Se inregistreaza zbor intents al fluturelui Helicoverpa armigera la porumb!

În urma activității de monitorizare a dăunătorului Helicoverpa armigera din cultura de

porumb desfășurată în cadrul programului Arc™ farm intelligence, vă informăm că în
ultimele 7-10 zile s-a înregistrat zbor intens al fluturilor (Fig.1) de Helicoverpa armigera din
generația a II-a în majoritatea zonelor de monitorizare, după cum urmează:

- RISC RIDICAT DE ATAC: în zonele: Muntenia, Banat, Crișana, Dobrogea și Moldova

- RISC MEDIU: în zona: Oltenia

În aceste condiții, vă recomandăm aplicarea unui tratament cu insecticidele CORAGEN® sau

AVAUNT® în următoarele 3-5 zile.

De asemenea FMC, CABI si Plantwise recomanda introducerea unor capcane cu feromoni

pentru a prinde moliile adulte.

Ca metoda de control biologic se recomanda eliberarea pradatorilor naturali, inclusiv

prazitoizi ( Trichogramma brassilences (Fig. 2) sau T. pretiosum).

Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) este un dăunător polifag extrem de periculos,

răspândit în toate regiunile țării, care prezintă 2-3 generații de adulți pe an și care poate
provoca pagube însemnate culturii de porumb. De obicei, generația I de Helicoverpa
armigera apare în luna mai-început de iunie, moment în care nu se întrunește criteriul
fenologic la porumb (fenologia plantei: stadiul de mătăsit-ieșirea paniculului) pentru atacul
dăunătorului și aplicarea tratamentului. La generația a II-a, larvele din primele două stadii de
dezvoltare se hrănesc cu aparatul foliar, mătasea și paniculul plantelor de porumb, iar din
stadiul al treilea pătrund în interiorul ştiuleţilor de porumb.

Odată intrate sub pănuşe, combaterea larvelor devine greoaie şi costisitoare. În urma
atacului, se instalează o serie de ciuperci din genul Fusarium spp. sau Aspergillus flavus, care
contaminează boabele de porumb cu micotoxine (exemplu: aflatoxina) şi astfel acestea devin
toxice pentru alimentaţia umană şi animală. O recoltă contaminată cu micotoxine va fi greu
sau chiar imposibil de valorificat datorita efectelor toxice.

Drd. Ing. Angela Cristina AMUZA

Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Plantelor Bucuresti