POVESTEA 

LITEREI Ă
ÎNTR-O ZI ÎNSORITĂ, CĂUTÂND PRIN DULAPUL CU HAINE A
MAMEI EI, PRINȚESA A GĂSIT O PĂLĂRIE ELEGANTĂ ȘI
DELICATĂ.
PRINȚESA S-A DUS ÎN FAȚA OGLINZII ȘI CU GRIJĂ, ȘI-A PUS
PĂLĂRIA PE CAP. NU S-A ÎNTÂMPLAT NIMIC SPECTACULOS ÎN
PRIMA SECUNDĂ, DAR APOI...
PRINȚESA ȘI-A IMAGINAT CĂ POARTĂ MĂNUȘI ȘI O HAINĂ
GROASĂ ȘI ÎN SECUNDA URMĂTOARE S-A VĂZUT ÎN OGLINDĂ
PURTÂND EXACT ACEASTĂ ÎMBRĂCĂMINTE. AȘADAR PĂLĂRIA TE
AJUTA SĂ TE ÎMBRACI AȘA CUM ÎȚI IMAGINAI.
APOI, PRINȚESA ȘI-A IMAGINAT CĂ POARTĂ O ROCHIE
LUNGĂ, VAPOROASĂ, AURIE, ASORTATĂ CU UN COLIER CU
MĂRGĂRITARE. ÎN CÂTEVA SECUNDE PĂLĂRIA ȘI-A FĂCUT
DATORIA.
TOATĂ ZIUA PRINȚESA S-A DISTRAT JUCÂNDU-SE. ȘI-A
LUAT ROCHII GALBENE ȘI ELEGANTE, COSTUME DE CĂLĂRIE
SOBRE, ROCHII UȘOARE DE VARĂ SAU MANTII MULTICOLORE CU
AER MISTERIOS.
A FOST O ZI AMUZANTĂ.
 POVESTEA LITEREI Î
ÎNTR-O ZI ÎNSORITĂ DE VARĂ PRINȚESA STĂTEA ÎN
GRĂDINA PALATULUI ÎMPREUNĂ CU TATĂL EI, ÎMPĂRATUL.
AMÂNDOI AR FI AVUT POFTĂ DE CEVA RĂCORITOR AȘA CĂ
BUCĂTARUL PALATULUI LE-A PROMIS CEVA SPECIAL.
NU A DURAT MULT PÂNĂ CÂND BUCĂTARUL A VENIT
ÎNCET LÂNGĂ EI, DUCÂND O TAVĂ AURITĂ. PE TAVĂ ERAU
DOUĂ CORNETE CU UN FEL DE CREMĂ ROZ DEASUPRA.
PRINȚESA A PRIVIT NEÎNCREZĂTOARE. CÂND ÎMPĂRATUL A
SPUS CĂ AȘTEAPTĂ CEVA RĂCORITOR, SE GÂNDEA LA UN
PAHAR DE LIMONADĂ SAU LA O SALATĂ DE FRUCTE, NU LA
PRĂJITURA ACEEA ÎNCĂRCATĂ CU CREMĂ.
CÂND A GUSTAT ÎNSĂ, PRINȚESA A ÎNȚELES. ÎNGHEȚATA
AVEA UN GUST ÎMPĂRĂTESC, FIN, RĂCORITOR ȘI DULCE CUM
NU MAI ÎNCERCASE NICIODATĂ. AVEA O AROMĂ PUTERNICĂ DE
CĂPȘUNI ȘI ZMEURĂ IAR PARFUMUL ERA UNUL FIN, CA ȘI CUM
FRUCTELE ABIA AR FI FOST CULESE DIN GRĂDINĂ.
 POVESTEA LITEREI Â

ÎNTR-O ZI DE PRIMĂVARĂ PRINȚESA A PRIMIT UN DAR

ÎNCÂNTĂTOR: UN CÂINE DRĂGĂLAȘ, PRIETENOS ȘI PUFOS.
CÂND L-A VĂZUT, PRINȚESEI NU I-A VENIT SĂ CREADĂ. L-A
LUAT, L-A MÂNGÂIAT, S-A JUCAT CU EL ȘI I-A DAT SĂ
MĂNÂNCE. ERA FOARTE ÎNCÂNTATĂ DE DARUL PRIMIT.
A DOUA ZI, PRINȚESA A IEȘIT CU CĂȚELUȘUL LA PLIMBARE
PRIN GRĂDINA PALATULUI. VÂNTUL BĂTEA LIN PRINTRE
CRENGILE COPACILOR, PĂSĂRILE CÂNTAU BLÂND PRIN
ÎMPREJURIMI ȘI UN RÂU CURGEA ÎNCET PRIN APROPIERE.
CEI DOI AU HOTĂRÂT SĂ SE JOACE UN JOC. PRINȚESA
ARUNCA UN BĂȚ, IAR CĂȚELUȘUL EI JUCĂUȘ ÎL ADUCEA ÎNAPOI
DÂND VESEL DIN CODIȚĂ.
ADESEORI PRINȚESA PUTEA FI VĂZUTĂ CUM SE PLIMBĂ CU
CÂINELE EI DRAG PRIN ÎMPREJURIMILE PALATULUI, CUM RÂDE
ȘI CUM ALEARGĂ VESELĂ ALĂTURI DE EL PRIN IARBĂ.
 POVESTEA LITEREI K
ÎNTR-O ZI, LA PALAT A VENIT UN NEGUSTOR CARE VINDEA
TOT SOIUL DE LUCRURI NEMAIVĂZUTE.
ȘTIIND CĂ A PARCURS MULȚI KILOMETRI PÂNĂ A AJUNS LA
CASTEL ȘI CĂ A VENIT DE PE TĂRÂMURI ÎNDEPĂRTATE, REGELE
A CHEMAT-O PE PRINȚESĂ SĂ ÎȘI ALEAGĂ CEVA DIN MARFA PE
CARE O AVEA EL DE VÂNZARE, MAI ALES CĂ ȘTIA DE PASIUNEA
PRINȚESEI PENTRU LUCRURI CIUDATE ȘI INTERESANTE.
ASTFEL, EA ȘI-A ALES O CARTE CU ANIMALE. PE UNA
DINTRE PAGINI A OBSERVAT UN URS KOALA CARE NU PĂREA SĂ
AIBĂ MAI MULT DE CINCI KILOGRAME, IAR PE ALTA O PASĂRE
KIWI CARE PĂREA SĂ AIBĂ CULOAREA KAKI.
FATA NU S-A PUTUT ABȚINE SĂ NU OBSERVE CĂ ÎN
NUMELE ACESTOR ANIMALE SE REGĂSEA O LITERĂ NOUĂ. A MAI
CITIT CU ATENȚIE CUVINTELE SCRISE SUB IMAGINI: KOALA,
KIWI, KAKI, KILOGRAM. LITERA CEA NOUĂ AVEA ACEASTĂ
FORMĂ ”K”. PRINȚESA A ZÂMBIT ADĂUGÂND-O COLECȚIEI
SALE DE LITERE.
COLECȚIA DEVENEA TOT MAI MARE, CU FIECARE ZI CARE
TRECEA.