . ++. . 361,620 OPTIMISTICESKAIA (URSS) . - . pn ‘ =. 147,000 HOLLOCH (Elvetia) (1982)... te + + 144,000 7JEWEL CAVE (S.U.A) . Wome ther se OZERNAIA (URSS) $a eal a ee SISTEMA OJO GUARENA (COMPLEJO PALOMERAS-DOLENCIAS) (Spania) as FRIAR'S HOLE SYSTEM GUA). 1 + 1. EASEGILL CAVE SYSTEM (Anglia) ORGAN CAVE SYSTEM (GREENBRIER CAVERNS) GUA)... RETEAUA COUMO D'HYOUERNEDO (TROMBE) (Franta) (1981) . WIND CAVE SUA)... . ‘ TOOHEY RIDGE CAVE SYSTEM (6.U.A) (1982) SIEBENHENGSTE (Elvetia) : SISTEMA PURIFICACION (Mexic) - CUMBERLAND CAVERNS (8.U.A.) CREVICE CAVE (SU.A) Soe os EISRIESENWELT (Austria)... . - ZOLUSKA (URSS,) 4 : OGOF FF¥NNON DDU (Anglia). | é RETEAUA PIERRE-SAINT-MARTIN (Franta si Spania) (1979). . SLOAN'’S VALLEY CAVE SYSTEM (S.U-A) : GUA TERANGAIR (CLEARWATER CAVE) (Malaezia) (Sarawak, Borneo) DENT DE CROLLES (Franta) . food RAUCHERKARHOHLE (Austria) (1981) THE HOLE GUA). . A as CARLSBAD CAVERNS (S.U.A). - PESTERA VINTULUI (Romania) BLUE SPRING CAVE (S.U.A) . TANTALHOHLE (Austria). ATEA KANADA (Papua Nova Guince) . CUEVA DEL VALLE — TORCA DE LOS CABALLOS ‘Spaniay (ios) * BINKLEY'S CAVE SYSTEM (S.U.A) . ‘ BUTLER-SINKING CREEK SYSTEM (SUA) . RESEAU DU VERNEAU (Franta) ie : SISTEMA CAVERNARIO MAJAGUAS CANTERA (Cuba). . DACHSTEINMAMMUTHOHLE-OEDLHOHLE (Austria). OGOF AGEN ALLWEDD (Anglia) . oe 2 CULVERSON CREEK CAVE SYSTEM GUA)... 2. + SISTEMA CAVERNARIO DE LOS PERDIDOS (Cuba). . . . . PARADICE ICE CAVE (S.U.A) i 3 FERN CAVE SYSTEM (SUA). . 2 - - - ee ee CAVERNA DE SANTO TOMAS (Cuba)... A om GROTTE DE ST-MARCEL-D'ARDECHE (Franta) . : SISTEMUL HUAUTLA (SOTANO DE SAN AGUSTIN-LI xita) @Mtexic) - MCCLUNGS CAVE SUA). . a a SIMA DBL CURTO-CURVA COVENTOSA (Spaniay: | 1 1. RIMSTONE RIVER CAVE (SUA). me : TOM MOORE — BEROME MOORE SYSTEM GUA). 10.) | GOLET DU TAMBOURIN (Franta) (1979) . é GOULE DE FOUSSOUBIE (Franta) (1981) . ’ : BARADLA BARLANG — JASKYNA DOMICA (Ungaria-Cehoslovacia) - (trece pe sub granita dintre cele dowd tari) 78 104,736 104,500 67,000 61,437 59,500 55,221 51,600 48,000 45,500 45,062 43,379 42,000 40.099 40,000 29,400 37,952 37,583 36,310 35,035, 133,600 33,200 31,338 30,900 30,600 30,500 30,457 30,000 28,800 28,135 27,750 27,756 21,300 27,200 26,000 26,000 25,149 25,000 24,757 24,055 24,000 23,460 23,330 23,330 23,265, 23,100 23,100CAVE CREEK SYSTEM (8.U.A) . r : soe 23,530 CORAL CAVE SYSTEM (SUA)... - 3 A ; 22,000 MISTERY CAVE (S.U.A) 21,725 GROTTE AUX OURS — GOUFFRE DU BIOLET (Franta) . + 21,698 HIDDEN RIVER SYSTEM (S.U.A) . ce 21,400 BUSO DELLA RANNA (Italia) . = 21,395 PLATTENECKEISHOHLE — BERGERHOHLE (Austria). . |... 21,000 CONJUNCTO SAO MATEUS-IMBIRA (Brazilia) ‘ : - 21,000 BIG BAT CAVE GUA) . . . « > : + 20,066 AMATERSKA (Cchoslovacia) . . «+ ase: 20700 SELMINUM TEM (Papua Noua Guinee) . || (20,000) ANVIL CAVE GUA). . - . . - CUEVA DEL AGUA (Spania) - GOUFFRE BERGER (Franta) (1981) COMPLESSO DE PIAGGIA BELLA (Italia) . (nformatii valabile la 31.03.1983) (sinteza datelor : Iced Giurgiu)CUPRINS Pag. Prefata ee ee a De ce Jean Beard?» 2. 1. é i. eo Primele arme s . ee wW Prima parte. 1959 - 1969. Tatonare Primele atacuri ss + ee ee ee BB De la V4 la Jean Bernard . eee Be SS 18 Partea a doua, 1970 - 1980, Eficacitate ae Loo a | BL Partea a treia, Februarie 1981. Sifon terminal ? Februarie 1981. 2 Sy tg ie we Rati alimentare . . bs a so Jn Material si echipament 5 5 60 Rejeaua Jean Bernard (1963-1976) ao ara 65 Reteaua Jean Bernard (1976-1982)... _ oe 1 Cele mai mari pesteri din lume. : a ke - ey 8