Ay Textul argumentativ Andrei Cornea Jan Verhas, Defilarea scolilor din 1878, ulei pe panz3, 1880 Ceea ce fi desparte enorm pe cei vechi de moderni este gi felul in care concep timpul liber. Pentru noi, nimic nu seamana mai putin cu timpul liber decat ima- ginea celui care, student, elev sau profesor, se duce, zi de zi, la scoala. Etrist a staf in banc&, asteptand sa fii ascultat de o profa isterica sau deun prof sadic, ori sa scrii lucrari pe subiecte pe care le stii prostesti, ori s& te gandesti mereu la cate n-ai putea face daca ai chiuli, sau s& transpiri la gandul catalogului si al examenului; de partea cealalta, si te spetesti pregatind lectii pentru loaze, s ragusesti zbierand ,ordine”, s& devii zbir! incercdnd s& pacifici o trupa de salbatici, s& temurila gandul unor inspectii... Ei bine, in aceste condifii, la ce alt- ceva mai pot visa popoarele muncitoare de elevi, studenti si profesori decat la recreatie, la timpul liber, cand ele sa faca orice altceva, ntimai Scoala nu: asadar, la vorbarie, mancarey/somn, plimbare, calatorie, televizor, sport, amor, hobby, spectacole, si mai ales, poate, sa rév- neasci laanu face nimic, la a vegeta un rastimp — pur si simplu - fra scop, fara proiect, fara regret... Pentru lumea modern’ scoala st& la antipodul recreatiei, al vlicentei” (in sens de ingaduinta-de a face orice; de la verbul lati- URS¢ respeci,licere’, provine de altminteri vocabula franquzeascd sloisi). Scoala, si, de aici, actul invagarii sunt, prin excelentd, locul crserert Sm. om aspru, crud, brutal, INAINTE DE TEXT Cititi urmatorul fragment si completati una din variantele de mai jos: ,Atunci cdnd proce- sul de invatare este cu adevarat orientat spre vietile siinvatarea elevilor, granitele scolii devin mult mai deschise pentru co- munitatea din jur, iar educatia devine mai degraba un proces social decat unul mecanicist”. (Peter Senge) ¢ Sunt de acord cu autorul, pentru cd ... ‘¢ Nu sunt de acord cu auto- rul, pentru c& ———<——— Scanned with CamScannerLimba si comunicare AUTOR Andrei Cornea (n. 1952), scri- itor si traducator, profesor e- merit al Universitatii din Bu- curesti. Studiaza istoria artei si filologia clasicd. Frecven- teazi, in anii 1980, ,$coala de la Paltinis" a tui Constantin Noica, 0 ,academie” care, dupa modelul celei platoniciene din Antichitate, antrena discutii in marginea unor texte funda- mentale ale filosofiei. Publi studi, eseuri si scrieri literare (Primitivii picturii roménesti moderne, Scriere si oralitate in cultura antieé, Platon. Filo- zofie $i cenzurd, Cand Socrate ‘nu are dreptate, Noul, 0 veche Poveste, 0 istorie a nefiintei in Milozofia greacé, Lantul de aur, Exceptia: 0 incercare de antro- Pologie filozoficd etc.), precum 31 traduceri din autori clasici Sreci (Platon, Aristotel, Epicur, Plotin, Aristofan). Andrei Cornea este cunoscut pentru activitatea publicisticd, inves- tigand probleme sociale si po- ea nl contemporane ilema veche etc,), i sep imp use one ceea ce inseamni uneori laboratorul, alteor ° i i activitatile productive pe care le anunja gi le az, ele cad, la fel ca si activitatil i Pp ; : i ncii. eee aie’, iar verbul derivat In Grecia, scholé insemna ,timp liber”, ,recreatie”, iar \ a scholézein semnifica ,a avea timp liber”, »a nu munci”. case faults atunci si insemne tocmai acest cuvant ceea ce azi e chiar opusul recreate!” — anume ,scoala’? Raspuns sincer: deoarece intre gre- ii cei vechi si minerii cei noi existd o anumitd asemdnare: si unii, si ceilalfi considerau sau considera ci munca si gandirea se exclud iremediabil! Diferenja ~ fiindca exista totusi (slava Domnului!) una Intre felul dea vedea viata al comilitonilor® lui Platon $i acela al disci- polilor lui Miron Cozma - era c& primi n-ar fi spus niciodata plesnind de incantare noi muncim, nu gandim’, ci exact pe dos: ,noi gandim, nu muncim!” Vite si o dovada: »Astfel cd, dupa ce toate artele au fost nascocite, au fost inventate stiingele, ce n-au de-a face nici cu folosul, nici cu desfatarea. Aceasta S-a petrecut mai intai in acele {ari unde oamenii au dispus mai intai de rdgaz. lata de ce artele matematice s-au alcatuit in Egipt, unde neamului preojesc i se ingaduia sa se bucure de rdgaz” Asa imagineaza Aristotel, in Metafizica, aparitia disciplinelor teo- retice - matematica, fizica, astronomia $i filosofia. Prin urmare, toate aceste activitati ale intelectului, mult mai Prejuite de catre greci decat artele considerate manuale si decit toate celelalte ocupatii, oricat de lucrative? ar fi fost acelea, sunt vi- Zute drept fiicele rdgazului, ale lui scholé. Un om liber in toat’ pu terea cuvantului era acela care nu trebuia si munceasca cu bratele, ieeies z fie cu Spal pena asi castiga existenja. Fericitul, 3 fel dec oe Fecreatie” gi, astfel, se putea dedica ntemplatiei dezinteresate, adi i ee s tuite practi » adica invatarii si studierii lucrurilor gra- Gite Asa nascutu-s-a stiinta! inpresibaessiaae Onastere care pare contra naturii azi, cand stiinja obligatiei, al caznei', cand profanii venereaza stiing oe jele tocmai fii i i‘ tate in miezul tare al pean fiindca ele sunt implemen . Dimpotriva, in vremea Antichitatii si ‘alienism) - coleg, Profitable, rentabile,folositoare. Scanned with CamScannerse intrupeze in instrumente, tehnici, masinarii, produse artificiale, arme gi alte asemenea, pentru a merita cele mai mari laude - iata eva care le-ar fi parut grecilor cu totul scabros! $i atd deci cum ,recreatia", care ingiduia preocuparea pentru te- oria pura, a devenit ,scoal’” — adic& institutia ce educa in vederea racticdrii inutilului. Mai tarziu, treptat, sfera semanticd a cuvantu- jui scholé (devenit la romani schola) s-a largit; incet-incet, vechiul ‘sens de ,rga2” a palit si in final, a disparut cu desdvarsire. Au rimas la post, in schimb, dascalii, elevii, manualele, toceala, chiulul, exa- menele, notele rele, pedepsele, cataloagele, premiile, concursurile, inspectiile, programa analiticd gi, in fine... clopofelul! Bref', diferenta dintre moderni si antici este c4, pentru noi, odata ce suna de recreatie, scoala s-a intrerupt, sau s-a incheiat. Pentru cei vechi ins, ea incepea abia cu recreatia... (Andrei Cornea, Scoala, in Cuvintelnic fara frontiere, editia a Il-a revazuta, Humanitas, 2013) 1, Formulati intr-un enung ideea pe care o argumenteaza autorul textului. 2. Selectati cinci conectori argumentativi diferiti si explicagi rolul lorin context. 3. Ce argumente aduce autorul in favoarea coli ca ,timp liber”? 4, Motivati folosirea termenilor colocviali profa si profin text. 5. Ince context este folosita ironia? Cu ce scop? 6. La un moment dat, autorul citeaza din opera unui celebru filo- sof grec (Aristotel). Care credeti c& este rolul citatului? a. pentru a impresiona cititorii; b. pentru a sustine argumentatia cu un citat de autoritate; c. pentru a nuana o idee. 7. Gasifi in text secvenge relevante care sa indice: Contrastul Opozitia Exemplul ” Bref, adv. (frantuzism) - pe scurt. MICA ENCICLOPEDIE LITERARA Textul argumentativ cautd ‘convingi cititorulcu privire ta un anumit subiect. Autorul ape- leaza la diverse strategii (com- paratii, exemple, citate, opozit enumeratii), precum si la ter- meni sau expresii (conectori argumentativi) care asigura le- gitura dintre idei. Constructia textelor argu- mentative este riguroasa: a. ipoteza (ideea pe care auto- rul ova dezvolta in textul su); b.argumentarea propriu-zis (cu exemple); c.coneluzia. Conectori argumentativi(con- junctii, locutiuni conjunctio- nale, adverbe, locutiuni adver- biale, locutiuni prepozitionale): in primul rand, apoi, de exem- plu, of, ins, spre deosebire de, dimpotrivé, de fapt, intrucét, pentru cé, la fel cu, fara indo- ialé, pe de o parte, pe de alté parte, in concluzie, pe scurt etc. Textele argumentative tre- buie sa fie bine organizate, sa respecte regulile coerentei (le- giturile semantice) si ale co- eziunii (legaturile sintactice). Un text incoerent poate genera ambiguitati, confuzii. 99 Scanned with CamScannerpe Limba 8. Imaginafi-va un scurt schimb de replici intre doua persoane care comenteaza textul citit. Prima persoana este pe deplin convins’ in legatur’ cu argumentafia, insa cea de a doua persoand, mai putin. SI 9. Ince masura textul respect regulile coerentei si coeziunii? Ce s-ar fi intamplat daca, de exemplu, autorul nu ar fi apelat la conectorii argumentativi? 10. Construifi un text coerent in care s& folositi cajiva dintre conectorii argumentativi din lista de mai sus. 11. Stabilifi daca in urmatoarele situatii poate aparea o argumentare riguroasi: a. un discurs la Academia Romana; b.o postare pe Facebook; ¢- un comentariu anonim la un articol de ziar; d. un dialog cu un prieten; €.un dialog (informal) cu un profesor. 100 sicomunicare ile trebuie s8 fe clare si corect exprimate; sqeerenit #l coeziunea sunt doua aspecte esentiale; * desigur la fel ilizibittatea (dacd scriem de mans) si agezarea in pagina, 12. Scriefi un text in care s& folositi y, ‘ Mato conectori argumentati «in plus, agadar, totusi, pe de o parte, pe deat, parte, mai mult, desi, ta cu alte cuvinte, de exemplu, in acelasi timp, 13. Comentati urmatoarea afirmatie: ,f fiindc& cunosc si sim cu desavarsire cx dascs, lul, pentru un tanar, este aceea ce este Srddinary pentru pom, vad cd eu am foarte multe lucrurj de invafat, céci sunt ca un copac neroditor”. (Costache Negruzzi) Tema Redactaji un text argumentativ (150-200 de cuvinte) despre educatia care continua si dincolo de zidurile scolii, valorificand idea ,copaculi neroditor” a lui Costache Negruzzi (de la exerci siul 13). Scanned with CamScanner