Succesiuni Structura capitolului: 1. Mostenirea legal 1. Nofiune 2. Felurile mostenirii 3. Deschiderea mostenirii 4, Locul deschiderii mostenirii 5. Condiiie generale ale dreptului de a mosteni 6. Clasele de mostenitori legali Tl. Mostenirea testamentara 1. Nofiune 2. Tipuri de testamente 2.1 Testamente ordinare 2.2 Testamente privilegiate Obiectiv fundamental: © Cunoasterea conceptului de mostenire in felurile si formele reglementate; Obiective operationale: © Saidentifice caracteristicile mosteniii; * Si defineascd nofiunile de mostenire legala, respectiv mostenire testamentara; * S& precizeze condisiile generale pe care trebuie sd le intruneasc& o persoand pentru a putea veni la mostenire; ‘+ Stlidentifice clasele de mostenitori; Sa distinga intre diferitele tipuri de testamente. © Sa formuleze intrebari cu privire la materialul prezentat. Termeni cheie: mas succesorala, momentul deschiderii succesiunii, capacitate succesorala, vocaia la mostenire, nedemnitate succesoralé, descendenti, ascendenfi privilegiafi, colaterali privilegiati, exheredare, testament olograf, testament autenticDrept succesoral 1, Nofiuni generale Potrivit art. 557 alin. 1 Cod civil, ,,dreptul de proprietate se poate dobandi, in condifiile legii, prin conventie, prin mostenire legala sau testamentar’, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de buna- credinfi in cazul bunurilor mobile si al fructelor, prin ocupatiune, traditiune, precum si prin hotirére judecatoreasca, atunci cAnd ea este translativa de proprietate prin ea insti”, in cuprinsul art. 953 Cod civil legiuitorul a definit mostenirea ca Teprezentind “transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate ctre una sau mai multe persoane in fiin{3”. Astfel, pornind de la aceast definifie, se remarea faptul c&: - mostenirea este o transmisiune de patrimoniu; - obiectul transmisiunii este un patrimoniu (drepturi si obligatii uate impreuna); ~ transmisiunea se face de la o persoani decedat’, citre una sau mai multe persoane fizice sau juridice; ~ persoana de la care se transmite mostenirea este numai o persoana fizica. regulile care guvemeazi mostenirea neputéndu-se aplica in cazul incetarii existenfei unei persoane juridice; ~ persoanele care dobandese mostenirea trebuie si fie in fiinji, adic sa existe, neavand relevanja daca sunt persone fizice, persoane juridice sau statul. (Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu, Institujii de drept civil in reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012, p. 513). 2. Felurile mostenirii Potrivit art. 955 alin. 1 Cod civil, “patrimoniul defunctului se transmite prin mostenire legala, in masura in care cel care las mostenirea nu a dispus altfel prin testament.” Astfel, transmisiunea de patrimoniu poate fi legal sau testamentara. Mostenirea este legala: ~ in cazul in care transmiterea patrimoniului succesoral are loc in temeiul legii- la persoanele, in ordinea gi in cotele determinate de lege. + intervine in cazul gi in masura in care legiuitorul nu a dispus prin testament de patrimoniul sau Pentru cauza de moarte sau manifestarea de voinfa nu produce efecte, in tot sau in parte. ~ mostenirea este legal& si in cazul in care defunctul a lsat testament, inst acesta nu cuprinde dispozitii referitoare la transmiterea patrimoniului succesoral, ci numai alte dispozifii (numirea unui executor testamentar, inliturarea de la mostenire a unor rude ete.). Mostenirea este testamentara in cazul si in mAsura in care transmiterea masei succesorale are loc {in temeiul voinjei celui care last mostenirea, manifestat& prin testament, respectiv prin instituirea unor legate. Persoanele desemnate de testator si culeaga mostenirea se numesc legatari. (Francisc Deak, Tratat de drept succesoral, Editia a Il-a actualizaté ‘si completata, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2002, p. 8). Cu toate acestea, in acord cu dispozitiile art. 955 alin. 2 Cod civil, “o parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin mostenire testament: iar cealalta parte prin mostenire legala”.Norma legala prevede faptul cf mostenirea legala poate coexista cu cea testamentar’, respectiv cele doud tipuri de mostenire nu se exclud reciproc. Astfel, defunctul sau de cujus poate dispune de o parte din masa succesorala prin testament, fii a epuiza insa intreg patrimoniul succesoral, restul urmand s& fie cules cu titlul de mostenire legala. Totodata, daca de cujus dispune de intreaga sa avere prin testament, insi la succesiune sunt chemati si mostenitori rezervatari, acestia vor culege rezerva suecesoralé, impotriva voinfei defunctului. Potrivit art. 1086 Cod civil, “rezerva succesorala este partea din bunurile mostenirii la care mostenitorii rezervatari au dreptul in virtutea legii, chiar impotriva voinfei defunctului, manifestati prin liberalitati ori dezmosteniri”, in acord cu dispozifiile art, 1087 Cod civil, “sunt mostenitori rezervatari soful supraviefuitor, descendent si ascendenfii privilegiafi ai defunctului”. 3. Deschiderea mostenirii Art, 954 alin, 1 Cod civil prevede c& “mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.” Trebuie remarcat faptul cd potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011, “mostenirile deschide inainte de intrarea in vigoare a Codului civil sunt supuse legii in vigoare la data deschiderii mostenirii”. Astfel, cu prilejul decesului celui ce las mostenirea, succesiunea se deschide in mod automat, de drept, ira a fi nevoie de vreo manifestare de voinjé din partea mostenitorilor. Mai mult, deschiderea mostenitii, care coincide cu momentul morfii celui ce las mostenirea nu trebuie confundata cu deschiderea procedurii succesorale notariale( Francisk Deak, Romeo Popescu, Tratat de drept succesoral Editia a IlI-a actualizata si completata Vol. I Mostenirea legal, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2013). Mostenitorii defunctului, fie ei legali sau testamentari, trebuie si facd dovada morfii precum si data, espectiv s& prezinte certificatul de deces, ca urmare a constatarii morfii in mod direct de catre organele abilitate in acest sens Potrivit art. 49 Cod civil, in situafia in care decesul nu poate fi constatat in mod direct, iar persoana este disparuta si mai mult decaat atét, exist indicii ci a incetat din vial, aceasta poate fi declarat moarti prin hotardre judecitoreasc&, la cererea oric&rei persoane interesate. {in atare conditii, conform art. 52 Cod civil “cel declarat mort este socotit c& a incetat din viafé la data pe care hotirdrea rlimasii definitiva a stabilit-o ca find cea a morfii. Dact hotdrdrea nu arata si ora mori, se socoteste c& cel declarat a incetat din viata in ultima ora a zilei stabilite ca find aceea a mori”. Stabilirea cu exactitate a datei la care se va deschide mostenirea prezinti importan{& juridic& deoarece: a) in functie de acest data, se determina sfera persoanelor chemate la mostenire, fie in temeiul legii, fie in baza unui testament, capacitatea lor succesorala gi drepturile ce li se cuvin asupra mostenirii; ») acest moment este cel pnd la care retroactiveazé acceptarea sau renungarea la mostenire [prin curgerea termenului de un an de prescriptie a dreptului de optiune suecesorala~ art. 1103 alin. (1)NCC];©jin cazul in care sunt mai mulfi mostenitori, acest moment marcheazi inceperea starii de indiviziune intre ei $i acela pnd la care retroactiveaz efectul declarativ al imparelii mosteniri din acest moment, actele (pactele) asupra mostenirii devin valabile (stiut fiind cA, in principiu, actele asupra unei mosteniri nedeschise sunt nule absolut ~ 956 NCC); e)este momentul compunerii gi al stabilirii valorii masei succesorale; f) avand in vedere principiul neretroactivitafii legii, este momentul in care se va stabili legea care va cérmui devolutiunea mostenirii, in cazul conflictului in timp al unor legi succesorale succesive (Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu, op. cit,, p. 518-519). 4, Locul deschiderii mostenii Conform art. 954 alin. 2 Cod civil, mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotérérea judecdtoreasci declarativa de moarte rimasi definitiva. Alin. 3 al aceluiasi articol prevede c& daca ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul Roméniei, mostenirea se deschide la locul din fari aflat in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat, cu condifia ca in aceast& circumscriptie s& existe cel putin un bun imobil al celui care las mostenirea. fn cazul in care in patrimoniul succesoral nu exist bunuri imobile, locul deschiderii mostenirii este in circumsoripfia notarului public celui dintai sesizat, cu condifia ca in aceasta circumscriptie s& se afle bunuri mobile ale celui ce las mostenirea. Atunci cand in patrimoniul suecesoral nu exist& bunuri situate in Roménia, locul deschiderii mostenirii este in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat. De remarcat este faptul c& potrivit art. 92 din Legea nr. 71/2011, dispozitiile art. 954 alin, 3 Cod civil se aplic& numai procedurilor succesorale notariale sau judiciare ineepute dupa intrarea in vigoare a Codului civil actual. Stabilirea locului deschiderii succesiunii are importanja pentru determinarea organelor competente teritorial si rezolve diferitele probleme juridice legate de mostenire: a)secretarul consiliului local al localitajii in raza careia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii mostenirii sau orice persoanii interesat poate cere deschiderea procedurii succesorale notariale (art. 69 din Legea nr. 36/1995, republicata); 6) procedura suecesorala necontencioasd, reglementati de Legea nr. 36/1995, este de competenja notarului public din biroul situat in citcumscripfia teritorialé a judecttoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu [art. 10 it. a)J; ca excepfie, in cazul mostenirilor succesive, mostenitorii pot alege competenta oricdruia dintre birourile notariale din circumscripfia teritorialé a judecatoriei in care a avut domiciliu cel din urmé autor (art, 10 lit. b) din Legea nr. 36/1995]; ©}instanfa jude cdtoreascd competenta a judeca actiunile privitoare la mostenire se determina tot in functie de locul deschiderii mostenirii (chiar daca in masa succesoralé se gisesc imobile a flate in circumscripfia altei instanje) (Gabriel Boroi, Liviu Stinciulescu, op. cit., p. 520). 5. Condifiile generale ale dreptului de a mosteniCodul civil stabileste, in cuprinsul art. 957-962, trei condifii generale pe care trebuie si le intruneascd o persoan’ pentru a putea veni la mostenire: si aib& capacitate succesorala ~ Sd aib& vocatia la mostenire ~ siinu fie nedemna, Potrivit art. 957 Cod civil, o persoan poate mosteni daci exist la momentul deschiderii mostenirii, Au capacitate succesorall: -persoana care este in viafa la data deschiderii suecesiuniis ~copilul conceput, dar neindscut la data deschiderii succesiunii, cu condifia si se nasc& viu (nu gi viabil), conform art. 36 Cod civil; + disp&rufii-potrivit art. 53 Cod civil, cel dispirut este socotit a fi in viafa, daci nu a intervenit 0 hotirdre declarativa de moarte rimasi definitiva. ~ persoanele juridice, de la data inregistrarii sau de la data actului de infiingare, de la data autorizai constituirii lor sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinfe prevazute de lege. Art. 208 Cod civil recunoaste persoanelor juridice o capacitate de folosin{& anticipata. Astfel, prin excepfie de la prevederile art. 205 alin. (3) si daca prin lege nu se dispune altfel, orice persoand juridicd poate primi liberalitai in conditiile dreptului comun, de la data actului de infiinjare sau, in cazul fundajiilor testamentare, din momentul deschiderii mostenirii testatorului, chiar si in cazul in care liberalitifile nu sunt necesare pentru ca persoana juridica sd ia fina in mod legal. in cazul persoanei juridice, mostenirea nu poate fi decat testamentara. Dact, in cazul morfii mai multor persoane, nu se poate stabili c& una a supraviefuit alteia, acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe alta. Astfel, comorientii (persoanele care au murit in aceesi imprejurare, fara a se putea stabili daca vreuna a supraviejuit celeilalte) si codecedatii (persoanele fizice decedate in acelasi timp) nu au capacitate ‘succesorala. Cea de a doua condifie generala pe care trebuie si o indeplineasca o persoand pentru a mosteni este vocatia, chemarea la mostenire. Astfel, art. 962 Cod civil prevede c& pentru a putea mosteni, o persoana trebuie s& aiba calitatea cerut de lege sau sa fi fost desemnatii de citre defunct prin testament. Cea de a treia conditie generala este una negativa, respectiv persoand care are capacitate succesoral si face parte din categoria mostenitorilor legali sau testamentari si nu fie nedemna. Potrivit actualului Cod civil, nedemnitatea este de doud feluri: de drept si judiciars. Potrivit art. 958 Cod civil, este de drept nedemnd de a mosteni: 4) persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care Jas& mostenirea;b) persoana condamnata penal pentru sivirgirea, inainte de deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intengia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dac& mostenirea ar fi fost deschisi la data stivarsirii faptei, ar fi inldturat sau ar fi restrdns vocafia la mostenire a faptuitorului, Conform art. 959, nedemnitatea poate fi declarata pe cale judiciari: ) persoana condamnaté penal pentru savarsirea, cu intenfie, impotriva celui care las mostenirea a unor fapte grave de violent, fizicd sau moral, ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimeis b) persoana care, cu rea-credingS, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului; ©) persoana care, prin dol sau violent’, I-a impiedicat pe cel care las mostenirea si intoomeasca, si modifice sau s& revoce testamentul. Efectele nedemnitéiii Efectele nedemmitafii se produc de drept la data deschiderii mostenirii, indiferent care ar fi momentul sdvarsirii faptei sancfionate prin nedemnitate. Eventuala hotirdire judecitoreasc’ care constaté nedemnitatea ce a operat in puterea legii, si care poate fi ceruti si promunfati numai dupa deschiderea succesiunii, are caracter declarativ, producéndu-si efectele retroactive pana la data deschiderii mostenitii. ‘Nedemnitatea produce efecte specifice fay de mostenitorul nedemn (a), fafa de descendentii acestuia (a) si fafa de terfi (b). (C. Macovei, Drept civil. Succesiuni. Suport de curs, Tasi, 2012, p. 24. 6. Clasele de mostenitori legali Clasa I de mostenitori legali: descendengii defunctului — acestia sunt copiii defunctului i urmasii lor in linie dreapta la infinit din cdsatorie, din cisdtorii diferite, din afara cAsdtoriei sau din adoptie. in ceea ce priveste copii adoptati, daca adoptatorul este de cujus, atunci ei vin la mostenirea acestuia, indiferent de felul adopfiei. Daca 2 sau mai multi copii ai defunctului au vocafie succesorald, impéstirea mostenirii intre descendenti se face pe capete, in parti egale. Clasa a H-a de mostenitori legali: ascendengii privilegiagi si colaterali privilegiafi — dac& de cujus ‘nu are descendenfi sau cei existenfi nu pot sau nu vor si vind la mostenire, mostenirea va fi culeasa de clasa a Tl-a de mostenitori legali. Aceasta este 0 clas mixt, a ascendengilor privilegiati (parinfii lui de cujus) si a colateralilor privilegiati (frafii si surorile lui de cujus, si descendengii acestora pani la gradul al IV- lea inclusiv). Ei nu se exclud, ci mostenesc impreuna. Clasa a IHf-a de mostenitori legali: ascendentii ordinari ~ daci de cujus nu are mostenitori din primele doua clase ori dact acestea nu pot sau nu vor sé vind la mostenire, este chematt la mostenire clasa ascendenfilor ordinari, adic& bunicii, stribunicii ete. lui de cujus, fara limita de grad, din c&sdtorie, din afara cdsitoriei sau din adopfia cu efecte depline. Clasa a 1V-a de mostenitori legali: colateralii ordinari daca de cujus nu are mostenitori din primele trei clase ori daca acestea nu pot sau nu vor si vin la mostenire, este chemati la mostenire clasa colateralilor ordinari, adic unchii, mitusile, verii primari, fratii surorile bunicilor lui de cujus, din casitorie, din afara cisitoriei sau din adopfia cu efecte depline.Drepturile statului asupra succesiunii vacante Conform art. 680, C. civ., in lipsi de mostenitori legali/testamentari, bunurile lisate de c&tre de ccujus tree in proprictatea statului. Deci, mostenirea ¢ vacanta si trece in proprietatea statului, in tot sau in parte, in cazurile in care fie nu exist mostenitori legali/testamentari, fie acestia existd, ins vocatia lor suecesorala concreti nu se intinde asupra intregii mase succesorale. (C. Macovei, op.cit, p. 33-37) IL Mostenirea testamentara Nofiune. Legea permite persoanelor fizice ca printr-un act juridic numit testament sa dispund pentru cauzai de moarte. Potrivit art. 1034 C.civ., “Testamentul este actul unilateral, personal si revocabil prin care © persoana, numité testator, dispune, in una din formele cerute de lege, pentru timpul cand nu va mai fi in viaya”. Caracterele testamentului: este un act juridic unilateral ~ testatorul isi manifesta voinja cu intentia de a produce efecte juridice ce se produc indiferent de atitudinea legatarului (acceptarea sau renunfarea legatarului constituie un act juridic unilateral distinct); + este un act juridic personal, neputand fi incheiat prin reprezentare, fie ea legalé/conventionala; - este un act juridic individual, in sensul c& trebuie si exprime vointa unei singure persoane; - este un act juridic solemn trebuind si se incheie in formele prevazute de lege sub sancfiunea nulitatii absolute; ~ este un act juridie mortis causa, deci isi produce efectul la moartea testatorului; - este un act juridic revocabil (testatorul poate modifica/revoca oricdnd testamentul, chiar pénd-n ultima clipa a vietii sale). (G. Boroi, L. Stinciulescu, op.cit, p. 563-564) Cuprinsul testamentului Potrivit art. 1053 C.civ., cuprinsul principal al testamentului il constituie actele de dispozitie cu titlu gratuit privitoare la bunurile pe care testatorul le va lisa la moartea sa, adica legatele. Testamentul poate cuprinde numai legate sau si alte dispozifii testamentare (ori numai asemenea dispozii testamentare), cum ar fi: ~ exherediiri (jnlaturarea de la mostenire a unor mostenitori legali, in limitele prevazute de lege); + numirea de executori testamentari ~ sarcini impuse legatarilor/mostenitorilor legali, de natura patrimonialA sau de o alt& natura; - revocarea totali/partiala a unui testament anterior ori retractarea revocdrii anterioare; + partajul de ascendent (impérteala facuti de testator intre descendentii sai a bunurilor suecesorale sau a unei parti din aceste bunuri); ~ recunoasterea de c&tre tata a unui copil din afara cAsitoriei; + recunoasterea de citre mam& a copilului fnregistrat ca miscut din pirinfi necunoscuti; dispozit referitoare la inmormédntare etc. (C. Macovei, op.cit, p. 40) Condifii de validitate ale testamentuluiDispoziiile testamentare trebuie. si indeplineascd condifiile de validitate din dreptul comun: capacitate, consimfamént, obiect si cauzi. in ceea ce priveste capacitatea, persoana care incheie o dispozitie testamentara trebuie si aiba capacitatea de a dispune. Conform art. 856 C. civ., orice persoand e capabil a face testament, daca nu fi este interzis de lege. Consimyaiméntul, voinga testatorului trebuie sa fie liber exprimatt, adic& si nu fie alterati de un viciu de consimfimént. fn cea ce priveste obiectul, validitatea dispozifiilor testamentare se apreciazi in raport cu fiecare act juridic inchis in testament, obiectul trebuind si indeplineasc& conditiile din dreptul comun, Sancfiunea neindeplinirii condifiilor de validitate a obiectului nulitatea absolutd. in ceea ce priveste cauza, aceasta trebuie si indeplineasca conditiile cerute in materia contractelor. Validitatea cauzei se apreciazi in raport cu data redact&rii testamentului, Sancfiunea aplicabila pentru cauza ilicits, imoral’, nereala este nulitatea absoluta. Forma testamentelor Referitor la condifiile generale de formé cerute de lege pentru validitatea testamentului acesta trebuie incheiat intr-una din formele expres prevazute de lege. Forma este 0 condifie ad validitatem (de validitate), sanctiunea nerespectarii ci fiind nulitatea absoluté, Formele testamentare previzute de lege sunt fie ordinare (testamentul olograf, mistic, autentic), fie extraordinare (testamentele privilegiate), fie alte forme previzute de lege. Tuturor testamentelor le sunt comune dou’ condifii de forma: forma scris& si forma actului separat. Astfel, testamentul trebuie incheiat in forma scrisd, testamentul verbal nefiind valabil. Indiferent de situafia in care s-ar gasi testatorul (ex. forfa major), forma scris& trebuie respectata. Sanefiunea nerespectirii conditiilor de forma este nulitatea absoluta. (C, Macovei, op.cit., p. 40-42) Tipuri de testamente Testamentele ordinare 1. Testamentul olograf — este testamentul scris in intregime, semnat si datat de mana testatorului (art. 859, C. civ.). Cele 3 conditii trebuie indeplinite cumulativ. Avantajele testamentului olograf sunt urmitoarele: ~ poate fi folosit de catre orice persoana care stie si scrie; ~ se poate folosi oricand si oriunde; ~ nu necesita prezenja unei alte persoane; - nu reclama cheltuieli; + asigura secretul dispozitiilor de ultima voinga; ~ poate fi usor revocat de ciitre testator prin distrugerea lui ~ Sunt cunoscute ins& si dezavantaje: ~ poate fi usor ascuns/distrus dupa moartea testatorului sau chiar in timpul viefii acestuia, dar rd stirea sa; ~ nu asigura protecfia voinfei testatorului contra influenfelor abuzive ale celor interesati; ~ poate fi usor falsificat; + poate fi mai usor contestat;~ poate cuprinde formula neclare, confuze sau contradictorii datorate lipsei de cunostinfe juridice a testatorului. O parte dintre dezavantaje pot fi inlaturate prin redactarea testamentului in mai multe exemplare; prin inménarea testamentului spre pstrare unei persoane de fncredere; prin depozitarea testamentului la un birou notarial pentru a fi cliberat la moartea testatorului persoanei indicate de el. in ceea ce priveste scrierea testamentului olograf, testatorul o poate realiza cu orice fel de material, in orice limba cunoscut& de el, cu orice fel de scrieri, pe un singur suport material sau mai multe. Testamentul scris de o alta ersoana sau de c&tre testator, dar cu mijloace mecanice este nul. in cea ce priveste semndtura, testamentul trebuie semnat de mana testatorului. Nu se pot folosi Parafa, sigiliul, stampila, degetul, 2, Testamentul autentic — este testamentul autentificat de notarul public; prin incheiere acest testament a fost investit de notar cu formula autentica, in condifiile previzute de lege pentru autentificarea inscrisurilor (art. 860 C. civ.). Aceasti forma testamentara prezinté urmatoarele avantaje: ~ pot testa si persoanele care nu stiu carte, precum si cele care din cauza infirmitaqii, bolii ori din orice alte cauze nu pot semna; ~ contestarea testamentului e dificil ~ confinutul testamentului ¢ verificat de catre notar pentru a nu cuprinde dispozifii contrare legii sau bunelor moravuri ori clauze neclare; ~ in cazul fn care este contestat, sarcina probei revine celui care il contest; un exemplar original se pastreazA in arhiva notarului astfel inet nu poate fi sustras, distrus sau ascuns. Dezavantajele cunoscute sunt: ~ presupune cheltuie! ~ necesitd timp pentru indeplinirea formalitiilor; ~ nu asigurd secretul deplin al dispozifiilor testamentare, Testamentul care urmeaza a fi autentificat poate fi redactat de catre notarul public dupa indicatiile si Voinfa testatorului, dupa cum poate fi redactat de cdtre testator insusi ori de c&tre un tert dupa indicatiile testatorului. Testatorul trebuie si se prezinte personal la notariat pentru autentificare. 3. Testamentul mistic ~ este testamentul semnat de mana testatorului, strans, sigilat si prezentat Judecttoriei in vederea efectuarii formalititilor de suprascriere (art. 864, C. civ.). in prezent, acest fel de testament ¢ aproape neutilizat in practicd. El poate fi scris de mana ori cu mijloace mecanice, in limba roman sau in orice alta limba cunoscuta de cdtre testator. Ca si testamentul olograf, testamentul mistic trebuie semnat de ména testatorului. Dupa redactare se pune intr-un plic si se sigileaza, anterior sau cu ocazia prezentarii lui la judecdtorie. Testatorul declara in fata judecdtorului c& dispozitiile din inscrisul prezentat reprezinta testamentul stu. Pe plicul sigilat, judecdtorul e obligat si intocmeasca actul de suprascriere, ce const intr-un proces verbal in care se consemneaza prezentarea testatorului (identificat de cdtre judecator) si declarafia acestuia i testamentul prezentat ¢ al stu. Actul de suprascriere datat (aceasti data reprezentind data testamentului)se va semna de citre testator si judecitor. Dupa terminarea formalitijilor, testamentul se restituie testatorului ori, la cerere, se pastreaza la judecatorie. Testamentele privilegiate. Acestea sunt testamente autentice in forma simplificata, intocmite de peroane care se afla in situafii sau imprejurdti speciale. Exist 3 forme de testamente privilegiate: testamentul militarilor, testamentul ficut in timp de boald contagioasé, testamentul maritim. 1. Testamentul militarilor — este testamentul intocmit de militari, precum si persoanele asimilate lor {n fafa comandantului militar al unitajii sau in fafa unui alt ofifer superior asistat de doi martori, dar numai dacé se aflé pe teritoriu strain, in misiune sau prizonier la inamic, ori pe teritoriul ffrii, intr-o localitate asediati sau intr-un alt loc far’ comunicafie cu exteriorul din cauza rézboiului, Dac militarul e rinit sau bolnav, poate testa in fafa medicului militar sef, asistat de comandantul militar al spitalului (art, 868-870, C.civ). 2. Testamentul facut in timp de boalit contagioasa — este testamentul alc&tuit in fafa unui membru al consiliului local, asistat de doi martori, de persoanele bolnave sau slindtoase, care se afld intr-o localitate izolatd din cauza ciumei sau a altei boli contagioase (art. 872, C. civ.) 3. Testamentul maritim ~ este testamentul intocmit de persoanele care se afla la bordul unui vas sub pavilion roménese, indiferent c& fac parte din echipaj sau sunt calatori, in faja comandantului navei sau a unui inlocuitor al siu asistat de ofiferul intendent de bord/de inlocuitorul stu si 2 martori (art. 874, 881, C. civ.). Aceasti forma de testament nu poate fi folosita in porturi sau dac& vasul se apropie de un port unde se afla un agent diplomatic/consular roman. Testamentul se redacteaz’ in dou exemplare originale si trebuie s& cuprinda si data intocmirii, pentru a se putea dovedi imprejuririle excepfionale ce au justificat intocmirea lor. Aceste testamente isi produc efectele daca testatorul a decedat in imprejurairile exceptional {in care au fost redactate. Dac& testatorul supravietuieste acestor evenimente, testamentele sunt valabile 0 perioada limitata de timp si anume: festamentele militarilor si cel flicut in timp de boald contagioasd sunt valabile 6 Juni de la incetarea imprejursrilor exceptionale; testamentul maritim are 0 valabilitate de 3 luni de la incetarea imprejurdrii ce a justificat intocmirea sa, (C, Macovei, op. cit. p. 43-47) Ultima categorie a formelor testamentare inglobeaza testamentul privind depunerile de sume de bani la banci si testamentul facut de un cetijean roman in straindtate. 1. Testamentul privind depunerile de sume de bani la banci — titularii instrumentelor de economisire pot solicita in scris instituiilor bancare introducerea de dispozitii testamentare prin care si indice persoanele carora si li se elibereze, dupa deces, sumele dispuse prin acestea. Depunerile pentru care nu s-a solicitat introducerea de dispozifii testamentare se elibereazi mostenitorilor legali si testamentari 2. Testamentul facut de un cetéfean romén in strain&tate — acest testament este valabil dacd respect condifiile de forma prevazute, printre altele, de legea nafionala, legea domiciliului testatorului ori de legea locului intocmirii testamentului, in vigoare fie la data intocmirii testamentului, fie la data deschiderii testamentului (art. 2635 C.civ.). (G. Boroi, L. Stinciulescu, op.cit,, p. 580-582)