Cunostinte despre om si mediu

Motto:
In faurirea omului este important mai intai nu a-l
instrui, ceea ce este zadarnic daca ajunge doar o carte care
merge; este nevoie sa fie crescut, educat, pentru a-l duce la
inaltimea unde nu mai sunt lucruri, ci chipurile nascute
din modul divin care leaga lucrurile. Caci nu este nimic de
asteptat de la lucruri daca ele nu rasuna unele in altele,
aceasta fiind singura muzica pentru inima.

Antoine de Saint Exupery

Dezvoltarea omului
Viata omului cuprinde trei mari perioade:

1.Dezvoltarea trupeasca care cuprinde:

- Copilaria (0-14 ani)
- Adolescenta (14 -18 ani)
- Tineretea 1 (18-21 ani)
2.Dezvoltarea sufleteasa care cuprinde:
- Tineretea 2 (21-35 ani)
- Maturitatea (35-56 ani)
3. Dezvoltarea spirituala
- Batranetea (56 ani-moarte)
 Viata omului se imparte in etape de 7 ani. Acestea au anumite
caracteristici care le diferentiaza clar. Fiecare etapa este guvernata de
entitatile dintr-o anumita sfera planetara, dupa cum fiecare din cei 7
ani ai respectivei etape eate la randul sau guvernat de o sfera
planetara.
 Primul an – LUNA – vointa
 Al doilea an – VENUS – iubire
 Al treilea an – MERCUR – comunicare
 Al patrulea an – MARTE – alege in libertate un drum
 Al cincilea an – SOARE – increderea, descoperirea marii comunitati
 Al saselea an – JUPITER – incepe sa faca pentru ceilalti
 Al saptelea an – SATURN – separarea de familie si descoperirea unei
alte comunitati
Primul septenal
 In primii 7 ani se produce dezvoltarea fiziologica
 In perioada 0-7 ani omul deprinde facultati foarte importante pentru
dezvoltarea sa ulterioara: mersul, vorbirea, gandirea, care il deosebesc
pe om de animal. Omul cucereste pozitia verticala si ridicandu-si ochii
spre inalt, invinge gravitatia si stabileste un echilibru intre pamant si
cer. In primii ani de viata, principala caracteristica este imensa
deschidere a copiilor spre ceea ce ii inconjoara. Ei nu opun rezistenta
fata de ceea ce vine din mediu (fizic, sufletesc si spiritual), din jurul lor,
increderea este nelimitata si asimileaza totul. Toate simturile lor sunt
deschise, iar raspunsul lor la stimuli este imitatia si mimetismul. Prin
imitatie copilului i se deschid portile conditiei de om, invata sa
vorbeasca, face cunostinta cu relatiile bune sau rele dintre oameni. Se
pun bazele viitorului simt moral si sistem de valori. Relatia principala
cu lumea din jur este din exterior spre interior. Experientele nu sunt
asimilate de Eu.
Al doilea septenal
 A doua perioada corespunde dezvoltarii psihologice.
 In perioada 7-14 ani copilul are deja o lume a lui, o lume proprie,
separata de restul lumii. Traieste in propria imparatie, considerata
reala, separata printr-un zid de nepatruns care il protejeaza de
realitatea adultilor, adesea traumatizanta. O lume bogata in personaje
fabuloase, o lume in care se poate indeplini orice dorinta, orice vis. In
aceasta lume se nasc semintele magice ale gradinii sufletesti secrete ale
omului adult. Lumea exterioara nu patrunde decat filtrata, orice
element strain fiind adaptat si abia apoi primit. Copilul este prin
definitie fericit, vesel, acestea pierind cand copilul se simte invadat sau
scos din lumea lui. Copilul este o lume inchisa, fortele eului radiaza
numai pana la granitele propriei lumi. Lume exterioara nu mai
patrunde nestanjenita in interior ci este prelucrata.
Al treilea septenal
 A treia perioada pune in evidenta dezvoltarea sociala a sufletului
uman.
 In perioada 14-21 ani apare socul pubertatii, zidurile lumii de vis sunt
fisurate , sparte si se prabusesc, lasand adolescentul fata in fata cu
realitatea, pe care el doreste sa o cucereasca. El a descoperit un centru
in interiorul sau, in lumea lui personala si acest centru este propriul
Eu.
Acum directia principala este dinspre interior spre exterior.
Acum tanarul incearca sa cucereasca si sa transforme lumea
exterioara.
 Anii de gradinita
- gradinita se vrea a fi puntea de legatura intre familie si viata spre care
copilul incepe sa se deschida;
- gradinita este astfel aranjata incat sa creeze loc pentru libertatea de
manifestare a copilului, dar totodata sa actioneze armonios asupra lui
prin forma si culoare;
- spatiul este amenajat sugestiv, ca si o gospodarie in care activitatile de
gatit, copt, calcat, spalat, etc. se desfasoara in prezenta copiilor;
- in sala de grupa se gasesc obiecte naturale, jucarii din lemn: cuburi,
masinute, trenulete, cosuri impletite din nuiele, dar si crengi cu forme
amuzante, buturugi sau cioturi, scoici, conuri de brad, castane, jucarii-
animale tricotate sau din pasla, cu care copilul se poate juca la
nesfarsit;
- copiii au la dispozitie cosulete cu ceracolor, acuarele, hartie, ceara de
modelat, lana netoarsa, margele din lemn, etc.;
- un loc important in sala de grupa il are masa anotimpurilor;
- serbarile legate de evenimentele de peste an sunt traite cu drag de copii.
Obiecte de joaca
Primul an de scoala
- intrarea in scoala coincide cu schimbarea dentitiei, apar modificari in
fizionomia copiilor, ei pierd acea “baby grasime”;
- se poate inca vorbi in cazul copiilor despre o anumita stare de visare,
dar ei devin mult mai legati de pamant si de lumea din jur;
- basmele povestite acum sunt legate de cunoasterea naturii;
- lumea basmelor este in acord cu lumea de vis a copiilor la aceasta
varsta;
- scopul basmelor este de a trezi recunostinta fata de ceea ce este in
lume, fata de ceea ce fac altii si fata de darurile naturii;
- cel mai mare efect al basmelor este ca ele stimuleaza sentimentul ca
omul este o fiinta in dezvoltare, eroul principal incearca sa-si gaseasca
drumul prin lume si deseori este ajutat de fiintele naturii;
- copilul se identifica cu binele, el vietuieste in acelasi timp si raul, dar isi
dezvolta antipatie fata de el si traieste cu bucurie momentul in care
binele invinge raul.
Imagini din basme
 Al doilea an de scoala
- copiii sunt mai constienti de ei insisi si cei din jurul lor;
- binele si raul nu mai sunt calitati care dau siguranta unui proces, ci se
transforma in intrebari;
- ei incep sa simta ca au propriile lor personalitati si emotii, dintre care
unele sunt pozitive, iar altele negative;
- in fabule, slabiciunile omenesti apar sub forma animalelor, copiii
realizeaza ca au pofte, dorinte, sunt lacomi, etc.;
- fabulele au nevoie de o compensatie, povestiri care nu ridiculizeaza, ci
inalta, povestiri/legende despre eroi si sfinti;
- legendele cu sfinti furnizeaza exemple de fiinte umane care se pot
dedica unor scopuri inalte;
- copiii isi dau seama ca in viata pot alege: fie sa-si urmeze poftele,
pentru care pot suporta consecinte asemeni animalelor din fabule, sau
se pot dedica unor scopuri inaltatoare si pot castiga controlul asupra
naturii “animalice” din ei.
Fabulele – slabiciunile umane apar sub forma animalelor
Legende despre sfinti – stapanirea smerita de sine
Al treilea an de scoala
- copiii parasesc lumea de vis, lasa in urma magia copilariei, ei vin cu
picioarele pe pamant, cu veneratie si mirare pentru lume;
- apar intrebari existentiale in legatura cu originea omului si cu creatia:
De unde vin florile, copacii, muntii, locuitorii pamantului? , De unde
vin eu? , Care este destinul meu?
- copilul se recunoaste ca fiinta individuala, separata de lumea
inconjuratoare;
- incepand cu acest an scolar disciplina stiinte dobandeste o identitate
aparte;
- copiii manifesta dorinta de a cunoaste si de a intelege legile naturii;
- modul istoric în care omenirea a descoperit legităţile care guvernează
natura reprezintă o cale accesibilă pentru copii;
- activitatea de învăţare este centrată în special pe activităţi practice
precum cultivarea pământului, prelucrarea cerealelor, construirea
casei, practicarea mesteşugurilor, etc.
Geneza
- copiii se afla la aceasta varsta intr-o perioada pe care Rudolf Steiner o
numeste “Rubicon” sau “adolescenta mica”;
- copii linistiti, ascultatori, devin brusc incapatanati, cu spiritul critic
dezvoltat;
- copiii isi privesc educatorul cu mai multa “agerime”, punandu-i
autoritatea la incercare;
- este recomandat ca in aceasta etapa a vietii copiilor sa li se povesteasca
istorisiri din Vechiul Testament;
- in intreaga literatura a lumii nu exista alta opera care sa trateze, de la
prima pana la ultima pagina, intr-un mod atat de consecvent,
problema autoritatii;
- sunt selectate anumite povestiri plecand de la crearea lumii, apoi se
selecteaza si se povestesc intamplari care au o incarcatura morala
aparte.
Imagini Geneza
Paine din bob
- acestei epoci trebuie sa-i preceada istoria Genezei, pana in punctul in
care omul trebuie sa devina el insusi activ in raport cu Pamantul;
- copiii fac cunostinta cu:
- anotimpurile, pozitiile Soarelui si ale Lunii fata de Pamant,
echinoctiile si solstitiile;
- cultivarea plantelor in functie de relief;
- pregatirea pamantului pentru semanat: lucrari agricole, unelte
agricole, gospodaria taraneasca;
- semanatul de toamna/primavara: semanatul, germinatia semintelor,
ingrijirea culturilor, recoltarea culturilor, factorii de mediu;
- gradina de legume: obtinerea rasadului, plantarea in sere sau in camp,
ingrijirea straturilor de legume;
- prelucrarea graului pentru obtinerea painii si a altor produse necesare
hranei omului: drumul graului de la semanat pana la moara, drumul
graului de la moara la brutarie (legatura interdisciplinara cu
meseriile).
Imagini epoca spic si paine
Epoca de constructia casei
- in debutul acestei epoci putem face apel la istoria Genezei, la izgonirea
din Rai a lui Adam si a Evei, moment in care ei au fost nevoiti sa-si
construiasca singuri adapost, sa-si confectioneze haine, sa-si procure
hrana si sa munceasca pentru a-si asigura traiul;
- in cadrul acestei epoci cel mai bine este sa incepem cu locuintele
popoarelor primitive, cu grotele, colibele din lut, igluurile, corturile,
etc., inainte de a trata actuala casa de locuit;
- in legatura cu construirea casei vom vorbi despre arhitecti, zidari,
dulgheri, geamgii, tamplari, despre cei care pun acoperisuri,
instalatori, etc.;
- copiii trebuie neaparat sa construiasca ei insisi (sub indrumarea unui
zidar) cel putin un mic zid din caramizi, cu mortar, poloboc, fir cu
plumb;
- este indicat ca zidul construit sa poata avea un sens util.
Imagini epoca de constuctie a casei
 Al patrulea an de scoala - zoologia
- de la gradinita si pana in clasa a III-a copiii au facut cunostinta cu
lumea inconjuratoare, au invatat despre pasari, animale, copaci,
munti, oameni, pe care le-au intalnit in basme, povesti, fabule sau
legende;
- acum, in pragul varstei de 10 ani, copiii incep sa faca distinctia intre
“eul interior” si lumea inconjuratoare;
- în clasa a IV-a se prelucreaza aspecte esenţiale legate de activităţile de
observare a omului şi a regnului animal;
- Rudolf Steiner spunea ca “omul poate fi gasit in intreg regnul animal”;
- ideea de baza in predarea zoologiei este de a prezenta in modurile cele
mai diverse deosebirea profunda dintre actiunea constienta, cu
“caracter de eu” a omului si comportamentul intotdeauna unilateral si
instinctiv al animalelor.
Imagini animale -unilateralitate
Al cincilea an de scoala - botanica
- copiii se situeaza acum intre copilarie si pubertate;
- gandirea si rationamentul devin mai active ca pana acum, copiii isi
doresc o intelegere mai realista si mai rationala a lumii inconjuratoare;
- setea de cunoastere este orientata spre o lume mai larga;
- la fel ca şi la animale, în împărăţia plantelor studiată în clasa a V-a, se
pot găsi diferite caracteristici omeneşti. La această vârstă a copiilor,
plantele trebuie personificate ca într-o adevărată poveste. Nu se
întâlneşte explicarea despre ţesuturi şi celule, ierbarele sunt evitate, în
locul lor preferându-se studiul plantelor în natură şi pictarea în mediul
lor natural, formându-se astfel şi respectul pentru lumea
înconjurătoare.
Imagini plante
Bibliografie
 Frans Carlgren, Arne Klingborg - Educaţie pentru libertate -
pedagogia lui Rudolf Steiner – Ed. Triade, Cluj 1994
 Rudolf Lanz, Pedagogia Waldorf – Un drum către un învăţământ
mai uman, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti - 1994
 Rudolf Steiner, Arta educaţiei – Discuţii de seminar şi conferinţe
asupra planului de învăţământ, Editura Triade, Cluj-Napoca –
1994
 Rudolf Steiner – Antropologia generală ca bază a pedagogiei
Editura Triade, Cluj-Napoca- 1998
Material realizat de:
prof.-educ. Sturza Crina Maria
prof. Trif Elena Mirela