V.19.

Aplicații practice
1.Stabileți o listă de priorități cu obiectivele economice, culturale și turistice, pe care poate să le
viziteze un înalt demnitar străin care sosește în județul dumneavoastră și care prin poziția pe care
o ocupă în țara sa, poate să promoveze ținutul dumneavoastră.
2. Argumentează alegerile făcute.
Cu o natura extrem de generoasa si un patrimoniu cultural de o mare valoare, judetul Alba
dispune de un potential turistic ridicat si diversificat. Relieful montan este predominant si atinge
inaltimi mai mari de 2.000 de metri in sudul judetului si peste 1.800 de metri in nord-vest. Aici
se afla si Parcul Natural Apuseni, care este cel mai antropizat areal protejat din Romania si o
destinatie turistica importanta pentru iubitorii de munte si de natura. Zona de sud a judetului
Alba a cunoscut si ea o dezvoltare turistica insemnata, Muntii Sureanu fiind, datorita domeniului
schiabil existent, o destinatie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna preferata de multi
turisti. Datorita dezvoltarii Domeniului schiabil Sureanu, dar si faptului ca judetul Alba este
traversat de soseaua inalta Transalpina, fluxul turistilor a crescut semnificativ, in special in
sezonul estival.

Formele de turism cele mai populare din judetul Alba sunt turismul montan, turismul rural,
turismul cultural si cel generat de existenta pe teritoriul judetului a trei elemente de patrimoniu
mondial UNESCO.
Turismul montan s-a dezvoltat datorita potentialului turistic montan al judetului Alba, care este
unul vast, pus in evidenta printr-o serie de atractii naturale si antropice care au favorizat
dezvoltarea sporturilor de iarna, drumetiilor, turismului de aventura si a ecoturismului.

Intre cele mai cunoscute atractii din cele doua masive montane ale judetului Alba, amintim:
 parcuri naturale: Parcul Natural Apuseni
 peste 240 de arii protejate si rezevatii naturale: Vanatarile Ponorului, Rapa Rosie, Poiana
cu narcise de la Negrileasa, Pestera Ghetarul de la Scarisoara, Pestera Huda lui Papara,
Iezerul Sureanu, Cheile Rametului, Cheile Glodului, Cascada Pisoaia, Dealul cu melci,
Calcarele de la Ampoita, etc.
 19 trasee turistice omologate, trasee turistice tematice si circuite turistice: Drumul
calcarului, Drumul Aurului, Potecu’ Stanelor, Gradus Legionis, etc.
 statiuni turistice de interes local: Albac, Arieseni

 Domeniul schiabil Sureanu cu 10 partii de schi omologate pe o distanta totala de 14,5 km.

Pe langa elementele de potential turistic natural montan, judetul Alba dispune si de
importante zacaminte de sare in zona Ocna Mures, ceea ce reprezinta o prioritate pentru
autoritatile publice de a dezvolta la Ocna Mures o statiune balneo-climaterica.
Turismul rural in judetul Alba a inregistrat o dinamica spectaculoasa in ultimii 20 ani, numarul
pensiunilor turistice din mediul rural fiind de aproape 300 de unitati, oferind peste 5.000 de
locuri de cazare. Aceasta forma de turism atrage indeosebi turisti straini interesati de cultura
romaneasca, de obiceiuri si traditii, de gastronomia specifica locului, fiind un mijloc direct de
cunoastere a civilizatiei traditionale autentice.
Turismul cultural a capatat noi impulsuri in ultimii ani, atat prin valorificarea elementelor de
potential, cat si prin crearea si certificarea a patru rute cultural turistice. Datorita mostenirii
cultural istorice pe care ne-au lasat-o inaintasii nostri, judetul Alba atrage prin diversitatea
obiectivelor turistice, avand numeroase:
obiective culturale:   Casa memoriala Lucian Blaga din Lancram, Muzeul si casa memoriala
Avram Iancu din comuna Avram Iancu, Statuia ecvestra si basorelieful lui Mihai Viteazul din
Alba Iulia, Monumentul Custozza din Alba Iulia, Monumentul Marii Uniri din Alba Iulia,
Muzeul National si Sala Unirii din Alba Iulia, Muzeul Principia din Alba Iulia, Muzeul
Mineritului Aurifer din Rosia Montana, Complexul muzeal Fefeleaga din Bucium Sasa, etc.
obiective istorice:   Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, Palatul Apor si Palatul Principilor din
Alba Iulia, Centrul Cultural Castel Sancrai,
Cetatea Aiudului, Cetatea Sebesului, etc.            
obiective religioase:   Manastirea Ramet, Catedrala Incoronarii din Alba Iulia, Catedrala
Romano Catolica din Alba Iulia, Biserica de lemn de la Geogel, Biserica de lemn de la Lupsa,
Biserica de lemn de la Goiesti Vidra, etc.
expozitii etnografice:   cele mai semnificative sunt cele din localitatile Stremt, Vidra, Farau,
Ceru Bacainti si Salciua.
 
Coreland elementele de potential cu infrastructura turistica existenta, in cursul anului 2020
Consiliul Judetean Alba a creat patru rute cultural-turistice pentru care a primit din partea
Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri certificarea de „rute cultural-turistice
dezvoltate pe plan regional”, după cum urmeaza:
 
 Ruta Transcultural Apuseni este localizata in partea de nord-vest a judetului Alba si
urmeaza traseul a doua drumuri judetene prin localitatile Rimetea, Aiud, Ramet, Mogos,
Bucium si Abrud. Peisajul cultural este definit de natura, de istoria locului, de evolutia
arhitecturii, a ocupatiilor si mestesugurilor, de traditiile care s-au format de-a lungul
secolelor, parte a memoriei si mostenirii unui conglomerat de nationalitati: romani,
maghiari, germani si alte nationalitati. Vizitatorii zonei pot descoperi un patrimoniu
etnografic bogat, de la gospodarii traditionale cu anexe gospodaresti, la  biserici, troite,
manastiri, expozitii etnografice, evenimente traditionale ale locului, costume bogat
ornamentate, toate constituite intr-o radiografie a multiculturalitatii unei Transilvanii
multietnice.
 
 Ruta Drumul Icoanei strabate zona centrala a judetului Alba prin localitatile Alba Iulia,
Teius, Stremt, Geoagiu de Sus si Valea Manastirii. Drumul Icoanei presupune vizitarea
unora dintre cele mai importante si cunoscute edificii religioase si anume Catedrala
Incoronarii din Alba Iulia si Manastirea Ramet, unele mai putin mediatizate, dar deloc mai
prejos ca rol in istoria acestor locuri, o expozitie etnografica excelent amenajata si un
muzeu dedicat icoanei și cartii, Museikon. Cei care vor calca pe Drumul Icoanei vor
beneficia de experienta cunoasterii rolului credintei in viata romanilor din Transilvania, a
felului in care aceasta credinta a contribuit la mentinerea comunitatilor romanesti precum si
a expresiei artistice a romanilor in Transilvania.
    •  Ruta Unitatii Nationale 1848-1918-1922 parcurge localitatile Blaj, Santimbru, Alba Iulia,
Zlatna, Abrud, Campeni si Avram Iancu. Strabate circa : 150 km din judetul Alba si include atat
obiective istorice si legendare care au legatura cu evenimentele istorice marcante atat pentru
Romania cat si pentru judetul Alba, dar si atractii turistice care completeaza traseul spiritual si
ofera turistilor o experienta diversificata. Aceasta ruta reprezinta o oportunitate de constientizare
si de promovare a valorilor culturale si istorice ale poporului roman. Exista numeroase colectii
muzeale, locuri ale memoriei, monumente de for public care faciliteaza vizitatorului contactul cu
istoria si intelegerea deplina a procesului amintit.
 
 Ruta Via Auraea vizeaza cadrilaterul aurifer al Muntilor Metaliferi, delimitat in judetul
Alba de zona de la Zlatna si Rosia Montana cu zonele adiacente Almasul Mare, Bucium si
Baia de Aries, zone foarte bogate in metal pretios. Punctul de plecare al rutei il reprezinta
zona de exploatare Zlatna – Rosia Montana – Bucium, urmata de drumurile pe care metalul
pretios ajungea pe „autostrada antica” a Daciei Romane (Muresul), zonele de administrare a
exploatarii aurului (Zlatna), fortele militare angrenate in protejarea exploatarii si
transportului aurului (Abrud, Zlatna, Alba Iulia) si nu in ultimul rand zona unde se
organizau transporturile spre Roma (Alba Iulia). Prin parcurgerea acestei rute, turistii
descopera vestigii arheologice conservate in situ sau expuse in colectii muzeale pe Drumul
Aurului Roman.
1. Cetatea Alba Carolina
Este cea mai mare cetate din România şi una dintre cele mai importante cetăţi în stil Vauban din
Europa. Brandul oraşului Alba Iulia este “Cealaltă Capitală”. Promisiunea lui are directă legătură
cu Cetatea Alba Carolina:  Bine aţi venit în cea mai mare cetate din România!

2. Râpa Roşie
Este unică în ţară prin forma şi culoarea sa. În acelaşi timp, este singura rezervaţie naturală de tip
canion, din România. Se întinde pe 10 ha şi este o formaţiune geologică de tip “badlands”. O
găseşti în apropierea autostrăzii A1, la 3 km de oraşul Sebeş.
3. Biserica Evanghelică din Sebeş: are cel mai mai mare altar din Transilvania. 
Clădirea este unică în România prin structura romanico-gotică!
4. Gheţarul din Peştera Scărişoara- după ultimele măsurători este cel mai mare gheţar
subteran din lume. 
Are o vechime de 10 500 de ani şi peste 120 000 metri cubi de gheaţă. Grosimea stratului de
gheaţă este de 36 de m. Dacă nu ai o haină groasă pe tine când intri în peşteră, pregăteşte-te să
dârdâi profesionist!
5. Dealul cu Melci-este un punct fosilifer unic în România.
Aceasta reprezintă o alternanță de conglomerate cu gresii și marne, unde sunt încrustate 35 de
specii de moluște. Au o vechime de 65-70 milioane de ani.
6. Muntele Găina- Târgul de fete
Pe vârful Găina ( cel mai înalt din masivul Găina, Munţii Apuseni), are loc, de sute de ani,
Târgul de fete-o sărbătoare etno-folclorică unică în ţară.
7. Satul Rimetea-este unic în România pentru arhitectura sa tradiţională, cu ferestre verzi
şi faţade albe.
În anul 1999, a fost prima localitate rurală care a fost distinsă de Comisia Europeană cu premiul
„Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural și arhitectonic. În 2013, Rimetea a
fost propus pe lista celor mai frumoase sate din România. Arhitectura care a făcut Rimetea
renumită în ţară şi în străinătate. Este o bucurie să te plimbi prin centrul satului şi să admiri
casele…Tot la fel de interesant e să urci pe Vârful Piatra Secuiului şi să vezi priveliştea.
8. Terenul de golf “Paul Tomiţă” de la Pianu de Jos, judeţul Alba
Este cel mai mare teren natural de golf, din România. Din anul 1995, terenul se întinde pe 70 de
hectare și are 18 găuri. Însă, în primă fază, a fost folosită doar jumătate din suprafață. Paul
Tomiță a fost profesorul de golf al Majestății Sale, Regelui Mihai. A reprezentat România la
Campionatele Mondiale de golf organizate în opt țări ale lumii.
9. Sistemul de galerii romane de la Alburnus Maior, Roşia Montană-este cel mai lung din
Europa, având o lungime de 7 km!
Exploatările miniere din zonă totalizează 150 km. Roşia Montană este cel mai vechi centru
minier din ţară, fiind atestată documentar, pe o tăbliţă cerată, în anul 131 d. HR.
10. Catedrala Greco-Catolică “Sfânta Treime” din Blaj- are cel mai mare iconostas din
România.
O găseşti în centrul oraşul, în Piaţa 1848. Este o zonă superbă, plină de monumente istorice.
Catedrala Sfânta Treime şi Piaţa 1848.
11. Prima şcoală publică cu predare în limba română s-a înfiinţat la Blaj, în 1754. 
12. Vânătările Ponorului- singura formă de relief de tip poljie (relief endocarstic, sub
forma unei depresiuni largi) din România.
Cuvântul care defineşte cel mai bine acest obiectiv? Spectaculos!
13. Peştera Huda lui Papură  
Are  cea mai mare colonie de lilieci din Europa şi cele mai lungi şi mai numeroase excentrite
(număr de intrări). Bonus: are cel mai mare depozit de chiropterit (zăcământ de fosfaţi) din
România. Este cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea
mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă,
din Munţii Trascăului.
14. Iezerul Ighiel-este cel mai întins lac carstic din România.
Totodată, acest paradis natural reprezintă o arie protejată de interes naţional fiind inclusă în situl
de importanţă comunitară – Trascău.
15. Iezerul Şureanu-este cel mai mare lac, aflat pe o suprafaţă calcaroasă.
Se află la poalele Munţilor Şureanu. Îti oferă peisaje spectaculoase, şi la bază şi de sus, de pe
vârful Şureanu.
16. Poiana Inimii-e una dintre cele mai inedite poieni din ţară, având formă de inimă.
Poiana Inimii este cunoscută de localnici sub numele de Poiana Ursoi. A apărut acum câteva sute
de ani, în mijlocul a 260 ha pădure de stejar. Cel mai uşor ajungi la Poiana Inimii, pornind din
satul Craiva, comuna Cricău. (sunt aproximativ 4 km). Pe drumul de pământ se poate merge cu
maşina, până la Piatra Craivii, la ruinele cetăţii dacice Apoulon (cam 8-9 km distanţă totală).
17. Câmpia Libertăţii, Blaj
Câmpia Libertăţii văzută de la Crucea lui Avram Iancu. Aici a avut loc Marea Adunare Națională
din mai 1848. Peste 40.000 de români din întreaga regiune transilvăneană au strigat atunci: „Noi
vrem să ne unim cu țara”.