Elemente de interculturalitate | Modele comportamentale in textele literaturii universale 1 Sa ne reamintim! |. Alege raspunsul care te caracterizeaza: 4. Intr-o situatie dificila: } a) iti pastrezi calmul si incerci sa gasesti o solutie rafionala; b) apelezi la imaginatie pentru a iesi din impas; ¢) faci orice pentru a salva aparentele, astfel inct s4 nu transmifi panic celor din jur. 2. Iti place: a) s& rezolvi enigme; b) sa citesti c&rti de magie si despre vraji; c) s8 fil foarte ordonat(a)/atent(&) la felul in care te imbraci. 3. Daca vrei sa intrerupi monotonia unei zile obisnuite: a) te plimbi pe strad&, cdutand posibile indicii ale unor enigme; 'b) cauti jocuri noi pe internet; C) inventezi povesti pentru cei din jur. 4, Te intereseaza in mare masura: a) lectura; b) jocurile; ©) activtatile obignuite, 5. Te caracterizeaza: a) calmul si ingeniozitatea; b) spontaneitatea si creativitatea; ) disciplina si rigurozitatea. 6. Te simti bine: a) cdnd esti intr-un cerc restrans de prieteni; b) cand te afli in compania unor oameni cu preocupari neobignuite; c) daca ai grija de cei mai mici decat tine. Daca ai ales preponderent raspunsurile a): modelul tu comportamental este Sherlock Holmes, personajul creat de Sir Arthur Conan Doyle. Esti interesat(4) de tot ce se intémpla in jur, perspicace, calm() si stpan(a) intotdeauna pe orice situatie, indiferent cat de dificilé ar parea. Iti place s& dezlegi enigme, sa gasesti solutia unor mistere, Daca ai ales preponderent raspunsurile b): modelul tau comportamental este Harry Potter, personajul creat de JK. Rowlings. Esti interesat(8) de aspectele neobignuite, ai curaj s4 explorezi totul, esti curajos/curajoas&. Ii plac aventurile, gsesti solufii neobignuite la diferite probleme. 6 Scanned with CamScannerDac al ales preponderent raspunsurile c): modelul tau comportamental este Mary Poppins, personajul creat de PL. Travers. Te caracterizeaza rigoarea, spiritul practic, ordinea, dar ii place, din cAnd in cAnd, sd renunti la reguli si s& visezi cu ochii deschisi. Esti inflexibil(d) doar in aparen{4, pentru c&, in ad&ncul sufletulu, esti un copil mare. i Il. Prezinta, in 80-100 de cuvinte, personajul din literatura universal pe care il consideri modelul tau in viata. Sa rezolvim exercitii, pentru a intelege mai mult! Citeste cu atentie textul care urmeaza, apoi rezolva cerintele: Dupa cing, Atticus se instal cu ziarul in fotoliu, ca de obicei, si ma striga: — Scout, esti gata? Citim? Dumnezeu imi dédea mai mult decat puteam sé indur; m-am refugiat pe veranda din fafa. Atticus se lud dupd mine. — S-a intémplat ceva, Scout? |-am réspuns c& nu ma simfeam bine $i cd daca el n-are nimic impotriva, nu m-ag mai duce la scoala. Atticus se asezé in balansoar, picior peste picior Degetele fi alunecard spre buzunarul ceasului - numai aga putea sd gandeasca, zicea el. Astepta intr-o t&cere binevoitoare; am cdutat sa castig teren: — Tu n-ai mers niciodata la scoala si totusi te descurci foarte bine, de ce n-ag réméne si eu acasa? Pofi s& méa-nvefi, la fel cum bunicu' te-a invafat pe tine si pe unchiu' Jack. — Nu, nu pot, réspunse Atticus. Eu trebuie sd lucrez ca sa-mi cdstig existenfa. Si-apoi, m-ar inchide daca te-as fine acasé... Deseara iei o sare amara i maine te duci la scoala. — Mé simt bine, zéu... — Imiinchipuiam eu. Atunci, ia spune-mi, care-i pricina? Putin cate putin, i-am istorisit toate necazurile zilei: — ...si ea mi-a spus cd m-ai invafat gresit, si c& n-o s4 mai putem citi impreuné niciodata, niciodata. Te rog, nu mé mai trimite, te rog, sir Atticus se ridica si fécu cafiva pasi pana la capatul verandei. Cand ispravi cu examinatul vifei sélbatice, se apropie iar de mine. — In primul rand, imi spuse, dacd ai putea sa-nvefi un mic siretlic, Scout, te-ai impca mult mai bine cu fel de fel de oameni. Nu pofi infelege pe altul dacé nu privesti lucrurile din punctul lui de vedere. — Cum adicé? — ...adica, daca nu-fi pui papucii celuilalt si nu umbii pufin cu ei. $i Atticus imi spuse ca invafasem multe lucruri pe ziua de azi, dar c& si domnisoara Caroline invafase cate ceva. Bundoara, cd un Cunningham nu primeste nimic, dar dacé Walter si cu mine ne-am fi pus papucii ei, am fi vazut cd in fond gresise din bund intenfie. De ce i-am pretinde sa invefe intr-o zi toate manierele Maycombului? N-o putem fine de réu pentru ca nu stiuse sd se descurce. — Ba da, m-am incdpafanat eu. Am crezut ca fac bine daca citesc, iar ea m-a luat la rost. Ascultd, Atticus, eu nu m& mai duc la scoala! Si in clipa aceea ma fulgerd o idee: Burris Ewell! Ii sti pe Burris Ewell? Nu vine la scoala decat in prima zi. Doamna care ne inscrie zice cd si-a facut indeajuns datoria fat de lege daca I-a inscris in catalog. — Dar tu, Scout, nu pofi face una ca asta, riposta Atticus. Céteodata, in cazuri exceptionale, e mai bine s& forfezi putin legea. In cazul tdu, insd, legea trebuie sa raménd lege. Asa cd, la scoala cu tine. — Nu vad de ce eu nu, $i Burris da... — Atunci, asculté-ma. $i Atticus incepu sa-mi spund ca de trei generafi! Ewelli erau rusinea Maycombului. Nici nu-si aminteste ca vreunul din ei sa fi muncit cinstit macar 0 zi. Dupa Craciun, cnd vom scoate pomul, o sd ma ja cu el si o s8-mi arate unde stateau $i ce viata duceau. Oameni care traiau ca animalele... Scanned with CamScanner— Ar putea s& mearga la scoalé oricdnd poftesc, la cel mai mic semn c vor sé invefe, urma el. Mijloace de a-i aduce la scoala cu sila exist, dar e stupid sa-i silesti pe cei de felul lor s& se integreze intr-o ambian{a nov... — Daca nu m-as duce maine la scoala, m-ai sili? — Sa lasam asta, mi-o taie sec Atticus. Dumneata, domnigoara Scout Finch, esti un om ca tofi oamenil. Prin urmare, trebuie sé te supui legii. imi mai spuse c& Ewellii erau membril unei societa{i inchise, format numai din Ewelli. In anumite imprejurén, oamenii ca tofi oamenii aveau infelepciunea sd le acorde unele privilegii, trecéndu-le pur si simplu cu vederea anumite indeletniciri. Vite, bundoard, nimeni nu-i forfeazé s& mearga la scoala. Sau altceva: domnului Bob Ewell, tat€l lui Burris, i se ing&duie sd vaneze si sd puna capcane in afara sezonului de vandtoare. — Dare o fapta rea, Atticus, am comentat eu, caci in comitatul Maycomb a vana in afara sezonului era o ‘Sfidare a legii, o culpa capitala in ochii mulfimii. — E impottiva legii, ai dreptate, intari tat&l meu, si cu siguran{é cd este o fapta rea, dar cand un om isi che tuieste ajutorul de somaj pe whisky nedistitat, copiii lui plang de foame. Nu cunosc niciun proprietar din imprejurimi care sa intoarca spatele acestor copii cand vin sa le ofere vanatul prins. — Domnul Ewell n-ar trebui sé fac una ca asta... — Sigur cd n-ar trebui, dar n-o sa-si schimbe niciodata felul de-a fi. $i atunci, e drept s4 cada pacatul asupra copiilor lui? — Nu, sit, murmurai eu; mai fécui totusi o ultima incercare: Dar daca am sé ma duc mai departe la $coalé, n-am s& mai pot citi niciodata... — $i asta-i marele tau necaz, nu-i asa? — Da, sic Cénd Atticus m& privi, vazui pe fafa lui expresia aceea care mé facea totdeauna s& ma astept la ceva. — $tii tu ce-i acela un compromis? mé intreba. — Sé forfezilegea? — Nu. Compromisul este o infelegere la care se ajunge prin concesii facute de ambele pari. Uite cum vom proceda: dacé tu recunosti cd e necesar sé mergi la coal, vom continua sa citim in fiecare searé ca $i pana acum. S-a facut? — Da, sir! (Harper Lee, S8 ucizio pasére céntétoare) Initiere 4. In textul dat, se prezint& o discutie intre tat& (A\ticus) si ficd (Scout Finch). Fetita este necajité pentru cd, in ziua respectiva, invatStoarea i-a facut observatie, la scoalé, referitoare la felul in care citeste, iar Scout a crezut c& nu mai are voie s& citeasc& niciodaté impreund cu tatal ei. Alcdtuieste enunturi in care s numesti urmatoarele aspecte referitoare la textul citat: a) despre ce discuta cei d 'b) ce Ti cere Scout tatalui ei; 4d) ce i propune tata lui Scout. Scanned with CamScanner2. Prezint& doud argumente pe care le foloseste tatal pentru a o convinge pe fetita ca trebuie sé mearga la scoala. 3. Formuleaza patru idei principale care se pot desprinde din textul dat. 4. Alcatuieste, in Consolidare 5. Transcrie trei structuri care se refera la atitudinea unor personaje fata de scoala. j. Subliniaz& doua secvente din text in care sunt prezentate gesturile lui Atticus. 7. De ce crezi c Atticus aduce tn discutie exemplul negativ al familiei Ewell? 8. La ce solutie ajung tatal si fiica, la finalul conversatiei? 9. Alege trasaturile pe care le consideri definitorii pentru caracterul lui Atticus, ilustrandu-le cu secvente din text. a) tolerant’; b) dezinteres pentru cei din jur; c) calm; d) responsabilitate; e) nervozitate; f) implicare. PE 40. Imagineaza-fi cd esti in locul lui Scout/Atticus. Redacteaza un text de 50-80 de cuvinte, prezentand modul in care ai proceda. Aprofundare/Excelenté PE 41. Alcdtuieste un text de 100-120 de cuvinte, in care s4 argumentezi daca parintii pot fi modele compor- tamentale pentru copii, valorificand textul dat si experienta ta culturala/de lectura. inrealizarea compunerii, vei avea in vedere: ~formularea unei opinii in legdtura cu tema propusa; —enunfarea a doua argumente adecvate opiniei, ilustrandu-le cu exemple; ~ formularea unei concluzii pertinente; ~utilizarea corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare, agezarea in pagina, li- Zibilitatea. 12. Citeste cu atentie textul care urmeazé, apoi rezolva cerintele: Trecuse mai bine de un sfert de veac, de cand era la Brookfield, prin urmare o vreme tocmai de ajuns pentru a-si face reputatia de om cumsecade $i muncitor, dar in acelasi timp era prea de mult la aceasta scoala, pentru ca cineva sd-si mai poata inchipui despre el cd va deveni ceva mai mult decat cea ce era acum. In realitate, incepuse s& se impace cu viata calm de pedagog care este de fapt prépastia cea mai intunecoasé si cea mal tragicd a carierei de profesor; facénd ani de-a réndul si fara intrerupere aceleasi lectii, profesiunea de profesor deveni pentru el un fel de obicei, in care se impleteau celelaite indeletniciri ale viefii sale, cu un calm pe de-a-ntregul 9 Scanned with CamScannerinselator. Muncea din greu si era constiincios — era un fel de mecanism care facea servicii, funcfiona mulfumitor, inspira incredere, cu un cuvant, un fel de mecanism care-fi da de toate, in afaré de inspiratie. Pe urmé, in viafa lui aparu aceasta minunata femeie, la prezenfa cdreia nu se asteptase nimeni si cu atat mai putin Chips insusi. Reusi sa faca din el un om nou din toate punctele de vedere, desi in realitate aceasta noutate nu reprezenta altceva decét trezirea Ja viafa a unor calitéfi ale lui care erau vechi, dar stateau intemnifate si ne- b&nuite in adancul sufletului séu. Ochii lui Chips incepura sé straluceascé din nou, inteligenfa lui, care era destu! de corespunzatoare, chiar daca nu era deosebitd, Incepu sé se hazardeze in sfere mult mai inalte. Principala lui calitate, pe care o posedase infotdeauna, anume simful acut al umorului, incepu s& se manifeste cu o bogatie neasteptatd, cdreia varsta lui ji atribuia acum un fel de maturitate. Se simfi cuprins de o vigoare noua $i neastep- tata; simful sau pentru disciplind se Imbunaitafi in asa masurd, incét dintr-un anumit punct de vedere putu sd deving mai putin sever, mai putin rigid si deci mai iubit de elevii séi. La inceput, cdnd venise la Brookfield, scopul urmérit de el fusese sé fie iubit, respectat si ascultat - dar mai presus de orice, ascultat. Supunerea elevilor si-o asigurase chiar de la inceput si onoarea fi fusese acordata, dar dragostea elevilor fi veni abia acum, dragostea spontand $i caracteristicd a elevilor, fafé de un om bun, fara a fi moale, fafa de unul care-i infelegea indeajuns, dar nu din cale afard, sia cérui fericire personal era stréns legaté de fericirea lor prop Kathie contribui si ea la largirea orizonturilor $i a parerilor lui Chips, determinandu-! s& vad ceva mai departe decat acoperisurile si turnurile din Brookfield, astfel c& incepu sa se gandeasca la patria sa, ca la o fard mare $i importanta pentru care Brookfield nu era altceva decat un simplu tributar. Inteligenfa ei era mult mai vioaie $i mai spontand decét a lui, asa cd nu se simfea in stare sé-i combata ideile, nici chiar atunci cdnd nu era de acord cu parerile pe care le sustinea; astfel, e! continua sé ramana conservator din convingere, in domeniul politic, desi ideile profesate de ea erau radical socialiste. Dar chiar in cazurile cand nuera de acord cu vederile ei, totusi le absorbea, astfel c& idealismul juvenil al Katherinei actiona asupra maturi- t8fii ui, rezultnd un amestec plin de blandefe si infelepciune. Uneori reusea sé-1 convinga in intregime. Astfe! de pilda, Brookfield intrefinea o scoala intr-o suburbie din partea de rasarit a Londrei, pentru care elevii si parintii elevilor contribuiau cu insemnate sume de bani, dar numai rareori cu prezenta lor personal. Katherine fu cea care se andi sé invite echipa acestei $coli, ca sa joace un meci de fotbal cu echipa de ,unsprezece* a celor din Brookfield. Ideea era atat de revolutionard, incat ar fi fost imposibil s& supraviefulascd, chiar din primul moment cénd fusese emisd, dacé s-ar fi intamplat sa nu plece de la a, Sd introduci un grup de copii de mahala pe terenurile sportive, destinate copillor din clasele sociale superioare insemna sé pui in discufie tot felul de probleme pe care ar fi fost preferabil sd le lasi aga cum sunt. Intregul corp profesoral se declara impotriva acestei idei, iar scoala, daca i s-ar fi cerut si ei parerea, probabil ar fi fost si ea Impotriva unei astfel de eventualitafi. Cu tofii erau convinsi cd baiefii din Londra trebuie sé fie niste netrebnici sau c& nu se vor simfi in largul lor in societatea celor de la Brookfield; in orice caz se asteptau sd se intémple ,incidente’, astfel cd toata lumea se va simfi nemulfumita si speriat’. Cu toate acestea, Katherine starui in ideea ei. — Asculté Chips, spunea ea, crede-mé, colegii tai n-au dreptate, caci dreptatea este de partea mea. Ochii ‘mei sunt indreptafi spre viitor, ai lor $i ai tai se intorc spre trecut. Anglia nu va continua sé ramané pentru totdeauna impértta intre militari $i casta nobililor. Afaré de asta trebuie sa stil c& pentru Anglia baiefii acestia din clasele de Jos sunt tot atat de importanti, ca si baiefii care frecventeaza scoala din Brookfield. Va trebui, dragu! meu Chips, ‘s8-i primiti aici. Nu se poate sé te simfi cu constiinfa impacatd, numai pentru cd le semnezi un cec de cateva guinee, ca apoi sé-ifiila distanta. Dar in afard de asta sunt si ei tot at&t de mandi de Brookfield ca sitine. Peste ccéfiva ani s-ar putea foarte bine ca baiefii din categoria acestora sa devind si ei elevi ai acestei gcoli... in orice caz in numar foarte redus. Side cosa mu devins? De ce, niciodata? Draga Chips, nu uita cé acum traim tn anul o mie opt sute nouazeci si sapte, nu in saizeci si sapte, pe vremea cénd tu erai la Cambridge. Pe vremea aceea aveai 10 Scanned with CamScannerideile tale bine intemeiate si multe dintre ele erau foarte séndtoase. Dar astazi cteva dintre ideile acestea - nu prea multe la numar, draga Chips - au nevoie sé fie revizuite... Ramase foarte mirata, c4nd constata c& Chips cedeazé staruinfelor ei $i devine cu totul pe neasteptate apa- ratorul propunerii facute de ea; schimbarea lui de atitudine fu atat de completa, incat profesorii- luafi pe nepre- gatite - consimtira s8 facd aceast’ primejdioasa experien|a. Elevii scolii Poplar sosird intr-o sAmbata dupa-amiaza, Jjucard o partida de fotbal cu a doua echipa din Brookfield, furé bétuti in mod onorabil cu sapte contra cinci si ceva ‘mai tarziu luaré un ceai consistent, impreund cu echipa invingatoare in sala cea mare de mese. Dupa ce se ridi- cara de la masé, furd prezentafi directorului care-i conduse sé viziteze localul scolii si, pe inserate, Chips ii insoti la garda. intalnirea se desfasurase In cele mai bune conditi, faré niciun fel de incident si era cert ca vizitatorii duceau cu ei 0 amintire tot atét de placutd, ca si cea pe care o ldsaserd in urma lor. (James Hilton, Adio, domnule Chips? a) Alctuieste enunturi in care sd numesti urmatoarele aspecte referitoare la textul citat: ct timp petrece domnul Chips la Brookfield inainte s4 0 cunoasca pe Katherine, © de ce se impottiveste corpul profesoral de la Brookfield organizérii unui meci cu echipa scofii Popla © cine il convinge pe Chips s& accepte ideea confruntarii sportive; © cum decurge intalnirea celor dou categorii de elevi. in 50-60 de cuvinte, rolul pe care il are Katherine in viata lui Chips, aga cum rezulta din textul dat. c) Precizeaza in ce privinta a avut dreptate Katherine, cand a avut ideea organizarii meciului de fotbal dintre cele doua scoli. PE d) Imagineazé-i cd esti unul dintre elevii domnului Chips. Alcdtuieste o scrisoare in care sé-i dezvalui ce sim{i in legatura cu atitudinea lui in raport cu elevii. PE e) Alcatuieste un text de 100-120 de cuvinte, in care s& argumentezi daca profesorii au sau nu un rol im- Portant in modelarea comportamentala a elevilor, valorificdnd textul dat si experienta ta de viatailiterard. In reali- Zarea compunerii, vei avea in vedere: —formularea unei opinii in legatura cu tema propusa; — enuntarea a doua argumente adecvate opiniei, ilustrandu-le cu exemple; ~ formularea unei concluzii pertinente; =| Oe ae corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare, asezarea in pagina, ilitatea, Scanned with CamScannercea ee Ameliorare 13. Citeste cu atentie textul care urmeazé, apoi rezolva cerintele: Trecusera aproape patru ani de cand familia Dursley se trezise intr-o buna dimineafa cu nepotul lor lasat in fafa usii de la intrare. In tot acest timp, aleea Privet nu se schimbase mai deloc. Soarele rasdrea peste aceleasi gradini Ingrijite si se reflecta stralucitor in alama cifrei patru, care trona pe usa familiei Dursley. De acolo, se revarsa incet in salon. incéperea arata aproape la fel ca in seara in care domnul Dursley urmérise la televizor stirle despre fatidica aparitie a bufnifelor. Numai fotografille de pe semineu ardtau cu adevarat trecerea timpului. Cu zece ani in urma, se gaseau acolo o mulfime de fotografil infatisénd ceva ce aducea mai degrabé cu o minge uriasa de plaj, r0z si impopofonaté cu caciulite de toate culorile. Dar Dudley Dursley nu mai era de mult un bebelus — acum foto- grafiile infatisau un baiat blond si corpolent, cdlare pe prima lui bicicleté, déndu-se in carusel, jucdnd cu tatal fui un joc pe calculator, imbratisat si sdrutat de mama lui. In camerd nu exista niciun semn cum cd in casé ar mai fi locuit si alt baiat. Sitotusi, Harry Potter era incd acolo. Dormea deocamdaté, dar nu pentru mult timp. Matusa Petunia se trezise. lar vocea ei stridenta produse primul zgomot din acea dimineafa: — Scularea! Hai, scoalé-te! Scularea, am zis! Harry se trezi speriat. Matusa mai batu o dat cu pumnul in usa. — Scularea! urld ea ca o sirend de pompieri. Harry fi auzi pasii indrepténdu-se caitre bucatérie $i apoi auzi zgomotul tigaii puse pe aragaz. Se rostogoli pe spate $i incerca sa-si aminteasca visul pe care-| avusese. Era un vis frumos. Ceva cu 0 motocicleta zburatoare. Avea senzatia ciudata cd mai avusese visul dla. Matusa reveni la usa: — Te-ai trezit? insista ea. — Aproape, raspunse Harry. — Atunci migcé-te-odata! Du-te si ai grié de sunca. Nu cumva s-o lasi sd se ardé. Vreau ca totul s& fie perfect de ziua lui Dudley. Harry isi indbusi un geaméat de exasperare. — Aizis ceva? — A, nu, nimic... Ziua lui Dudley — cum de uitase? Harry se strecurd incet jos din pat si incepu s8-si caute ciorapii. Gasi o pere- che sub pat si, dupa ce alunga un paianjen dintr-unul, sii trase in picioare. Harry era obisnuit cu paianjenii, pentru c debaraua de sub scard colcdia de ei. lar el acolo dormea. [...] Poate $i pentru c& locuia intr-o debara intunecoasé, Harry fusese intotdeauna mic si slab pentru varsta lui. Parea chiar mai mic si mai slab decat era in realitate, pentru ca singurele lui haine erau cele pe care nu le mai purta Dudley, iar Dudley era de patru ori cat Harry. Harry avea o fefisoara ascufita, genunchi proeminenfi, par negru $i ochi de un verde intens. Purta ochelari rotunzi cérpifi cu banda adeziva din abundenfa, din cauza nenu- ‘mératelor ocazii in care Dudley ti trésese pumni in fafa. Singurul lucru care-i placea lui Harry la infatisarea lui era cicatricea foarte subjire de pe frunte, de forma unui fulger. O avea de cénd se stia si primul lucru pe care isi amin- tea cd ar fi intrebat-o pe matusa Petunia era cum se alesese cu acea cicatrice, — Ih accidentul de masind in care au murit parinfii ti, fi rspunsese ea. Si nu mai pune intrebari, ‘Nu mai pune intrebari - asta era regula de baz pentru o viafa linistité in familia Dursley. (UK. Rowling, Harry Potter) a) Numeste dou personaje care apar in text. b) Alcdituieste enunfuri in care s8 numesti urmatoarele aspecte referitoare la textul cit ~ ce relajie de rudenie exista intre Harry Potter si familia Dursley; Scanned with CamScanner—de cat timp locuieste Harry la familia Dursl —ce regula trebuie sa respecte Harry In casa familiei Dursl —ce ii place lui Harry la infatisarea lui. c) Subliniaza o secventa din textul dat din care se poate deduce cum este tratat Harry de alfi membri ai fami i Dursley. 4) Crezi cd te-ai putea imprieteni cu Harry, daca ai avea ocazia? De ce? ) Continua, in 50-60 de cuvinte, enuntul urmator: Daca as fi Harry Potter si m-as trezi intr-o dimineaf, uiténd c& in ziua aceea e aniversarea varului meu, f) Prezinta patru variante de evolutie a personajului Harry Potter, pornind de la informati imagindndu-{i cd au trecut zece ani de la momentul surprins in textul dat. PEg) Alege un personaj din literatura universal care reprezinta, pentru tine, un model comportamental, apoi completeaza fisa urmatoare: existente si Doud motive pentru care o/ i! consideri un model pentru tine 13 Scanned with CamScannerPLICULCU JOCURI Joc: Autoportret puzzle Completeaza spatiile cu past Sunt curajos ca, i place . = Ma joc adesea ca. ile.tale si numele personajelor dit file care fi-au placut: inocent precum .., exact cum avea $i ‘As vrea s& devin precum Evaluare Citeste cu atentie textele care urmeaza, apoi rezolva cerintele: A. Este primul meu an de facultate. Morrie este mai in varsté decat majoritatea profesorilor, iar eu sunt mai tnd decat majo- ritatea studenfilor, pentru ca am terminat liceul un an mai de- vreme. Ca sé compensez faptul cd sunt cel mai mic din campus, port pulovere vechi, gri, boxez intr-o sala de gimnastica si umblu cuo figaré neaprinsd in colful gurii, chiar dacé nu fumez. Conduc co rabla de Mercury Cougar, cu toate geamurile lasate si muzica data la maxim. imi caut identitatea in duritate, dar bléndefea lui Morrie ma atrage mai mult si, pentru c& el nu se uitd la mine ca la un pusti care vrea s& pard mai mult decat este, ma relaxez. Termin acest prim curs cu el i ma inscriu la urmatorul. D& note mari; nu-i pasa prea mult de ele. Se spune ca intr-un an, in timpul rézboiului din Vietnam, Morrie le-a dat tuturor baiefilor cate un 10 ca sd le fie amanata inrolarea. Am inceput s8-i spun lui Morrie ,Domnu’ antrenor’, cum obis- nuiam sé fi spun in liceu antrenorului de atletism. Lui Morrie i-a placut porecla. — Domnu' antrenor, spune el. Bine, am sé fu antrenorul tau. Jar tu pofi sa fiijucétorul meu. Pofi sd joci toate rolurile frumoase ale viefii pe care eu sunt prea batran sa le mai joc. ...] Nu v pot spune de ce m-a primit cu atata cdldura. Nu eram nici pe departe studentul talentat care fl Isase in urma acum saisprezece ani. ...] Imi trédasem o multime de visuri pentru un salariu mai mare sinu-mi dadusem nicio clipa seama ca faceam asta. ‘$i totusi eram aici, cu Morrie, vorbind cu emofia din anii de facultate, ca si cum fusesem doar plecat intr-o vacan{é mai lunga. 14 B. incepem sé simtim nevoia unui mode! in viata inca de la varsta de 2 ani, varsta constientizanii propriei identitafi. Tot atunci apar si primele valori, abilitafi si experienfe care ne influenfeaza dezvoltarea. ...] In primi ani de viata, nu stim cine suntem i care este rolul nostru in lume. De aceea, incercém s& ne adaptam la ce se intémpla in jur, imitand comportamentele pe care le observam. Astfel, ajungem sa avem modele inconstiente care ne ghideaza actiunile si reacfille. Odaté ce crestem, suntem tot mai constienti de propria persoand, de oamenii si mediul in care ne aflam si incepem sa avem o viziune mai clara asupra a ceea ce ne dorim. Acesta este momentul in care apare ne- voia unui model constient. De cele mai multe ori, acesta apare in viafa noastra fara sa-! cdutém in mod intenfionat si este direct pro- portional cu nivelul de culturé. Daca pané la 0 anumita varsta parinfii au fost singurele modele pe care le-am avut si care ne-au in- ‘suflat principiile si valonie cu care am crescut, reprezentand astfe! baza personalitatii sia stilului de viata pe care il vom avea pentru fotdeauna, de acum inainte vom descoperi si Scanned with CamScanner— Ai gasit pe cineva cu care sa-fi imparti viata? m-a intre- alte modele, care sé ne influenteze evolujia i Intr-un mod poziti[..] — Dai ceva inapoi comunitafii din care faci parte? Asadar, rolul modelelor este sé ne influ- — Esti impacat cu tine insufi? enjeze dezvoltarea armonioasa. insd pentru — Incerci sa fii un om mai bun? ca acest lucru sé se intémple trebuie sé M-am fastacit, voiam s& arat cd ma preocupaserd indelung —_ avem o baza solidé, dezvoltata inca din co- astfel de intrebari. Ce mise intémplase? Imi promisesem odini-_pilérie, care s& ne ajute ulterior, i prin teria cara c& nu voi munci niciodat pentru bani, c& ma voi inrola in de caracter, sd discernem binele de rau $i Fortele de Menfinere a Paci, c& voi trai in locuri frumoase $i pline sd alegem binele. de inspiratie. (Yolanda Cretescu, De ce avem nevoie In loc de toate astea, locuiam de vreo zece ani in Detroit, de modele?, https:/psychologies.r0) lucram in acelasi oc, foloseam aceeasi banca, mergeam la ace- lasi rizer. Aveam treizeci si sapte de ani, eram mai eficient decat In timpul facultati, legat fiind de computere si modemuri $i tele- foane mobile. Scriam articole despre atlefi bogati, care, in mare parte, nu d&deau doi bani pe oameni ca mine. Nu mai eram ténér pentru cei din anturajul meu, nu mé mai plimbam in pulovere gri cu figara neaprinsa in colful guri.(..] Zilele mele erau pline, si, totusi, eram in cea mai mare parte a timpului nemulfumit. (Mitch Albom, Marfi cu Morrie) Initiere (dificultate scazuta) 4. (1p) Transcrie o secvenfa din textul A in care este caracterizat profesorul Morrie. 2. (2p) Completeaza enunturile urmatoare, folosind informatile din cele doué texte: a) Naratorul din textul A il numeste, la un moment dat, pe Morrie, b) Cnd il cunoaste pe Morrie, naratorul este ) Conform textului B, parinfii sunt d) Dupa cum rezulta din textul B, in pi ani de viata, personalitatea copilului se formeaza prin 3. (4p) Prezinté, intr-un enunt, ce 1 atrage pe naratorul din textul A la profesorul Morrie. 4, (1p) Indica de ce copilul are nevoie de modele, avand in vedere textul B. Consolidare (dificultate medie) 5. (1p) Precizeaza de ce este nemultumit naratorul din textul A. 6. (1p) Ce rol crezi ca are profesorul Morrie in viata naratorului din textul A? 15 Scanned with CamScannerExcelenta (dificultate crescuta) 7. (2p) Comenteaza, in 80-100 de cuvinte, mesajul transmis de textul A. Se acorda 1 punct din oficiu. 4-6 puncte a 8 8-10 puncte (y) Mai ai de lucrat! Scanned with CamScanner