Concluzii

După tot demersul acestei cercetări experimentale am ajuns la concluzia finală, și

anume, aceea că metodele activ-participative, deși necesită un timp mai mare pentru a fi
elaborate, pregătite, dar și resurse materiale mai consistente, acestea sunt folosite de cadrele
didactice în mare măsură în cadrul activităților didactice, iar elevii se adaptează destul de bine
la aceste noi metode de învățare.
O altă concluzie ar fi că foarte multe cadre didactice preferă să îmbine atât metodele
tradiționale, cât și pe cele activ-participative, un accent mai mare punându-se pe acestea din
urmă, pe care le consideră atractive pentru elevi, îi implică pe aceștia mult mai mult în actul
educativ.
Elevii sunt atrași de aceste metode pentru că multe din ele îi invită la joacă, la ateliere
de creație, inovație, le pune imaginația și creativitatea în mișcare, ei se transformă în actori
care își joacă propriul rol în teatrul instructiv-educativ din care fac parte.
O ultimă concluzie este aceea că metodele activ-participative nu sunt doar atractive
pentru elevi, dar au și un rol informativ și formativ, care duce adeseori la creșterea
performanței școlare, așa cum s-a văzut în experimentul anterior.
Dincolo de aceste concluzii, se poate afirmă că nici metodele tradiționale nu sunt chiar
atât de învechite, iar uneori, în cadrul activității de predare-învățare, acestea își găsesc locul
perfect, putând fi în același timp și alternate cu metodele moderne activ-participative.
Cadrele didactice care utilizează metode activ-participative au o libertate mai mare de
exprimare, pot să-și folosească mai bine abilitățile și aptitudinile creative, și în același timp
să-i invite și pe elevii lor să facă același lucru. Prin aplicarea acestor metode, elevii au
posibilitatea de a-și dezvolta gândirea critică, creativitatea, imaginația, acestea acordând
elevilor șansa de a se exprima liber, de a-și argumenta răspunsurile sau opțiunile în ceea ce
privește o idee sau un subiect. În cadrul metodelor activ-participative, răspunsul la o întrebare
nu este unic și definitiv, ci pot exista mai multe răspunsuri, ce pot fi argumentate
corespunzător, potrivit personalității, dar și informațiilor de care dispune un elev.
Metodele activ-participative cuprind în arsenalul lor o mulțime de jocuri didactice sau
de rol, sau sub altă formă, ceea ce îi atrage pe elevi, îi ajută să intre mai bine în rolul ce
trebuie să-l joace, fără să considere că cerințele pe care trebuie să le rezolve sunt grele și fără
sens, ci devin dintr-o dată amuzante și ușor de realizat. Jocul este o metodă eficientă prin care
copiii învață o mulțime de lucruri, încă de foarte mici, fără a-și da seama că învață lucruri
serioase.
Elevii zilelor noastre așteaptă să fie integrați într-un învățământ modern, care se
adaptează societății contemporane, prin metode atractive, inovative, dar mai ales prin
încercarea de a pune în aplicabilitate ceea ce se dorește a fi dobândit ca și cunoștințe din
diverse domenii.
Mulți elevi nu se regăsesc în sistemul actual de învățământ, în rigorile impuse, în
insistența școlii de a învăța lucruri fără a ști cum se aplică în viața de zi cu zi. Elevii aceștia au
tendința de a renunța la a mai învăța, spunând că ceea ce trebuie să rețină nu o să-i ajute la
nimic în viitor.
Metodele moderne au avantajul că implică elevii nu doar în joaca de a învăța, dar și de
a realiza diverse produse creative (desene, colaje, miniaturi, postere, afișe).
Un alt avantaj al acestor metode poate fi considerat rolul pe care îl are cadrul didactic
ce devine un îndrumător în realizarea activităților, nu un personaj care recită în fața elevilor
săi o lecție, pe care aceștia din urmă vor fi nevoiți să o memoreze și apoi să o reproducă
cuvânt-cu- cuvânt, dacă e posibil. Cadrul didactic este un formator de personalități ce trebuie
să ajute elevul să descopere informația, să o pună sub semnul întrebării, să o reformuleze.
Cadrele didactice au menirea de a învăța elevul cum să învețe ( nu îi dai peștele, ci îl înveți
cum să pescuiască), pentru că educația este pe termen lung, de fapt pe tot parcursul vieții, de
aceea este important să discerni informația, să o treci prin propriul filtru al gândirii și apoi să
constați dacă e bună sau nu.