Sunteți pe pagina 1din 16

Plan de Afaceri

Date de identificare a firmei : 1. Numele firmei : Ilfov Rabbit Farm 2. Sediul social : Str. Serdarului nr 9, bl. 46,scara C, ap 1, parter, sector 1, Bucuresti 3. Date de identificare la Registrul Comertului: Data : 2011 Codul fiscal :RO15184520 Numarul de inregistrare : J40/8854/2011 4. Forma juridical de organizare : SRL 5. Tipul de activitate : productie carne iepure 6. Natura capitalului : integral privat 7. Date de identificare a asociatilor : - Popescu Iulian - Gheorghe Andrei 8. Actul Constitutiv : Popescu Iulian, nascut in localitatea Bucuresti, in data de 20. 08. 1973, cetatean roman Gheorghe Andrei, nascut in localitatea Bucuresti, in data de 18.03.1970, cetatean roman SC. Ilfov Rabbit Farm SRL, sediul in Str. Serdarului nr 9, bl. 46,scara C, ap 1, parter, sector 1, Bucuresti Capital Social 400.000 lei SC. Ilfov Rabbit Farm SRL este administrata de catre asociati, ei avand puteri depline, drepturi egale ce le vor exercita impreuna in conformitate cu prevederile legale. Asociatii- administratori suporta pierderile si beneficiaza de profit in mod egal.In cazul lichidarii sau dizolvarii societatii acestea se vor face in conformitate cu prevederile legale.

9. I.Regulamentul de organizare si functionare : Conducerea va fi executata de managerul si administratorul fermei, Robert Stancu, absolvent al Facultatii de Economie Generala din cadrul Academiei de Studii Economice, cu experienta in conducerea unei ferme de 2 ani. Managerul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie.

Regulamentul de organizare interna : Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal : - un manager; - un contabil; - 2 medici veterinari; - 25 de ingrijitori. Contabilul, Eduard Savulescu este absolvent al Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor, Bucuresti, sectia Contabilitate si Informatica de Gestiune, diploma de master in domeniu, si in prezent, doctorand in contabilitate. Ionut Talpescu si Marius Ene, sunt cei doi medici veterinari care au fost recrutati prin intermediul site-urilor de recrutare . Ambii sunt absolventi ai Facultatii de Agronomie din specializarea Medicina Veterinara. Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura supravegherea constanta a porcinelor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente. Ingrijitorii au fost selectati tot prin intemediul site-urilor cunoscute de recrutare. Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea va rasplati eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada sarbatorilor se vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de productivitatea fiecarui angajat in parte. II. Sediul Amenajarea spatiului administrativ : Spatiul administrativ va fi format din 2 birouri utilate complet, ce se vor afla intr-o cladire langa ferma de iepuri. Amenajarea spatiului de productie : Ferma va fi construita pe un teren din apropierea comunei Jilava din judetul Ilfov, suprafata totala a fermei fiind de 3.000 metrii patrati. Constructia fermei va respecta toate normele in vigoare, racordarea la utilitati precum electricitate si apa curenta se va face foarte usor deoarece in zona exista atat retea de apa, cat si stalpi de curent, la care ne vom racorda. Accesul la ferma se va face momentan pe drumul pietruit disponibil.

IV. Scopul si obiectivele afacerii : Anul I de activitate obtinerea unui efectiv anual de valorificat de 26.500 iepuri. Anul II de activitate cresterea cu 50% a efectivului de valorificat. Anul III de activitate dublarea efectivului de valorificat din anul II de activitate si infiintarea unei noi ferme de capacitate asemanatoare. Anul IV de activitate cresterea efectivului de sacrificat cu 500% pe ambele ferme, fata de anul precedent. Anul V de activitate construirea unui abator propriu, unde sa putem asigura fluxul de sacrificare pentru cresterea cu 800% a efectivului de sacrificat. Acest segment de piata pe care urmeaza sa ne desfasuram activitatea prezinta semnale pozitive de crestere in urmatorii ani, deoarece asa cum am mentionat si mai sus, cererea pentru carnea de iepure este mult mai mare decat oferta momentana pentru acest produs. Consideram ca din cel deal treilea an de activitate vom putea atinge un grad de ocupare al pietei de minimum 15%. Luam in calcul si producerea carnii de iepure pentru export, mai ales din anul cinci de activitate, cand ne propunem sa deschidem si propriul nostru abator de sacrificare al efectivului de iepuri din productia proprie a celor doua ferme. V. Descrierea afacerii curente : Produsul oferit : Carnea de iepure devine din ce in ce mai cautata din cauza faptului ca este o delicatesa care nu contine colesterol, nu are grasimi si in plus beneficiaza de proprietati curative pentru bolnavii de cancer. Carnea de iepure are un grad inalt de digestibilitate ea fiind bogata in aminoacizi esentiali. La controlul chimic, continutul maxim de azot usor hidrolizabil nu trebuie sa depaseasca 32 mg la 100 de grame de carne. La examenul bacteriologic se admit maxim 3 4 coci / mm / camp microscopic. Daca vom compara carnea de iepure cu cea provenita de la alte animale domestice, aceasta se afla la loc de frunte. Se observa ca aceasta contine 40,15% substanta nutritiva fata de 32,62% cat contine carnea de gaina, 27,11% fata de carnea de porc, 24,61% fata de carnea de vitel si 24,20% fata de carnea de vaca. In plus, carnea de iepure este o carne usoara, savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Ea este dietiteca, sanatoasa, are un continut foarte mic de colesterol fiind recomandata de foarte multi medici nutritionisti si este foarte solicitata pe piata externa. Beneficiile consumului regulat de carne de iepure: - nivelul colesterolului din carnea de iepure este mult mai mic decat la pui, curcan, vita, porc.

- iepurele are un procentaj mai mic de grasime decat gaina, curcanul, carnea de vita si carnea de porc. acizii grasi nesaturati reprezinta 63% din totalul acizilor grasi. - iepurele este bogat in proteine. Scurta prezentare a procesului tehnologic : Pe scurt procesul tehonogic de productie de carne de iepure consta in urmatorii pasi. Hranire - > Sacrificare -> Jupuire ->Eviscerare (se scot o parte din organe) -> Racire -> Procesare -> Impachetare

Mijloace fixe Utilaje Abatorizare : Utilaje pentru jupuire Utilaje de asomare Utilaje de taiere

Utilaje Prelucare : Utilaj pentru tocare Utilaj afumare

Accesorii : Mese Lavoare Carlige Custi

Furnizorul acestor utilaje si materiale este societatea comerciala Exantas din Bucuresti . Garantia pentru utilaje este de 5 ani de zile, societatea asigurand personal pentru instruire si garantie gratuit la locatia fermei noastre. Materii prime : Iepuri - 1100 bucati Furaje

Scurta descriere a ideii de afaceri In urma studiilor efectuate pe piata din Romania, am ajuns la concluzia ca potentialul reusitei infiintarii unei ferme de iepuri va prezenta un real succes. Momentan, cererea de carne de iepure pe piata prezinta o constanta tendinta de crestere, dar oferta se situeaza mult sub nivelul cererii,

principala cauza a acestui aspect este faptul ca persoanele interesate de infiintarea unei ferme de iepuri, foarte greu gasesc toate informatiile cu privire la costurile inceperii acestui gen de afacere. Introducere analiza domeniului de activitate Am studiat cu atentie toate informatiile publice si disponibile pe internet, in reviste, analize ale industriei, rapoarte demografice, rapoarte privind anumite tendinte, grafice si alte analize ale unor institutii specializate, referitoare la piata din Romania privind posibilele capacitati de absorbtie ale carnii de iepure, si am ajuns la concluzia ca aceste informatii culese confirma afacerea ca fiind una de succes. VI. Prezentarea Afacerii Datorita faptului ca produsul oferit de ferma noastra este carnea de iepure, vom face o scurta prezentare a caracteristiciilor si beneficiilor consumului de carne de iepure. - carnea de iepure este ideala pentru diete speciale, pentru bolile de inima, pentru dietele specifice varstnicilor, dieta cu sodiu putin, dieta pentru slabire, etc. - carnea de iepure are 795 calorii, carnea de pui 810 calorii, carnea de curcan 1190 calorii, carnea de miel 1420 calorii, carnea de vita 1440 calorii, carnea de porc 2050 calorii. - carnea de iepure este ferita pana in acest moment de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul). In plus, carnea de iepure este usoara, fara grasimi, alba, sanatoasa si fara colesterol, savuroasa si deosebita de toate celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Intra in recomandarile tuturor nutritionistilor din lume. - carnea de iepure poate fi folosita si la fabricarea mezelurilor de calitate superioara. Prin fierbere, prajire sau gatita la gratar, carnea ramane cu un gust excelent, de culoare alba, spre deosebire de cea provenita de la iepurele de camp, care este rosie. - randamentul la iepurii de casa este foarte ridicat, ajungand pana la 65%. - carnea iepurilor de casa face parte din categoria produselor dietologice, organismul omului asimileaza din carnea de iepure de casa 90% proteine, pe cand, din carnea de vita numai 62% - un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, carnea de iepure contine 22,0 % proteine, 1,0 % lipide, zero glucide si 98 100 calorii la 100 grame carne de iepure. - in Romania, in mod paradoxal, desi pentru moment nu se da o prea mare atentie cresterii iepurelui de casa, costul carnii sale este destul de ridicat ( 20 30 lei / kg ), iar in restaurantele de lux este socotita o delicatesa.

Deci carnea de iepure este foarte recomandata pentru : Cei care sunt preocupati de aportul scazut de calorii Cei care au probleme cardiovasculare si se impune ca nivelul lipidelor si al colesterolului sa fie scazut Copii, adolescent si femeile insarcinate, deoarece au nevoie tot mai mare de protein, fier si vitamin

Stocare carnii de iepure, la un interval de temperatura cuprins intre zero si patru grade, carnea de iepure poate fi pastrata fara probleme timp de patru zile. Pentru o perioada mai lunga de timp este necesara congelarea sa. Pentru a fi siguri ca isi va pastra savoarea, carnea de iepure se spala, se usuca, preferabil prin folosirea unui prosop curat, apoi se acopera cu un strat de ulei de masline, se infasoara in celofan si se introduce in congelator.Tinand cont de caracterul relativ limitat al regasirii produsului pe piata din Romania am stabilit pragul minim al pretului de comercializare la suma de 25 lei/kg iepure viu. Iepurii vor fi livrati in viu la mini-abatorul din Judetul Arad cu care am negociat un contract de preluare a efectivului de iepuri produs in ferma noastra. Competitia In urma analizei noastre nu am gasit multi concurenti directi pentru noi, din punct de vedere al efectivului de iepuri produs, iar in zona noastra, avem concurenta zero pentru acest tip de activitate. Promovare Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe ale celor mai apropiate abatoare si piete, in aceasta maniera am reusit sa negociem si sa obtinem contracte de colaborare care acopera 85% din intregul nostrum efectiv de carne de iepure pe urmatorii 4 ani de zile. VII. Resurse umane

VIII. Analiza pietei La nivel mondial n ultimii ani, produc ia mondial de carne de iepure a fost estimat la aproximativ 1,2 milioane de tone. Cu excep ia Israelului i a unor ri din Orientul Mijlociu, carnea de iepure de cas se produce n toate rile lumii. Cea mai mare produc ie se realizeaz n Europa (circa 561.000 tone), urmat de Asia (cu 447.000 tone). Principalii ase produc tori de carne de iepure de cas sunt: China, Italia, Spania, Fran a, Egiptul i Cehia.

Carnea de iepure de cas provine n propor ie de 40% din ferme cu cre tere tradi ional , 33%, din cele cu cre tere intermediar i 27% din exploata iile cu scop comercial. Cel mai mare consum de carne de iepure de cas este realizat n Italia, unde atinge 5,8 kg/an/locuitor, iar n Fran a, consumul este de 3 kg/an/locuitor. n regiunea Quebec din Canada, iepurii sunt sacrifica i la greutatea de 1,8-2 kg i se prepar sub forma unei delicioase specialit i culinare, la gr tar. n plan na ional n Romnia, n anul 1990 s-au produs 10.625 tone carne de iepure de cas . Ulterior, produc ia a sc zut vertiginos, astfel c n anul 2000 a ajuns s reprezinte 28,23%, iar n anul 2007 doar 2,48% din produc ia anului 1990. ntre anii 1990-1999, Romnia a exportat carne de iepure de cas n Italia, n Fran a, n Germania i n Elve ia, f r a importa acest produs, exportul anual fiind de: 313 tone n 1990, 127 tone n 1991, 152 tone n 1992, 148 tone n 1993, 107 tone n 1994, 10 tone n 1996 i n 1997, iar n 1999 - 70 tone. ncepnd din anul 2003, necesarul de carne de iepure de cas al pie ei interne a fost asigurat prin import. Astfel, n anul 2003 s-au importat 2 tone carne de iepure, n anul 2004, 3 tone, n anul 2005, circa 5 tone, iar n anul 2006, aproximativ 49 tone, valoarea total a importului din 2006 fiind de 254.000 de dolari. Rentabilitatea unei ferme de iepuri este condi ionat de c iva factori foarte importan i, unul dintre ace tia fiind i pia a pe care pot fi comercializate produsele ob inute ntr-o astfel de ferm . n ara noastr pia a de desfacere a c rnii de iepure este foarte pu in conturat , comercializarea ei realizndu-se dup vrerea i putin a fiec ruia. n prezent, cea mai mare parte a c rnii de iepure din supermarketuri este adus din rile care au dezvoltat un sistem intensiv n acest domeniu, iar pre ul de comercializare a unui kilogram este undeva in jurul a 30 lei. Competitorii tinta sunt formati din tarile : Rusia, Franta, Spania dar si Ucraina. Producatori locali importanti nu exista. Profilul clientului interesat de carne de iepure este foarte usor de realizat. Lista lunga de avantaje concluzitioneaza faptul ca in general clientii sunt formati din oameni cu venituri medii interesati in principal de sanatate dar si din personae cu venituri mari care apreciaza mezelurile de calitate superioara cu un gust excelent. Segmentul de varsta este cuprins intre 35 si 65 ani. O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta, nivelul de venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. Datorita beneficiilor consumului de carne de iepure nu este necesara o detaliere foarte atenta a acestor grupe delimitative, pentru ca, consumul este recomandat pentru toate persoanele, indiferent de varsta, sex, ocupatie etc .

ANALIZA SWOT

Puncte tari 1. 2. 3. 4. 5. 6. Productia mare a fermei Raportul calitate pre Amplasament foarte bun (acces facil la autostrazile A1, A2 dar si la centura Bucurestiului) For de munc calificat - > Productivitate crescuta Tehnologie modern Contracte incheiate cu mai multe abatoare si piete Puncte slabe 1. Dependen a de abatoare si transportatori 2. Importurile puternice 3. Prestigiul fermei fiind la inceput de drum Oportunit i Cunoa terea concuren ei din toate punctele de vedere ( raport calitate-pre , strategii de dezvoltare, etc ) Tendin ele pie ei Politica promovat de stat Atragerea de noi clien i str ini

1. 2. 3. 4.

1. 2. 3. 4.

Pericole Importurile tot mai puternice Taxele si impozitele impuse de autorit ile locale Veniturile tot mai mici ale popula iei Migrarea catre produse mai ieftine si chiar inlocuirea carnei cu soia

IX. Strategia de marketing / Planul de Vanzari Punct de plecare Dezvoltarea n urm torii ani a unei re ele proprii de ditribu ie, n completarea celei deja exitente, la nivel na ional n ora ele mari: Bra ov,Constanta, Cluj, Sibiu, Craiova, Timi oara, pentru cresterea vnz rilor.

Politica de distributie Conceptul de distribu ie se refer mai nti la traseul pe care l parcurg m rfurile pe pia , pn ajung la consumatori; produc torul, intermediarii i consumatorul participan i la deplasarea succesiv a m rfurilor de-a lungul acestui traseu alc tuiesc ceea ce n terminologia marketingului se nume te canal de distribu ie (exist ns i canale f r intermediari). El include, mai departe, lan ul proceselor operative la care sunt supuse m rfurile n traseul lor spre consumator; este vorba de distribu ia fizic sau logistica m rfurilor.

Alegerea canalelor de distributie, selectarea intermediarilor, stabilirea formelor de distributie adecvate fiecarei categorii de produse si servicii constituie decizii de marketing de maxima importanta, cu efecte pe termen lung asupra activitatii intreprinderii. Prin implicatiile lor, prin consecintele pe care le au asupra orientarii si finalizarii activitatii intreprinderii ele tin de domeniul strategiei de marketing. Distributia societatii Ilfov Rabbit Farm SRL este de tip indirecta, compania alegand sa incheie contracte cu distribuitori de renume. Politica de discount Discount-urile oferite vor fi oferite numai in functie de volumul de vanzare. Acesta se va negocia cu manager-ul. Indicatori de performanta Indicatorii de performanta financiari sunt : 1. Satisfactie clientilor 2. Imaginea companiei 3. Calitatea produselor 4. Pozitie pe piata Acesti indicatori vor fi urmariti de manager-ul societatii si va comunica asociatilor situatia.

Cost per unitate In vederea calcularii costurilor unitare, se utilizeaza mai multe procedee diferite, tinand seama de numarul produselor fabricate, de caracterul si importanta lor si respectiv de corelatia existenta intre produse si cheltuielile de productie. Astfel se pot distinge : - Procedeul diviziunii simple - Procedeul indicatorilor de echivalenta - Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal - Procedeul valorii ramase Noi vom alege procedeul diviziunii simple. El are la baza urmatoarea relatie de calcul : Cu=costul unitar Chi=cheltuieli pe articole de calculatie Q=cantitatea de produse i=articol de calculatie Materii prime : 10.000 lei Salarii : 29.200 lei Amortizare instalatii : 30.000 lei Materiale de natura obiectelor de inventar : 15.000 lei Diverse : 15.000 lei Total costuri : 99.200 lei

Conform procedeului divizunii simple, costul unitar pe produs se determina prin raportarea cheltuielilor totale la cantitatea totala obtinuta. In cazul nostru, avem 3000 de iepuri x 3.8 kg in medie pe luna ce vor fi sacrificati si preparati pentru vanzare. Deci, productia de carne va fi de : 11.400 kg . Costul per kg va fi de 99.200 de impartit la 11.400. Deci costul este de : 8.7 lei per kg . X. Resurse tehnice Necesare : Utilaje Abatorizare : Utilaje pentru jupuire Utilaje de asomare Utilaje de taiere

Utilaje Prelucare : Utilaj pentru tocare Utilaj afumare

Accesorii : Mese Lavoare Carlige Custi

Existente : Teren 3000mp Cladire ferma

XI. Planul financiar Obiectivul analizei financiare este de a calcula performan a i sustenabilitatea financiar a investi iei propuse pe parcursul perioadei de referin : sus inerea financiar i sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performan financiar , justificarea pentru m rimea asisten ei financiare nerambursabile necesare. Performanta financiara (previzionare) Instrumentele de realizare a previziunii financiare sunt bugetele firmei care, spre deosebire de bilant si contul de rezultate, nu sunt destinate marelui public, ci nevoilor interne ale firmei de orientare, de ghidare, spre realizarea obiectivelor propuse in exercitiul financiar viitor. Bugetele firmei sunt instrumente economico-financiare care exprima, in expresie baneasca,

principalele obiective stabilite la nivelul firmei si/sau la nivelul subdiviziunilor organizatorice. Preocuparea pentru previziunea financiara trebuie insotita de controlul bugetar al realizarilor fata de previziuni, al cauzelor abaterilor, pentru a modifica, dupa caz, previziunile atunci cand realitatea impune aceasta sau, invers, sa actioneze asupra functionarii, pentru a se apropia realizarile de previziuni. Bugetul de trezorerie este instrumentul pe baz c ruia, managerii pot lua deciziilecorespunz toare pentru a preveni eventualele dezechilibre ce pot afecta lichiditatea si solvabilitateaorganiza iei i n acela i timp, s prevad mijloacele de finan are, n condi iile existen ei unei nevoide finan are. Obiectivul acestuia este de a asigura echilibrul dintre ncas rile i pl ile uneiorganiza ii, nct capacitatea de plat s fie n permanen asigurat . E uarea acestui obiectivgenereaz modific ri n ansamblul bugetelor (vnz ri, produc ie, aprovizionare, investi ii, cheltuieligenerale), deoarece bugetul de trezorerie cuprinde informa ii din mai multe bugete i reune te toateintr rile de ncas ri i pl i.De fapt, bugetul de trezorerie previzioneaz performan a financiar a organiza iei prinprisma capacit ii ei de a genera lichidit i. Punctul de plecare n elaborarea bugetului de trezoreriel reprezint stabilirea ncas rilor previzionate i a pl ilor previzionate.Informa iile referitoare lancas rile previzionate provin din bugetul vnz rilor, bugetul de trezorerie al perioadelor anterioare,contul de rezultate previzionat, eviden ele i evolu iile ncas rilor. Este necesar previzionarea ndetaliu a vnz rilor i factur rilor, pe baza c rora se estimeaz sumele ce vor fi recuperate n func iede durata creditului comercial acordat clien ilor i totodat de eventualele ntrzieri la ncasare saunencasare. Informa iile privind pl ile previzionate provin din mai multe bugete: bugetulcump r rilor, consumurilor de materii prime, bugetul cheltuielilor generale privind produc ia,bugetul resurselor umane, bugetul cheltuielilor de comercializare, bugetul cheltuielilor generale iadministrative, bugetul cheltuielilor de capital precum i din contul de rezultate previzionat, situa iacreditelor contractate. Obiective financiare pe primii 3 ani Obiectivele financiare pentru primii 3 ani sunt cresterea cifrei de afaceri cu 30% si marirea marjei de profit prin scaderea costurilor cu 10% . Previzionare detaliata pentru primul an

Baza de plecare o reprezinta elaborarea a cel putin doua scenarii asupra evolutiei afacerii si cuantificarea riscurilor asociate realizarii scenariilor prin intermediul coeficientilor de probabilitate. Dificultatile de previzionare sunt generate in principal de urmatoarele cauze: instabilitatea mediului extern (piata, reglementari, legislatie, etc.) lipsa unor previziuni detaliate la nivelul ntreprinderilor (practicarea unei conduceri prin raspuns la fenomene si nu bazate pe anticipare) decalaje temporale intre fluxurile de venituri si cele de ncasari.

Actiunea de previzionare ncepe cu previzionarea veniturilor. Pentru aceasta trebuie sa se raspunda la urmatoarele ntrebari: care este estimarea cantitativa a produselor sau serviciilor care vor fi vandute si esalonarea acestora pe perioada previziunii care este pretul unitar al produselor sau serviciilor Dupa ce se finalizeaza veniturile previzionate se estimeaza principalele costuri pornind pe de o parte de la situatia istorica si pe de alta parte de la efectele elementelor cuprinse in descrierea afacerii asupra cheltuielilor. In aceasta parte a analizei se determina si pragul de rentabilitate (volumul de vnzari minim care sa acopere cheltuielile fixe). Pe lnga componentele bugetului previzional (venituri si cheltuieli respectiv profit) in situatiile previzionale se mai tine seama de : Previzionarea investitiilor tinnd seama de operatiunile de capital necesare si probabile in perioada de previziune:achizitii necesare (pentru nlocuire, mentinerea capacitatii in stare de functionare) sau potentiale vnzari (legate de disponibilizarea unor imobilizari necesare). De asemenea, se tine seama de implicatiile investitiilor asupra activitatii financiare viitoare: flux financiar, impozite, valori de inventar, amortizari, asigurari, etc.). Estimarea necesarului optim de fond de rulment tine seama de urmatoarele restrictii: Posibilitatile oferite de mediu (cat dureaza in mod normal decontarile, care este posibilitatea de aprovizionare ritmic sau in cantitati mari etc.); Realizarea unui cost cat mai redus de finantare (echilibrarea creditelor comerciale primite cu creditele comerciale acordate).

1. NFR optim = Nivelul optim valoric al stocurilor + Nivelul optim al creantelor Nivelul optim posibil al obligatiilor curente durata de rotatie element X = (X / CA) x 360 ( X = stocuri materii prime, produse, creante, etc.) sau 2. NFR = (CA / 360) x durata rotatie NFR , exprimat valoric previzionarea bilantului se efectueaza pe baza implicatiilor investitiei asupra activelor imobilizate si a surselor de finantare si pe baza duratelor de rotatie pentru elementele bilantiere din categoria activelor si pasivelor curente. Echilibrarea bilantului are loc prin intermediul elementelor componente ale trezoreriei (disponibilitati si credite);

calculul indicatorilor specifici pe baza informatiilor previzionale din categoria indicatorilor de analiza a unui proiect de investitii cei mai utilizati sunt Venitul Net Actualizat (VNA) si Rata Interna de Rentabilitate (RIR).

Venitul Net Actualizat (VNA) reprezinta diferenta dintre valoarea actualizata a castigurilor viitoare din care se deduce valoarea actualizata a platilor si a investitiei. Este de dorit ca aceasta valoare sa fie pozitiva. Rata Interna de Rentabilitate (RIR) reprezinta acea rentabilitate pentru care venitul net actualizat are valoarea 0. Durata previziunii Traditional sunt cuprinse n planul de afaceri previziunile detaliate pentru primii doi ani si proiectiile principalilor indicatori pe cinci ani. Uzual previziunile pentru primul an sunt prezentate lunar, iar pentru urmatorii ani semestrial sau anual. Durata previziunii de 3 5 ani solicitata de finantisti are la baza urmatoarele motive: ntelegerea n termeni financiari a evolutiei afacerii analizate pe termen lung; urmarirea daca investitia efectuata se regaseste ca efecte in rezultatele financiare; testarea capacitatii managementului de a face fata cresterii previzionate.

Factorii care pot influenta alegerea duratei de previzionare sunt: durata creditarii; ciclul de viata al produselor societatii ( se afla n perioada de dezvoltare durata mai extinsa, iar daca se afla la maturitate se alege o durata mai restrnsa); durata medie ramasa in viata a dotarilor (durata mica nseamna iminenta unor modificari importante, structurale); termenul estimat de recuperare a investitiei. Analiza profitabilitate
Pentru aprecierea profitabilitatii, se calculeaza diversi indicatori cum ar fi: -rentabilitatea financiara = profit net / capital propriu * 100% -rentabilitatea activelor = profit net / total active * 100% -rentabilitatea comerciala = profit net / cifra de afaceri * 100%

Acesti indicatori de rentabilitate exprima eficienta consumului de resurse (capitaluri, active) sau eficienta vanzarilor. Valorile inregistrate de firma pentru acesti indicatori, calculati pentru o anumita perioada, se compara cu performantele anterioare ale firmei dar si cu valorile medii ale domeniului de afaceri din care firma este parte componenta.

Analiza costuri Total cheltuieli anuale cu salariile: 350.400 * 1.2855% = 450.439 lei

Cheltuieli cu alimentatia iepurilor, inclusiv TVA Zilnic se vor utiliza, in medie, 28 baloti lucerna din productie proprie, consideram costul unui balot la pretul de 7 lei. Cheltuieli cu lucerna: 365 zile * 28 baloti / zi * 7 lei / balot = 71.540 lei / an Un iepure adult mananca aproximativ 80 gr cereale /zi (amestec de grau, orz, srot floarea soarelui si foarte putin porumb). 1.100 iepuri maturi * 0.08 kg cereale / zi = 88 kg cereale / zi Cheltuieli cu cerealele: 365 zile * 88 kg / zi * 1 leu / kg = 32.120 lei / an Puii raman in grija mamei pana la varsta de 45 zile, de aceea trebuie sa aducem un surplus de hrana mamei, aproximativ 20 gr / zi. Cheltuieli cu surplusul de cereale: 1.000 iepuroaice * 45 zile * 0.02 kg / zi * 1 leu / kg = 900 lei / ciclu de crestere Datorita faptului ca am luat in calcul 4 fatari pe an, cheltuielile anuale cu surplusul de cereale al iepuroaicelor, devin: 4 * 900 lei = 3.600 lei / an Dupa 45 de zile puii sunt intarcati si hraniti separat, un pui consuma aproximativ 50 gr cereale pe zi / pui. Cheltuieli cu hrana puilor pana la sacrificare: 45 zile * 0.05 kg / zi * 27.200 iepuri = 61.200 lei / ciclu de reproductie Datorita faptului ca am luat in calcul 4 fatari pe an, cheltuielile anuale cu hrana puilor pana la sacrificare, devin:

4 * 61.200 lei = 244.800 lei / an Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor (atat a celor maturi cat si a efectivului produs in cele 4 cicluri de reproductie): 71.540 lei + 32.120 lei + 3.600 lei + 244.800 lei = 352.060 lei Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA

Total cheltuieli: 450.439 lei + 352.060 lei + 19.200 lei = 821.699 lei Vom lua in calcul si o alta categorie de cheltuieli, si anume, cheltuieli neprevazute in proportie de 15% din valoarea totala a cheltuielilor, acesti bani se vor folosi pentru achizitionarea vaccin-urilor necesare atat pentru pui cat si pentru efectivul matur, si, bineinteles pentru alte cheltuieli neprevazute ce pot aparea pe parcursul desfasurarii activitatii in cadrul fermei. Cheltuieli neprevazute: 15% * 821.699 lei = 123.255 lei Cheltuieli anuale totale: 821.699 lei + 123.255 lei = 944.954 lei Venituri anuale totale: 3.038.100 lei Cheltuieli anuale totale: 944. 954 lei Profit brut = 3.038.100 lei 944.954 lei = 2.093.146 lei Profit net = profitul brut impozitul pe profit = 1.758.243 lei