Tinerii si cinematografia — Testul 1 [) Citeste urmatorul fragment. — De ce credefi cd e important ca liceenii si vorbeasca despre(filme, dupa ce le vizioneaz&? Carmen Lopizan: in sistemul de invatmant romnesc de pan& acum, elevul nu a fost incurajat sd vorbeasca. Exist in noi aceasta fricd de a nu gregi, de a nu avea o parere care si deranjeze gi, de cele mai multe ori, preferdim si nu o spunem de teama consecintelor. Eu cred ci gcoala e locul unde ai dreptul si gresesti fara si fii amendat, pentru ca esti acolo pentru a invéifa, pentru a te exprima, pentru a experimenta. De asta mi se pare important acest proiect. fl pune pe elev in pozitia de a-gi exprima parerea gi de ao sustine. Florin Barbu: Din acelasi motiv pentru care e important si vorbesti. Ca si te auzi, ca sé fii auzit, ca si-fi ordonezi gandurile gi ca s8-i ,,invifi” pe ceilalfi in lumea ta. De fapt, asta fac toate filmele, ne vorbesc despre o lume care exista gi care nu exist, in acelasi timp, despre o lume care continua si triiascd si dupa ultimul generic prin cuvintele pe care noi, spectatorii, le rostim imediat dupa ce iesim din sala. Sau, nerecomandabil, chiar in timpul proiectiei. Totul e proaspat si, parca, totul trebuie (re)povestit cu cei de Manga noi. Andreea Mihalcea: Pe mine, personal, ma intereseaza ca atunci cand, de pilda, un cuplu de adolescenti iese de la un film, indiferent unde il véd sau in ce condifii, si poata si vorbeascd pe marginea filmului mergand ceva mai departe de simpla evaluare de tip »mi-a plicut/nu mi-a placut” gi si devina capabili s4 poatd analiza si interpreta cinemaul, in conformitate cu-o-grila personal. Lace contribuideducatia cinematografica in dezvoltarea elevilor? Carmen Lopazan: Cred cd le schimba perspectiva, poate doar gi pentru faptul cd ei nu o consi. der o materie, cd nu e ceva obligatoriu. Le dezvolta simful vizual, auditiy, simful masurii. Florin Barbu: La educarea privirii, in primul rand. Pentru cd filmul este o forma de art foarte inselatoare, manipulatoare gi pentru cA ne da totul mura-n gurd, de la primul la ultimul cadru, laséndu-ne sa credem cé acela e singurul adevar. Si, intr-un fele, e singurul adevir pe care ni-l livreaza cei care au facut filmul. E adevarul lor. Doar ci, dacd vrem si infelegem (dincolo de) imaginile pe care le vedem gi dacd vrem si avem gi propriul nostru adevar, trebuie si trecem de imaginea pe care tocmai am vazut-o, Andreea Mihalcea: La un nivel foarte impregnat in cotidian, dezvoltarea unui vocabular si a unor instrumente de lecturd a filmelor cred cA poate contribui mult inclusiv la imbog- firea experientei lor de cunoastere interpersonal. Ca privire de ansamblu, mi se pare de la sine infeles c& educatia vizuala e, din picate, ined un soi de terra incognita la noi gi c& necesitatea crearii unei infrastructuri sistemice in acest sens ¢ ceva absolut urgent. [...] (,Filme pentru liceeni” si educatie cinematograficé, https:/vww.ziarulmetropolis.ro) A. Scrie, in enunfuri, raspunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinfe cu privire la textul dat. 1. Indica sensul expresiei ne da totul murd-n guré. 6 puncte 2. Mentioneaza tema dezbaterii prezentate in fragmentul citat. 6 puncte 5 Scanned with CamScanner