EVALUAREA

FACTORILOR DE RISC CORELAğI CU

INFECğIA CU E. COLI

1. Clasa factorilor de risc corelaĠi cu etiologia

În cadrul genului Escherichia se identifică 5 specii: E.coli, E. blattae, E. fergusonii, E. hermannii úi
E. vullneris. Dintre acestea, de mare importanĠă pentru patologie este specia tip E. coli, care cuprinde o
mare diversitate antigenică de germeni, cunoscuĠi sub numele de colibacili, comensali sau patogeni pentru
animale úi om, la care produc în special boli digestive dar úi septicemii sau alte infecĠii localizate
extraintestinal.
Colibacilii sunt bacterii Gram negative, de formă cocobacilară sau bacilară, nesporulate, adesea
capsulate, flagelate, facultativ anaerobe, lactopozitive, care îúi exercită patogenitatea cu ajutorul toxinelor
úi a factorilor de adeziune úi invazivitate.

1.1. E. coli se găseúte în intestinul animalelor sănătoase, ca epifit, de unde este eliminat permanent
împreună cu fecalele, în mediul ambiant. Toate animalele superioare prezintă în permanenĠă în intestin
colibacili úi alte bacterii înrudite (numite coliforme), într-o proporĠie variabilă, care, de regulă, nu este
dominantă sub aspect cantitativ. Bacteriile coliforme din intestin exercită funcĠii utile macroorganismului,
prin aceea că participă la sinteza vitaminelor din grupele B úi K.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc minim deoarece germenul este omniprezent în natură,
fiind unul epifit.

1.2. În cadrul speciei E. coli există o mare heterogenitate antigenică. Colibacilii trăind în mediul
intestinal (dar úi în apele reziduale) sunt supuúi unui permanent proces de variabilitate genetică, prin
conjugare (parasexualitate) úi transducĠie prin bacteriofagi (virusuri ce pătrund în bacterii), care fac
posibilă transmiterea de la o specie la alta de epizomi (fragmente autonome de ADN, gene). În acest fel,
unele celule de E. coli pot dobândi însuúiri antigenice úi de patogenitate de la specii de enterobacterii
consacrat patogene, cum ar fi Salmonella, Shigella úi altele. Asemenea bacterii se mai numesc bacterii
himeră.
S-au identificat cinci categorii de antigene:
- antigene somatice - notate cu „O”
- antigene capsulare - notate cu „K”
- antigene flagelare - notate cu „H”
- antigene fimbriale - notate cu „F”
- antigene comune cu alte Enterobacteriaceae – notate cu „M”
În cadrul fiecărei categorii există mai multe fracĠiuni antigenice, pe baza cărora au fost identificate
peste 173 antigene „O”, 10 antigene „K”úi 56 antigene „H”.
Structura antigenică la E. coli fiind extrem de complexă úi variabilă, datorită prezenĠei multiplelor
fracĠiuni somatice, de înveliú úi flagelare, face dificilă tipizarea culturilor izolate.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece heterogenitatea antigenică implică
analize de laborator speciale pentru identificarea agentului patogen úi pentru serotipizare.

1
 1.3. Toate tulpinile de E. coli secretă endotoxine, dar unele tulpini elaborează, atât in vivo, cât úi in
vitro enterotoxine, a căror natură chimică nu diferă în funcĠie de tipurile antigenelor somatice, de înveliú
sau flagelare ale tulpinii.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece toxinele secretate de aceúti
agenĠi patogeni pot provoca deteriorarea profundă a stării de sănătate, putându-se ajunge chiar úi la exitus.

1.4. Colibacilii îúi datorează patogenitatea fie unor factori de virulenĠă, fie unor factori de
toxicitate, fie acĠiunii sinergice a ambelor categorii de factori, combinaĠi în diverse moduri.
Principalii factori de patogenitate la E. coli sunt consideraĠi:
- Antigenele de suprafaĠă K de natură polizaharidică, au proprietatea de a proteja colibacilii faĠă de
complement úi fagocite úi de a favoriza aderarea lor la enterocite;
- Adezinele fimbriale, de natură proteică facilitează aderarea strânsă a colibacililor la enterocitele
jejunale úi ileale evitând astfel evacuarea lor în intestinul gros, prin peristaltism;
- Enterotoxinele, sunt exotoxine, elaborate de colibacili in vivo úi in vitro. A fost identificată o
enterotoxină termolabilă úi imunogenă (LT) úi două enterotoxine termostabile úi imunogene (ST I úi ST
II);
- Endotoxina, de natură lipopolizaharidică, prezentă úi la alte bacterii Gram negative, favorizează
diseminarea septicemică úi participă la producerea úocului endotoxic. Se identifică cu antigenele somatice
„O” úi sunt determinante pentru încadrarea în serogrupe. SemnificaĠia patogenică a endotoxinei este bine
stabilită numai pentru infecĠiile extraintestinale (septicemii, mamite, infecĠii urinare);
- Verotoxinele sau toxinele Shiga-like. S-a constatat că anumite tulpini de E. coli produc o toxină
analoagă cu toxina Shiga (produsă de Shigella dysenteriae tip I - agentul etiologic al dizenteriei umane),
cu proprietăĠi citolitice pentru linia de celule Vero, din care cauză a fost denumită verotoxina. Au fost
identificate trei tipuri de verotoxine: VT(SL T)1, VT (SL T)2 úi VT (SL T)3. Sunt prezente în special la
tulpinile din serogrupurile O157:H7, O126 úi O111. Verotoxinele au capacitatea de a inhiba sinteza
proteică la celulele animalelor infectate
- Hemolizinele alfa úi beta au unele implicaĠii în patogenitatea tulpinilor, acĠionând asupra
integrităĠii membranelor celulare. Sunt prezente obligatoriu la tulpinile incriminate ca agenĠi etiologici ai
bolii edemelor, dar nu numai;
- Sideroforii influenĠează acĠiunea colibacililor enteroinvazivi, ca urmare a competiĠiei dintre
celulele somatice úi cele bacteriene, pentru utilizarea fierului biodisponibil;
- Factorii de patogenitate toxici, cu efect necrozant CNF1 úi CNF2 au fost descriúi la unele tulpini
de E. coli izolate de la om, dar úi de la unele animale.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece patogenitatea acestui agent
patogen este direct proporĠională cu numărul de căi pe care acesta poate acĠiona asupra organismului.

1.5. Colibacilii rezistă timp de 20 min la 600C dar sunt distruúi după 30 min.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc mediu deoarece tratarea termică a alimentelor posibil
contaminate conduce la inactivarea agentului patogen cu condiĠia ca tratamentul să dureze minim 30
minute la o temperatură de minim 600C.

1.6. Au o rezistenĠă remarcabilă în mediul ambiant, la temperatura obiúnuită: 110-330 zile în apa
de fântână, 70-270 zile în apa de canal, 45-140 zile în sol. PrezenĠa certă a colibacililor în mediul extern
poate semnifica un risc de transmitere pentru bolile ai căror agenĠi etiologici ar putea exista în fecale,
alături de E. coli (bacterii, virusuri, ciuperci, protozoare).
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece agentul patogen are o rezistenĠă
crescută la temperatura mediului ambiant úi mai ales în apa de fântână, care este utilizată frecvent în
gospodăriile populaĠiei pentru adăpatul animalelor, dar úi pentru consum uman.

2
 1.7. În maternităĠile pentru scroafe, cu pardoseala curată úi încălzită (31-220C), colibacilii mor în
mai puĠin de o oră, o dată cu uscarea suprafeĠelor contaminate, dar în fecale úi în gunoiul de grajd,
menĠinute într-un mediu umed, pot să supravieĠuiască 45 zile.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece agentul patogen are o rezistenĠă destul
de crescută în gunoiul de grajd úi în mediul umed.

1.8. Colibacilii sunt în general sensibili faĠă de antibiotice (tetraciclină, gcntamicină, polimixină,
neomicină, amoxicilină, cloramfenicol, colimicină) sau chimioterapice (sulfatiazol, sulfametazină,
nitrofuran, furazolidon), dar pot să dobândească cu uúurinĠă rezistenĠă faĠă de acestea, datorită existenĠei
unor plasmide (factor R) care se pot răspândi repede în populaĠia de bacterii, ducând la selectarea unor
tulpini rezistente faĠă de antibioticul sau chimioterapicul cu care se lucrează, inclusiv faĠă de cele folosite
ca aditivi furajeri, cum sunt tetraciclinele.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece agentul patogen căpătă rapid
antibiorezistenĠă.

1.9. E. coli este repede distrus de antisepticele úi dezinfectantele obiúnuite (soda caustică 1-2%,
aldehida formică 1%, clorura de var cu 1-2% clor activ, etc.).
Apreciem factor de risc de un nivel de risc scăzut deoarece agentul patogen este distrus rapid de
dezinfectantele úi antisepticele uzuale.

2. Clasa factorilor de risc corelaĠi cu epidemiologia

2.1. Sub denumirea generică de colibaciloze sunt reunite toate bolile care au ca etiologie infecĠia
primară cu E. coli.
Principalele colibaciloze:
a) la mamifere sunt:
- enteritele nou-născuĠilor úi ale tineretului înĠărcat;
- septicemiile nou – născuĠilor;
- boala edemelor;
- mamita colibacilară.
b) la păsări sunt:
- coli septicemia;
- coli granulomatoza.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece agentul patogen afectează mai
multe specii de animale úi păsări producând diferite tipuri de boli, de diferite gravităĠi.

2.2. Gradul de patogenitate al serotipurilor de E. coli diferă, dependent de virulenĠă úi

echipamentul toxic (endotoxina, neurotoxina, hemolizina, enterotoxina guvernată de plasmide
transferabile), patogenitatea fiind mai degrabă un atribut întâmplător al unor tulpini, decât o însuúire
specifică unor serotipuri. Gravitatea infecĠiilor este dependentă de specie, vârstă, starea imunologică úi
însuúirile tulpinii infectante.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece animalele cu status imun
deficitar, cele prost întreĠinute sau foarte tinere fac forme grave de boală.

2.3. În afară de acestea, E. coli intervine adesea ca germen de infecĠie secundară în alte procese
infecĠioase cum sunt nefritele, cistitele, metritele, artritele úi pneumoniile la mamifere sau micoplasmoza
úi virozele respiratorii la păsări.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece agentul patogen apare frecvent
ca germen al unei infecĠii secundare, complicând evoluĠia infecĠiei primare, chiar până la moartea
animalului.

3
 2.4. Luându-se în considerare factorul de patogenitate dominant, tulpinile de E. coli care produc
infecĠii intestinale la om, au fost clasificate în patru grupe:
a) E. coli enterotoxigen (ETEC), este grupa cu cea mai mare pondere în patologia enteritelor
infecĠioase la animale. Cuprinde tulpinile de E. coli care posedă factori de adeziune fimbriali sau de alta
natură, a căror prezentare se corelează cu capacitatea de a elabora enterotoxine LT sau ST;
b) E. coli enteropatogen (EPEC, AEEC) include tulpinile de E. coli care nu produc enterotoxine,
majoritatea nu produc nici verotoxine úi nu posedă nici caracterul de invazivitate descris la Shigella sau
tulpinile enteroinvazive de E. coli (EIEC), dar posedă adezine, posibil fimbriale, cu ajutorul cărora aderă
la enterocitele vilozitare, pe care pot chiar să le penetreze, producând enterite;
c) E. coli enterohemoragic (EHEC) include tulpinile care, la fel cu EPEC aderă la mucoasa
intestinală úi produc distrugerea microvililor, dar nu sunt invazive úi au efect inflamator mai ales la nivelul
intestinului gros. Principala lor caracteristică este că elaborează verotoxine. Sunt incriminate în etiologia
sindromului hemolitic-uremic úi al colitelor hemoragice la om, dar sunt tot mai numeroase lucrurile care
atestă rolul lor úi în patologia animală, precum úi rolul animalelor ca sursă de infecĠie pentru om;
d) E. coli enteroinvaziv (EIEC) cuprinde tulpinile capabile să invadeze celulele mucoasei
colonului, de unde difuzează în suprafaĠă spre mucoasa ileonului úi limfonodurile mezenterice, tinzând
spre diseminarea septicemică úi enterotoxiemie.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece agentul patogen prin diversitatea
patogenică pe care o manifestă poate crea dificultăĠi în diagnostic, fiind necesare investigaĠii de laborator
detaliate.

2.5. O altă mare grupă de colibacili cuprinde tulpinile care nu produc infecĠii intestinale, dar
produc septicemii sau diverse infecĠii extraintestinale: urocistite, pielonefrite, meningite, peritonite, artrite,
salpingite, pneumonii, aerosaculite. Acestea pot să posede sau nu unii din factorii de virulenĠă menĠionaĠi
mai sus.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece agentul patogen poate produce
infecĠii sistemice afectând profund sănătatea animalelor.

2.6. InfecĠia cu tulpini de E.coli producătoare de verotoxine este asociată unei boli distincte al cărei
spectru clinic include diaree nespecifică, colită hemoragică úi sindrom hemolitic - uremic (SHU) ce
constituie principala cauză a insuficienĠei renale acute la copii.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece consecinĠele verotoxinei sunt
unele foarte grave.

2.7. InfecĠia cu E.coli verotoxigenă a devenit larg recunoscută drept cauza majoră a unei boli de
origine alimentară, în special în societăĠile industrializate.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece procesarea industrială a alimentelor
este asociată expunerii la riscul reprezentat de E. coli.

2.8. InfecĠia cu E.coli verotoxigenă poate fi contactată prin apă sau prin transmitere de la o
persoană la alta; prin contaminarea fecală a alimentelor (igiena umană necorespunzătoare) úi tratarea
termică necorespunzătoare; prin contaminarea legumelor úi fructelor (ca urmare a utilizării gunoiului de
grajd drept îngrăúământ natural) care nu au fost spălate abundent cu apă clorinată.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece căile de contaminare sunt multiple.

2.9. Rezervorul natural de E. coli verotoxigenă este tractusul intestinal al animalelor domestice, în
special bovinele, iar alimentele provenite de la acestea, cum ar fi carnea tocată úi laptele nepasteurizat,
sunt surse majore ale bolii la om.

4
 Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece probabilitatea transfer în lanĠul
alimentar a agentului patogen este foarte crescută, iar consecinĠele verotoxinei sunt unele foarte grave.

2.10. Morbiditatea úi mortalitatea asociate infecĠiei cu E. coli verotoxigenă, în mare ca rezultat al

SHU, constituie o problemă zoonotică gravă pentru sănătatea publică.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece consecinĠele verotoxinei sunt
unele foarte grave.

2.11. Perioada de incubaĠie a îmbolnăvirilor cu E. coli verotoxigenă este de aproximativ 3-5 zile de
la ingestia de alimente contaminate.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece perioada de incubaĠie este una relativ
scurtă.

2.12. E. coli verotoxigenă se multiplică în intestin în mod similar serotipurilor enteropatogene úi se

caracterizează prin distrugerea microvililor úi aderenĠa intimă a bacteriei la mucoasa intestinală.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece modul de manifestare a infecĠiei cu E.
coli este, în general, acelaúi pentru toate serotipurile până la momentul în care verotoxina începe să
producă efecte, astfel că într-o primă etapă nu se pot face diferenĠe din punct de vedere clinic între
serotipurile potenĠial implicate în episodul de boală.

2.13. InfecĠiile colibacilare la om sunt extrem de variate: infecĠii digestive, toxiinfecĠii alimentare,
infecĠii urinare, apendicite, septicemii urmate de localizări în plămân, endocard, meninge, căi biliare etc.
Pe lângă aceste categorii de infecĠii, cunoscute de mult timp úi care, de regulă, nu afectează colectivităĠi
mari, în ultimele decenii atenĠia specialiútilor a fost reĠinută de circulaĠia unor tipuri de E. coli, care produc
infecĠii digestive grave, chiar úi letale. Aceste îmbolnăviri apar în familie sau în colectivităĠile umane fiind
adeseori în strânsă legătură cu infecĠiile la animale úi cu poluarea de tip fecal a alimentelor, apei úi a
mediului de viaĠă.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece infecĠia cu E. coli poate conduce
la infecĠii digestive grave, chiar úi letale.

3. Clasa factorilor de risc corelaĠi cu circulaĠia úi comercializarea animalelor vii úi a produselor

provenite de la acestea pe piaĠa autohtonă
3.1. CirculaĠia úi comercializarea de animale ce pot constitui sursa de infecĠie cu E.coli pentru
celelalte animale úi pentru oameni.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc scăzut deoarece circulaĠia animalelor se realizează sub
supraveghere sanitară veterinară.
3.2. CirculaĠia úi comercializarea de produse provenite de la animalele ce pot constitui sursa de
infecĠie cu E.coli.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc scăzut deoarece circulaĠia produselor de origine animală
se realizează sub supraveghere sanitară veterinară.

4. Clasa factorilor de risc corelaĠi cu sistemele de creútere a animalelor úi de producere a alimentelor

de origine animală în România
4.1. Creúterea animalelor în România se realizează în principal în sistem privat, dar o pondere
covârúitoare o are creúterea animalelor în ferme mici de tip familial, cu excepĠia suinelor. Deúi nu este
absent complet, sectorul de stat al creúteri animalelor este puĠin reprezentativ.
Raportul tehnic operativ asupra situaĠiei din zootehnie la data de 31.10.2015, disponibil on-line la
“ttp://www.madr.ro/cresterea-animalelor/bovine.html”, arată că în România existau la data respectivă:

5
 a) 2.268.348 bovine, din care 6.539 în proprietatea statului úi 2.261.809 animale în sectorul privat.
Dintre animalele aflate în proprietate privată 27.312 sunt deĠinute în unităĠi cu flux industrial de creútere úi
exploatare, 163.098 de societăĠi úi asociaĠii, iar 2.071.399 în ferme de tip familial;
b) 3.079.403 porcine, din care 868 în proprietatea statului úi 3.078.535. animale în sectorul privat.
Dintre animalele aflate în proprietate privată 2.161.741 sunt deĠinute în unităĠi cu flux industrial de
creútere úi exploatare, 671.442 de societăĠi úi asociaĠii, iar 245.352 în ferme de tip familial;
c) 15.025.796 ovine úi caprine, din care 19.710 în proprietatea statului úi 15.006.086 animale în
sectorul privat. Dintre animalele aflate în proprietate privată 14.552.452 sunt deĠinute în ferme de tip
familial;
d) 80.584.673 păsări din care 83.676 în proprietatea statului, 60.631 dintre acestea fiind deĠinute în
unităĠi cu flux industrial úi 80.500.997 păsări în sectorul privat. Dintre păsările aflate în proprietate privată
19.649.218 sunt deĠinute în unităĠi cu flux industrial de creútere úi exploatare, 14.469.113 de societăĠi úi
asociaĠii, iar 46.382.666 în ferme de tip familial.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece creúterea animalelor în proporĠie
covârúitoare în sistemul fermelor de tip familial conduce la dificultăĠi în aplicarea programelor de
supraveghere úi control datorită multitudinii acestor exploataĠii de animale de tip familial, cu excepĠia
suinelor.

Specia Total efective Proprietate Proprietate Animale Animale Animale

animale animale la a statului – privată – total deĠinute în deĠinute în deĠinute în
31.10.2015 total animale unităĠi private societăĠi úi ferme de
animale cu flux asociaĠii tip familial
industrial private
Bovine 2.268.348 6.539 2.261.809 27.312 163.098 2.071.399
Porcine 3.079.403 868 3.078.535 2.161.741 671.442 245.352
Ovine úi 15.025.796 19.710 15.006.086 - - 14.552.452
caprine
Păsări 80.584.673 83.676 80.500.997 19.649.218 14.469.113 46.382.666

4.2. Sistemul de producere úi valorificare a produselor de origine animală în România este

predominant de tip privat, însă, corelat cu creúterea animalelor în principal în exploataĠii de tip familial, cu
excepĠia suinelor, sunt produsele de origine animală destinate în principal consumului de tip familial sau
valorificării directe.
Raportul tehnic operativ asupra situaĠiei din zootehnie la data de 31.10.2015, disponibil on-line la
“ttp://www.madr.ro/cresterea-animalelor/bovine.html”, arată că în România se produceau până la data
respectivă:
a) 34.962.226 litri lapte vacă din care: 76.505 în sectorul de stat úi 34.885.721 în sectorul privat.
Au fost valorificaĠi pe piaĠă 67.734 litri lapte provenit din sectorul de stat úi 18.893.292 din sectorul privat.
Procesarea industrială a utilizat 50.869 litri lapte din sectorul de stat úi 8.517.307 litri din sectorul privat.
Pentru consum familial au fost utilizaĠi 12.163.203 litri lapte provenit din sectorul privat. Au fost
valorificaĠi direct 16.865 litri lapte provenit din sectorul de stat úi 10.375.985 litri lapte provenit din
sectorul privat.
b) 177.902 litri lapte bivoliĠă din care: 1.840 în sectorul de stat úi 176.062 în sectorul privat. Au
fost valorificaĠi pe piaĠă 1.620 litri lapte provenit din sectorul de stat úi 85.044 din sectorul privat.
Procesarea industrială a utilizat 1.620 litri lapte din sectorul de stat úi 25.593 litri din sectorul privat.
Pentru consum familial au fost utilizaĠi 65.716 litri lapte provenit din sectorul privat. Au fost valorificaĠi
direct zero litri lapte provenit din sectorul de stat úi 59.451 litri lapte provenit din sectorul privat.
c) 1.930.123 litri lapte capră din care: 724 în sectorul de stat úi 1.929.399 în sectorul privat. Au fost
valorificaĠi pe piaĠă 333 litri lapte provenit din sectorul de stat úi 941.563 din sectorul privat. Procesarea
industrială a utilizat 75 litri lapte din sectorul de stat úi 81.068 litri din sectorul privat. Pentru consum

6
familial au fost utilizaĠi 789.105 litri lapte provenit din sectorul privat. Au fost valorificaĠi direct 258 litri
lapte provenit din sectorul de stat úi 860.495 litri lapte provenit din sectorul privat.
d) 157.757 tone carne ovine úi caprine din care: 146 tone carne provenită din sectorul de stat úi
157.611 tone din sectorul privat. Au fost valorificate pe piaĠă 146 tone carne provenită din sectorul de stat
úi 111.289 tone carne provenită din sectorul privat. Procesarea industrială a utilizat zero tone carne din
sectorul de stat úi 18.099 tone din sectorul privat. Pentru consum familial au fost utilizate 46.322 tone
carne provenită din sectorul privat. Au fost valorificate direct 146 tone carne provenită din sectorul de stat
úi 93.190 tone carne provenită din sectorul privat.
e) 404.357 tone carne pasăre din care: 38 tone carne provenită din sectorul de stat úi 404.319 tone
carne provenită din sectorul privat. Au fost valorificate pe piaĠă 38 tone carne provenită din sectorul de
stat úi 362.948 tone din sectorul privat. Procesarea industrială a utilizat zero tone carne din sectorul de stat
úi 337.963 tone din sectorul privat. Pentru consum familial au fost utilizate 41.371 tone carne provenită
din sectorul privat. Au fost valorificate direct 38 tone carne provenită din sectorul de stat úi 24.985 tone
carne provenită din sectorul privat.
e) 5.228.298 mii ouă pasăre tone carne pasăre din care: 12.479 mii ouă provenite din sectorul de
stat úi 5.215.819 mii ouă provenite din sectorul privat. Au fost valorificate pe piaĠă 2.467 mii ouă
provenite din sectorul de stat úi 2.678.952 mii ouă provenite din sectorul privat. Procesarea industrială a
utilizat zero mii ouă provenite din sectorul de stat úi 1.108.606 mii ouă provenite din sectorul privat.
Pentru consum familial au fost utilizate 2.196.217 mii ouă provenite din sectorul privat. Au fost
valorificate direct 2.467 mii ouă provenite din sectorul de stat úi 1.570.346 mii ouă provenite din sectorul
privat.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc scăzut deoarece, deúi producerea úi consumul
alimentelor de origine animală în fermele de tip familial se realizează exclusiv pe răspunderea
producătorului, gravitatea consecinĠelor la nivelul sănătăĠii publice este redusă prin prisma mărimii
populaĠiei expusă riscului prin consumul de alimente în sistem familial sau achiziĠionate prin sistemul
vânzării direct de la producător.

7
Produsul Cantitate Cantitate provenită din Valorificare pe piaĠă Procesarea industrială Valorificare directă Pentru consum
totală la familial
31.10.2015
Sectorul Sectorul Sectorul de Sectorul Sectorul de Sectorul Sectorul de Sectorul privat Sectorul privat
de stat privat stat privat stat privat stat
Lapte vacă 34.962.226 76.505 34.885.721 67. 734 18.893.29 50.869 8.517.307 16.865 10.375.985 12.163.203
(litri) 2
Lapte 177.902 1.840 176.062 1.620 85.044 1.620 25.593 0 59.451 65.716
bivoliĠă
(litri)
Lapte capră 1.930.123 724 1.929.399 333 941.563 75 81.068 258 860.495 789.105
(litri)
Carne 157.757 146 157.611 146 111.289 0 18.099 146 93.190 46.322
ovine úi
caprine
(tone)
Carne 404.357 38 404.319 38 362.948 0 337.963 38 24.985 41.371
pasăre
(tone)
Ouă 5.228.298 12.479 5.215.819 2.467 2.678.952 0 1.108.606 2.467 1.570.346 2.196.217
(mii bucăĠi)

8
5. Clasa factorilor de risc corelaĠi cu activităĠile de supraveghere úi control în
exploataĠiile profesionale úi non-profesionale de rumegătoare
Până la intrarea României în UE, în Ġară a existat un centru naĠional pentru
Escherichia úi câteva laboratoare zonale, umane úi veterinare, care erau în măsură să
identifice structura antigenică a principalelor tipuri de E. coli. În prezent, nu mai există niciun
laborator care să fie dotat cu seruri specifice pentru stabilirea formulei antigenice complete
O:K:H (de exemplu: serotipul care produce septicemii la viĠei úi păsări O78K80(B)H(-). Unele
laboratoare dispun de echipamente doar pentru caracterizarea sumară a structurii antigenice úi
identificarea unui număr foarte limitat de categorii de E: coli. Fără analiza structurii
antigenice complete úi a factorilor de patogenitate (sau măcar analiza structurii ADN) nu
poate fi efectuat un studiu aprofundat al filiaĠiei unei infecĠii. (afirmaĠia aparĠine Profesor
emerit Dr. Mihai Decun, Membru al Academiei de ùtiinЮe Agricole úi Silvice, membru de
onoare al Academiei Oamenilor de ùtiinĠă)

5.1. Pentru domeniul sănătăĠii úi bunăstării animalelor, “Programul acĠiunilor de

supraveghere, prevenire, control úi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la
animale la om, protecĠia animalelor úi protecĠia mediului, de identificare úi înregistrare a
bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor úi ecvideelor”, aprobat prin Ordinul nr. 29 din 25
februarie 2014 a cărui aplicare prelungită a fost dispusă prin Nota de Serviciu a ANSVSA nr.
6133 din 10.02.2016, denumit în continuare Program Strategic, prevede următoarele:
a) în PARTEA 2, CAPITOLUL I: PROGRAME NAğIONALE DE
SUPRAVEGHERE ùI CONTROL AL BOLILOR LA ANIMALE, la
(i) SUBSECğIUNEA 35: 3.5. Programul privind monitorizarea úi raportarea rezistenĠei
antimicrobiene a bacteriilor zoonotice úi comensale
Scop: furnizarea de date privind rezistenĠa antimicrobiană pentru evaluarea tendinĠelor úi a
surselor de rezistenĠă antimicrobiană a bacteriilor zoonotice úi comensale în România
Eúantionarea úi colectarea izolatelor de:
- Salmonella spp;
- Campylobacter jejuni úi Campylobacter coli (C. Jejuni úi C. Coli);
- Escherichia coli (E. Coli) – indicator comensal;
ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2014, 2016, 2018 ùI 2020
A. Izolate de Salmonella spp:
- din populaĠia de găini ouătoare, pui de carne úi curcani pentru îngrăúare de la care s-au prelevat probe în cadrul
programelor naĠionale de control stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al Regulamentului (CE) nr.
2160/2003;
B. Izolate de Campylobacter jejuni:
- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne úi a curcanilor pentru îngrăúare
C. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din:
- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne úi a curcanilor pentru îngrăúare
D. Escherichia coli care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază provenite din: probe de cecumuri prelevate la
sacrificarea puilor de carne úi a curcanilor pentru îngrăúare
E. Izolate de Campylobacter coli:
- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne;
PRECIZĂRI TEHNICE
A. FrecvenĠa eúantionării
Eúantionarea, colectarea úi testarea susceptibilităĠii la agenĠii antimicrobieni se efectuează odată la doi ani, pe baza unui
sistem de rotaĠie, după cum urmează:
a) în anii 2014, 2016, 2018, 2020 – pentru găinile ouătoare, puii de carne úi curcanii pentru îngrăúare.
b) în anii 2015, 2017, 2019 – pentru porcine úi bovine cu vârstă mai mică de un an, carnea de porc úi carnea de bovine.
B. Dimensiunea eúantioanelor
Testarea susceptibilităĠii la antimicrobiene se realizează utilizând 170 de izolate pentru fiecare combinaĠie de specii
bacteriene úi tip de eúantion de populaĠie animală sau categorie de produse alimentare examinate. În cazul cărnii de
pasăre úi de porc, dacă producĠia este mai mică de 100.000 de tone/an, se testează 85 de izolate în loc de 170 de izolate
pentru fiecare combinaĠie specifică corespunzătoare.

9
Pentru monitorizarea specifică vizând E.coli, indicator comensal, care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază,
se analizează 300 de eúantioane din fiecare populaĠie animală úi categorie de produse alimentare. În cazul cărnii de
pasăre úi de porc, dacă producĠia este mai mică de 100.000 de tone/an, iar în cazul cărnii de bovine dacă producĠia este
mai mică de 50.000 de tone/an, se testează 150 de izolate în loc de 300 de izolate pentru fiecare combinaĠie specifică
corespunzătoare.
C. Metoda eúantionării
Izolatele supuse testării susceptibilităĠii la antimicrobiene se obĠin prin programele de monitorizare pe baza unei metode
de eúantionare aleatorie, provenite de la unităĠi epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau să fie selectate în mod
aleatoriu în abatoare. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeaúi unitate
epidemiologică/an.
D. Raportare
a) InformaĠii referitoare la fiecare eúantion individual
b) Descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM (rezistenĠă antimicrobiană)
c) InformaĠii generale
d) InformaĠii specifice privind eúantionarea
e) InformaĠii specifice privind testarea susceptibilităĠii la antimicrobiene
f) InformaĠii specifice cu privire la rezultatele metodei de diluare
g) Rezultatelor testelor sinergice
PRECIZĂRI EXECUğIE
Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilităĠi privind
examinarea postmortem. Testarea susceptibilităĠii la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA úi LSVSA
InstrucĠiunile detaliate referitoare implementarea programului de monitorizare úi raportare a rezistenĠei antimicrobiene a
bacteriilor zoonotice úi comensale vor fi transmise prin nota de serviciu

(ii) SUBSECğIUNEA 36: 3.6. Supravegherea standardelor microbiologice úi de marcare cu

gliceroltriheptanoat (gth) pentru produsele derivate obĠinute în unităĠile de procesare, unităĠile
de biogaz úi unităĠile de compostare autorizate sanitar-veterinar conform Regulamentului
(CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European úi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de
stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală úi produsele derivate
care nu sunt destinate consumului uman úi de abrogare a Regulamentului (CE) NR.
1774/2002
Unitate de biogaz Reziduuri de digestie Escherichia Coli 2 probe/unitate/an Conform prevederilor
Salmonella din Anexa V, capitolul
III, secĠiunea 3 din
Regulamentul (UE) nr.
142/2011
Unitate de compostare Compost Escherichia Coli 2 probe/unitate/an Conform prevederilor
Salmonella din Anexa V, capitolul
III, secĠiunea 3 din
Regulamentul (UE) nr.
142/2011

b) la SECğIUNEA 4: SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ùI CONTROLUL ALTOR BOLI

TRANSMISIBILE, ZOONOZE ùI EMERGENTE LA ANIMALELE, SUBSECğIUNEA 1:
1. BACTERIOZE
Supraveghere anatomopatologică úi de laborator la speciile receptive, notificare úi
raportare la autorităĠile sanitar-veterinare competente pentru:
a) RUJET
b) STREPTOCOCIE
c) STAFILOCOCIE
d) YERSINIOZĂ
e) CHLAMYDIOZA AVIARĂ
f) COLIBACILOZĂ

10
 Observăm că pentru domeniul sănătăĠii úi bunăstării animalelor, infecĠiile cu E. coli se
regăsesc la nivelul programului de monitorizare a rezistenĠei la antimicrobiene. De asemenea,
infecĠiile cu E.coli sunt specificate la nivelul supravegherii, profilaxiei úi controlului altor boli
transmisibile, zoonoze úi emergente la animale, fără a exista precizări suplimentare privind
modul de execuĠie, responsabilitatea, frecvenĠa, etc.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece nu există informaĠii
privind incidenĠa infecĠiilor cu E. coli la animale, în special a celor de la care se obĠin produse
destinate consumului uman (lapte úi carne), pe parcursul vieĠii, până la momentul în care
animalele destinate tăierii sunt supuse examenului antemortem sau produsele de origine
animală intră sub incidenĠa prevederilor specifice ale Programului Strategic.
5.2. Pentru domeniul siguranĠei alimentelor, Programul Strategic prevede:
a) la ANEXA nr. 2: NORME METODOLOGICE din 25 februarie 2014 DE
APLICARE A PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ùI CONTROL ÎN DOMENIUL
SIGURANğEI ALIMENTELOR, CAPITOLUL I: PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE ùI
CONTROL ÎN DOMENIUL SIGURANğEI ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ,
(i) SECğIUNEA 1: DEPISTAREA PRINCIPALILOR AGENğI ZOONOTICI LA
ANIMALE ùI ÎN ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ
Nr. crt. Boala Strategia úi conduita de execuĠie Precizări t
8. ESCHERICHIA E. ANIMALE VII E. ANIMALE VII (bovine)
COLI Bovinele úi ovinele se supun examenului ante Supraveghere prin examene de laborator – a se
VEROTOXIGENĂ mortem în unităĠi de tăiere autorizate sanitar- vedea prevederile Capitolului I din Anexa nr.
* veterinar, de către medici veterinari oficiali sau 1.
de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE
1. Se recoltează probe de pe suprafaĠa
II. CARNE carcaselor de bovine úi ovine, după toaletare,
a) Recoltarea de probe de pe suprafaĠa dar înainte de răcirea carcaselor.
carcaselor de bovine úi ovine, după toaletare, Recoltarea de probe este efectuată de către
dar înainte de răcirea carcaselor, pentru medicii veterinari oficiali din abatoare, iar
testarea E. coli verotoxigene (VTEC), de către analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV,
medici veterinari oficiali, din abatoare, conform programului specific elaborat de
conform programului specific pentru ANSVSA.
monitorizarea prevalenĠei E. Coli verotoxigene 2. Se recoltează probe de carne tocată de
(VTEC), elaborat de ANSVSA. bovine úi ovine, probe de carne tocată amestec,
b) Recoltarea de probe de carne tocată de care conĠine carne de bovine úi/sau ovine,
bovine úi ovine, probe de carne tocată amestec, precum úi probe de carne preparată de bovine
care conĠine carne de bovine úi/sau ovine, úi ovine.
precum úi probe de carne preparată de bovine Recoltarea de probe este efectuată de către
úi ovine, de către medici veterinari oficiali, din medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA úi
reĠeaua de desfacere cu amănuntul, conform analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV,
programului specific pentru monitorizarea conform programului specific elaborat de către
prevalenĠei E. Verotoxigene (VTEC) elaborat ANSVSA.
de ANSVSA. Tulpinile de E. coli verotoxigene (VTEC)
trebuie stocate la IISPV pentru confirmare úi
III. LAPTE CRUD colecĠie.
III. MĂSURI
Carne
1. În cazul izolării E. coli verotoxigene
(VTEC) în probele recoltate de pe suprafaĠa
carcaselor de bovine úi ovine, la nivelul
abatoarelor, carnea úi organele vor fi supuse
tratamentului termic înainte de a fi consumate,
nefiind supuse restricĠiilor sanitare veterinare.
2. În cazul izolării E. coli verotoxigene
(VTEC), carnea tocată de bovine úi ovine,
carnea tocată tocată amestec, care conĠine
carne de bovine úi/sau ovine, precum úi carnea

11
 preparată de bovine úi ovine se confiscă úi
denaturează.
3. Medicul veterinar oficial controlează prin
supraveghere/monitorizare/recoltare de probe:
a) respectarea bunelor practici de fabricaĠie úi
igienă, a programului HACCP în toate unităĠile
de abatorizare bovine úi în mod special a
formulelor de tratament termic în toate unităĠile
de procesare úi alimentaĠie publică;
b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în
abatoarele de bovine, ovine úi caprine;
c) respectarea măsurilor de prevenire a
contaminării încruciúate în toate unităĠile de
procesare, alimentaĠie publică úi în mod special
contaminarea post tratament termic a
alimentelor gata preparate pentru consum cu
termene de valabilitate lungi;
d) evitarea contaminării prin manipularea de
către personalul angajat a alimentelor gata
preparate pentru consum în unităĠile de
alimentaĠie publică.
IV. LAPTE
Respectarea igienei mulsului.

(ii) SECğIUNEA 4:
SUBSECğIUNEA 1: EXPERTIZA SANITAR-VETERINARĂ A ALIMENTELOR
DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII*.
EXPERTIZA SANITAR-VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE
ANIMALĂ INTRODUSE PE PIAğĂ ùI AFLATE ÎN PERIOADA DE
VALABILITATE**. CRITERII MICROBIOLOGICE DE SIGURANğĂ A
ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ (ÎN CAZ DE NECONFORMITATE, SE
VOR APLICA MĂSURI DIRECTE ASUPRA PRODUSELOR DE ORIGINE
ANIMALĂ, CONFORM REG. COM 2073/2005)
Etapa căreia i se
Categoria Metoda ReferenĠial
Nr. unităĠi aplică criteriul de
de Criterii analitică de interpretare
(eúantioane)/probă(3) siguranĠă a
alimente(4) referinĠă(1) rezultate(2)
alimentelor
Moluúte bivalve vii 1 E. coli(13) ISO/TS Regulamentul (CE) Alimente introduse
úi echinoderme, 16649-3 nr. 2073/2005, cu pe piaĠă în timpul
tunicate úi amendamentele perioadei lor de
gasteropode vii(18) ulterioare conservare

(iii) SUBSECğIUNEA 2: B. EXPERTIZA SANITAR-VETERINARĂ A

ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ LA NIVELUL UNITĂğILOR DE
PROCESARE -–CRITERII MICROBIOLOGICE DE IGIENĂ A PROCESULUI
TEHNOLOGIC DE FABRICAğIE A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ (ÎN
CAZ DE NECONFORMITATE, SE VOR APLICA MĂSURI DE REVIZUIRE A
IGIENEI PROCESULUI TEHNOLOGIC, A PROGRAMELOR DE AUTOCONTROL,
A PROCEDURILOR SPECIFICE, ETC. ÎN CONFORMITATE CU
REGULAMENTUL (CE) NR. 2073/2005, CU AMENDAMENTELE ULTERIOARE)

12
 Etapa căreia i se
Metoda ReferenĠial
Categoria de Nr. unităĠi aplică criteriul de
Criterii analitică de interpretare
alimente(4) (eúantioane)/probă(3) igienă a procesului
referinĠă(1) rezultate(2)
tehnologic
Carne tocată 5 E. coli(12) ISO 16649-1 Regulamentul Sfârúitul
sau 2 (CE) nr. procesului de
2073/2005, cu fabricaĠie
amendamentele
ulterioare
Carne separată E. coli(12) ISO 16649-1 Regulamentul Sfârúitul
mecanic(13) sau 2 (CE) nr. procesului de
2073/2005, cu fabricaĠie
amendamentele
ulterioare
Carne preparată 5 E. coli(12) ISO 16649-1 Regulamentul Sfârúitul
sau 2 (CE) nr. procesului de
2073/2005, cu fabricaĠie
amendamentele
ulterioare
Brânzeturi din 5 E. coli(15) ISO 16649-1 Regulamentul În timpul
lapte sau zer care a sau 2 (CE) nr. procesului de
fost supus unui 2073/2005, cu fabricaĠie, când se
tratament termic amendamentele preconizează că
ulterioare numărul de E. coli
este cel mai ridicat
Unt úi smântână 5 E. coli(15) ISO 16649-1 Regulamentul Sfârúitul
fabricate din lapte sau 2 (CE) nr. procesului de
crud sau din lapte 2073/2005, cu fabricaĠie
care a fost supus amendamentele
unui tratament ulterioare
termic inferior
celui de
pasteurizare
Produse 5 E. coli ISO 16649-3 Regulamentul Sfârúitul
decorticate úi fără (CE) nr. procesului de
cochilie din 2073/2005, cu fabricaĠie
crustacee úi amendamentele
moluúte tratate ulterioare
termic

(12)E. coli este folosit aici ca indicator al contaminării fecale.

(15)E. coli este folosit aici ca indicator al nivelului de igienă.

(iv) SECğIUNEA 6: SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR

ÎN TIMPUL PRODUCğIEI A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIğIA
MATERIILOR PRIME ùI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU CARE VIN
ÎN CONTACT CU ACESTEA
Apă(1) de la punctul ReĠea publică de Apa din reĠea publică Legea nr. 458/2002 Trimestrial pentru apa din sursă
de intrare în unitate la punctul de de la punctul de privind calitatea apei proprie conform prevederilor
úi utilizată în intrare în unitate - intrare în unitate úi potabile, cu Legii nr. 458/2002, cu
procesul tehnologic –semestrial utilizată în procesul modificările úi modificările úi completările
Sursă proprie -– tehnologic completările ulterioare ulterioare
trimestrial E. coli PH SR ISO 10523
Enterococi
amoniu SR ISO 5664
Apa din sursă
azotiĠi SR ISO 6777/A99

13
 proprie: azotaĠi SR ISO 7890/1
E coli cloruri SR ISO 9297
Enterococi
Sau metode alternative validate
Cl. Perfringes -–
care să îndeplinească condiĠiile
(inclusiv pentru
impuse de prevederile Legii nr.
spori)
458/2002, cu modificările úi
completările ulterioare.

(v) SECğIUNEA 10: MONITORIZAREA UNOR AGENğI ZOONOTICI ÎN

ALIMENTELE DE ORIGINE ANIMALĂ, ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE
DIRECTIVEI 2003/99/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ùI A CONSILIULUI
DIN 17 NOIEMBRIE 2003 PRIVIND MONITORIZAREA ZOONOZELOR ùI A
AGENğILOR ZOONOTICI, DE MODIFICARE A DECIZIEI 90/424/CEE A
CONSILIULUI ùI DE ABROGARE A DIRECTIVEI 92/117/CEE A CONSILIULUI ùI
ALE SPECIFICAğIILOR TEHNICE ELABORATE DE CĂTRE EFSA, PRECUM ùI
CONFORM CERINğELOR PENTRU CERTIFICAREA UNOR PRODUSE DE
ORIGINE ANIMALĂ DESTINATE EXPORTULUI ÎN ğĂRI TERğE*

8QLWDWHD GH OD FDUH

1U XQLWăĠL 5HIHUHQĠLDO VH SUHOHYHD]ă
&DWHJRULD GH 0HWRGD DQDOLWLFă GH
HúDQWLRDQH &ULWHULL LQWHUSUHWDUH SUREHOH(WDSD
DOLPHQWH UHIHULQĠă
SUREă UH]XOWDWH FăUHLD L VH DSOLFă
FULWHULXO
3UREH GH SH ( FROL0HWRGD 573&55HJOHPHQWăULOH 8($EDWRDUH GH
VXSUDIDĠD FDUFDVHORU YHURWR[LJHQH FRQIRUP vQ YLJRDUHERYLQHRYLQH
GH ERYLQH úL RYLQH 97(& VSHFLILFDĠLLORU 5HFRPDQGăULOH()6$FRQIRUP
GXSă WRDOHWDUH GDU WHKQLFH GHVFULVH GH SURJUDPXOXL VSHFLILF
vQDLQWH GH UăFLUHD ()6$ HODERUDW GH FăWUH
FDUFDVHORU SHQWUX $1696$
WHVWDUHD ( FROL
YHURWR[LJHQH
97(&

Se observă că pentru domeniul siguranĠei alimentelor, Programul Strategic impune

reguli stricte de control a produselor de origine animală, a apei utilizată în procesul
tehnologic, a suprafeĠelor carcaselor de animale, din punctul de vedere al prezenĠei E. coli.
ExistenĠa E. coli în apă, lapte, brânză etc. nu conduce în mod necesar la infecĠia
colibacilară, deoarece infecĠia poate fi declanúată doar de anumite tipuri de E. coli úi de o
anumită doză de germeni, în condiĠiile în care imunitatea organismului este prăbuúită. Laptele
proaspăt muls poate conĠine un număr redus de colibacili, fără a prezenta un pericol deosebit
pentru consumator, dacă înainte de consum este supus pasteurizării sau fermentării. Pentru
stabilirea filiaĠiei unei infecĠii colibacilare la om úi la animale trebuie dovedit că în probele
prelevate a fost pus în evidenĠă acelaúi biotip de E. coli care a fost izolat úi din cadavre sau din
materialele patologice.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece, reglementarea legislativă
impune depistarea prezentei E. coli în lanĠul alimentar exclusiv ca indicator al contaminării
fecale sau ca indicator al nivelului de igienă.

5.3. Detectarea verotoxinelor are o mare importanĠă deoarece într-un substrat nu poate
exista bacteria fără să nu fie prezentă verotoxina liberă, însă verotoxina poate fi prezentă, fără
a se putea izola bacteria. Din această cauză se acordă o mare atenĠie metodelor de detectare a
verotoxinelor din diferite substraturi (fecale, alimente,culturi)

14
 Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece inexistenĠa bacteriei
într-un substrat nu poate fi asociată în mod direct cu absenĠa verotoxinei.

5.4. Strategia optimă în diagnosticul de laborator al infecĠiei cu E.coli verotoxigenă

implică decelarea úi izolarea agentului patogen úi/sau demonstrarea prezenĠei verotoxinei
libere în fecalele pacienĠilor cu o boală cu tablou clinic compatibil.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc crescut deoarece sunt necesare analize de
laborator specifice pentru izolarea úi tipizarea tulpinii de E.coli responsabilă de secreĠia
verotoxinei.

5.5. InexistenĠa unui sistem integrat de supraveghere úi control a E.coli care să

cuprindă atât sistemul de supraveghere control în domeniul de prelucrare úi comercializare a
alimentelor de origine animală, cât úi în domeniul creúterii animalelor, în special a bovinelor
úi suinelor, atât din sectorul comercial, cât úi din cel non-comercial.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece nu există informaĠii
privind incidenĠa infecĠiilor cu E. coli la animale, în special a celor producătoare de alimente
purtătoare de risc pentru om (lapte úi carne).

6. Clasa factorilor de risc corelaĠi cu cadrul de reglementare

6.1. În prezent infecĠia cu E.coli verotoxigenă la animale nu este declarabilă sau
desemnată în reglementările agricole din întreaga lume. De obicei, investigaĠiile sunt
rezultatul anchetelor retroactive în cazul unor episoade de origine alimentară sau ale
cercetărilor útiinĠifice privind prevalenĠa.
Apreciem factor de risc de un nivel de risc foarte crescut deoarece nu există informaĠii
privind incidenĠa infecĠiilor cu E. coli verotoxigenă la animale.

Concluzii
1. Colibacilozele produc pierderi extrem de însemnate la principalele specii de animale de
fermă, fiind considerate printre cele mai păgubitoare boli infecĠioase ale animalelor.

2. La pierderile menĠionate anterior se adaugă úi importanĠa pentru sănătatea publică, multe

dintre serotipurile de E. coli de la animale întâlnindu-se frecvent ca agenĠi ai enteritelor la
nou-născuĠi sau ai unor infecĠii localizate umane. O mare atenĠie se acordă serotipului 0157
:H7, producător de verotoxină, care se dovedeúte a fi deosebit de patogen pentru om, dar care
se izolează úi de la bovine, porci, păsări úi alte specii de animale, de la care se poate transmite
la om, în special prin alimente de origine animală.

3. Au fost identificaĠi 32 factori de risc din care:

-17 factori cu risc foarte crescut
- 9 factori cu risc crescut
- 1 factor cu risc mediu
- 4 factori cu risc scăzut
- 1 factor cu risc minim

Nr. Factor de risc Nivel de risc

crt.
1 Toate tulpinile de E. coli secretă toxine foarte crescut
2 Colibacilii îúi datorează patogenitatea fie unor factori de virulenĠă, foarte crescut
fie unor factori de toxicitate, fie acĠiunii sinergice a ambelor

15
 categorii de factori, combinaĠi în diverse moduri
3 RezistenĠa remarcabilă în mediul ambiant, la temperatura foarte crescut
obiúnuită: 110-330 zile în apa de fântână, 70-270 zile în apa de
canal , 45-140 zile în sol
4 Sub denumirea generică de colibaciloze sunt reunite toate bolile foarte crescut
care au ca etiologie infecĠia primara cu E. coli
5 Gravitatea infecĠiilor este dependentă de specie, vârstă, starea foarte crescut
imunologică úi însuúirile tulpinii infectante
6 E. coli intervine adesea ca germen de infecĠie secundară în alte foarte crescut
procese infecĠioase cum sunt nefritele, cistitele, metritele, artritele
úi pneumoniile la mamifere sau micoplasmoza úi virozele
respiratorii la păsări
7 E. coli clasificat în patru grupe după factorul de patogenitate foarte crescut
dominant
8 Unele tulpini de E.coli nu produc infecĠii intestinale, dar produc foarte crescut
septicemii sau diverse infecĠii extraintestinale: urocistite,
pielonefrite, meningite, peritonite, artrite, salpingite, pneumonii,
aerosaculite
9 InfecĠia cu tulpini de E.coli producătoare de verotoxine este foarte crescut
asociată unei boli distincte al cărei spectru clinic include diaree
nespecifică, colită hemoragică úi sindrom hemolitic - uremic
(SHU) ce constituie principala cauză a insuficienĠei renale acute la
copii
10 Rezervorul natural de E. coli verotoxigenă este tractusul intestinal foarte crescut
al animalelor domestice, în special bovinele, iar alimentele
provenite de la acestea, cum ar fi carnea tocată úi laptele
nepasteurizat, sunt surse majore ale bolii la om
11 Morbiditatea úi mortalitatea asociate infecĠiei cu E. coli foarte crescut
verotoxigenă, în mare ca rezultat al SHU, constituie o problemă
zoonotică gravă pentru sănătatea publică
12 Pentru domeniul sănătăĠii úi bunăstării animalelor, Programul foarte crescut
Strategic nu cuprinde prevederi suficiente privind infecĠiile cu E.
coli astfel încât să se poată realiza o supraveghere eficientă a
acestor infecĠii la animalele de la care se obĠin produse destinate
consumului uman (lapte úi carne)
13 Pentru domeniul siguranĠei alimentelor, Programul Strategic foarte crescut
impune reguli stricte de control a produselor de origine animală, a
apei utilizată în procesul tehnologic, a suprafeĠelor carcaselor de
animale, din punctul de vedere al prezenĠei E. coli.
14 Detectarea verotoxinelor are o mare importanĠă deoarece într-un foarte crescut
substrat nu poate exista bacteria fără să nu fie prezentă verotoxina
liberă, însă verotoxina poate fi prezentă, fără a se putea izola
bacteria. Din această cauză se acordă o mare atenĠie metodelor de
detectare a verotoxinelor din diferite substraturi (fecale, alimente
culturi)
15 InexistenĠa unui sistem integrat de supraveghere úi control a E. foarte crescut
coli care să cuprindă atât sistemul de supraveghere control în
domeniul de prelucrare úi comercializare a alimentelor de origine
animală, cât úi în domeniul creúterii animalelor, în special a
bovinelor úi suinelor, atât din sectorul comercial, cât úi din cel
non-comercial.
16 În prezent infecĠia cu E.coli verotoxigenă la animale nu este foarte crescut
declarabilă sau desemnată în reglementările agricole din întreaga
lume. De obicei, investigaĠiile sunt rezultatul anchetelor
retroactive în cazul unor episoade de origine alimentară sau ale
cercetărilor útiinĠifice privind prevalenĠa.
17 InfecĠiile colibacilare la om sunt extrem de variate: infecĠii foarte crescut
digestive, toxiinfecĠii alimentare, infecĠii urinare, apendicite,
septicemii urmate de localizări în plămân, endocard, meninge, căi

16
 biliare etc. Unele tipuri de E. coli, produc infecĠii digestive grave,
chiar úi letale. Aceste îmbolnăviri apar în familie sau în
colectivităĠile umane fiind adeseori în strânsă legătură cu infecĠiile
la animale úi cu poluarea de tip fecal a alimentelor, apei úi a
mediului de viaĠă.
18 E. coli prezintă o mare heterogenitate antigenică. crescut
19 În maternităĠile pentru scroafe, cu pardoseala curată úi încălzită crescut
(31-220C), colibacilii mor în mai puĠin de o oră, o dată cu uscarea
suprafeĠelor contaminate, dar în fecale úi în gunoiul de grajd,
menĠinute într-un mediu umed, pot să supravieĠuiască 45 zile.
20 Colibacilii sunt în general sensibili faĠă de antibiotice sau crescut
chimioterapice dar pot să dobândească cu uúurinĠă rezistenĠa faĠă
de acestea, datorită existenĠei unor plasmide.
21 InfecĠia cu E.coli verotoxigenă a devenit larg recunoscută drept crescut
cauza majoră a unei boli de origine alimentară, în special în
societăĠile industrializate.
22 InfecĠia cu E.coli verotoxigenă poate fi contactată prin apă sau crescut
prin transmitere de la o persoană la alta.
23 Perioada de incubaĠie a îmbolnăvirilor cu E. coli verotoxigenă este crescut
de aproximativ 3-5 zile de la ingestia de alimente contaminate.
24 E. coli verotoxigenă se multiplică în intestin în mod similar crescut
serotipurilor enteropatogene.
25 Creúterea animalelor în România se realizează în principal în crescut
sistem privat, dar o pondere covârúitoare o are creúterea
animalelor în ferme mici de tip familial. Deúi nu este absent
complet, sectorul de stat al creúterii animalelor este puĠin
reprezentativ.
26 Strategia optimă în diagnosticul de laborator al infecĠiei cu E.coli crescut
verotoxigenă implică decelarea úi izolarea agentului patogen
úi/sau demonstrarea prezenĠei verotoxinei libere în fecalele
pacienĠilor cu o boală cu tablou clinic compatibil.
27 Colibacilii rezistă timp de 20 min la 600C dar sunt distruúi după mediu
30 min.
28 E. coli este repede distrus de antisepticele úi dezinfectantele scăzut
obiúnuite (soda caustică 1-2%, aldehida formică 1%, clorura de
var cu 1-2% clor activ etc.).
29 CirculaĠia úi comercializare de animalele infectate cu E.coli ce pot scăzut
constitui sursa de infecĠie cu E.coli pentru celelalte animale úi
pentru oameni.
30 CirculaĠia úi comercializarea de produse provenite de la animalele scăzut
ce pot constitui sursa de infecĠie cu E.coli
31 Sistemul de producere úi valorificare a produselor de origine scăzut
animală în România este predominant de tip privat, însă, corelat
cu creúterea animalelor în principal în exploataĠii de tip familial,
cu excepĠia suinelor, sunt produsele de origine animală sunt
destinate în principal consumului de tip familial sau valorificării
directe.
32 E. coli se găseúte în intestinul animalelor sănătoase, ca epifit, de minim
unde este eliminat permanent împreună cu fecalele, în mediul
ambiant.

4. E. coli are rezistenĠă crescută în gunoiul de grajd úi în mediul umed, la temperatura

mediului ambiant úi mai ales în apa de fântână, care este utilizată frecvent în gospodăriile
populaĠiei pentru adăpatul animalelor, dar úi pentru consum uman, ceea ce conduce la
necesitatea de a testa toate sursele de apă utilizate pentru consumul animalelor úi/sau al
omului, mai ales Ġinând cont de faptul că în zonele rurale este foarte frecvent utilizată apa de
fântână în consumul casnic.
17
5. Diversitatea patogenică pe care o manifestă poate crea dificultăĠi în diagnostic, fiind
necesare investigaĠii de laborator detaliate, sunt necesare analize de laborator specifice pentru
izolarea úi tipizarea tulpinii de E.coli responsabilă de secreĠia verotoxinei.

6. Probabilitatea de transfer în lanĠul alimentar a E. coli este foarte crescută iar consecinĠele
verotoxinei sunt unele foarte grave, iar procesarea industrială a alimentelor poate fi asociată
expunerii alimentelor la riscul contaminării cu E. coli.

7. Producerea úi consumul alimentelor de origine animală în fermele de tip familia se

realizează pe exclusiv pe răspunderea producătorului.

8. Nu există informaĠii privind incidenĠa infecĠiilor cu E. Coli la animale, în special a celor de

la care se obĠin produse destinate consumului uman (lapte úi carne), pe parcursul vieĠii.

9. Nu există informaĠii privind incidenĠa infecĠiilor cu E. Coli verotoxigenă la animale.

10. Este un germen care capătă rapid antibiorezistenĠă

11. DificultăĠi în aplicarea programelor de supraveghere úi control datorită multitudinii

exploataĠilor de animale de tip familial în care sunt obĠinute produse alimentare destinate
consumului casnic sau vânzării directe

12. Tratarea termică a alimentelor posibil contaminate conduce la inactivarea agentului

patogen cu condiĠia ca tratamentul să dureze minim 30 minute la o temperatura de minim
600C

13. Până la intrarea României în UE, în Ġară a existat un centru naĠional pentru Escherichia úi
câteva laboratoare zonale, umane úi veterinare, care erau în măsură să identifice structura
antigenică a principalelor tipuri de E. coli. În prezent nu mai există nici un laborator care să
fie dotat cu seruri specifice pentru stabilirea formulei antigenice complete O:K:H (de
exemplu: serotipul care produce septicemii la viĠei úi păsări O78K80(B)H(-). Unele laboratoare
dispun de echipamente doar pentru caracterizarea sumară a structurii antigenice úi
identificarea unui număr foarte limitat de categorii de E: coli. Fără analiza structurii
antigenice complete úi a factorilor de patogenitate (sau măcar analiza structurii ADN) nu
poate fi efectuat un studiu aprofundat al filiaĠiei unei infecĠii. (Profesor emerit Dr. Mihai
Decun, Membru al Academiei de ùtiinĠe Agricole úi Silvice, membru de onoare al Academiei
Oamenilor de ùtiinĠă)

14. Nerespectarea regulilor de igienă în colectivităĠi asigură pasajul permanent al bacteriilor

de la un individ la altul, ceea ce duce la selecĠia celor mai virulente celule din populaĠiile de
colibacili existente în mediul de viaĠă. Primele cazuri apar, de regulă, la indivizii cu imunitate
scăzută, ca urmare a stresului, a tulburării echilibrului natural dintre componenĠii biocenozei
intestinale úi a carenĠelor vitaminice. (Profesor emerit Dr. Mihai Decun, Membru al
Academiei de ùtiinĠe Agricole úi Silvice, membru de onoare al Academiei Oamenilor de
ùtiinĠă)

15. După cum a rezultat din episoadele de sindrom hemolitic - uremic ce au evoluat în alte
Ġări, stabilirea surselor úi a căilor de transmitere a infecĠiei este extrem de dificilă, chiar úi în
cazul statelor care dispun de laboratoare bine dotate úi de microbiologi specializaĠi în

18
domeniul enterobacteriilor. Directorul Institutului Robert Koch, din Germania, care a
monitorizat infecĠia cu E. coli, a declarat ca stabilirea exactă a sursei de contaminare este
dificilă úi poate dura mai multe luni, după cum este posibil să nu se afle niciodată. În cazul
Ġării noastre, se pare că autorităĠile competente au fost surprinse nepregătite, fără un plan de
management pentru asemenea investigaĠii. Faptul că, după o întârziere apreciabilă, s-a izolat
din materiale patologice o tulpină de E. coli din serogrupul O26 (cazul din judeĠul Argeú), fără
o caracterizare completă privind antigenii de suprafaĠă (K) úi flagelari (H), care a fost urmată
de izolarea din unele alimente a altei tulpini de E. coli, din acelaúi serogrup O26, a condus la
iluzia că a fost stabilită filiaĠia contaminării. Este posibil ca factorii de decizie să nu fi útiut că
structura antigenică la E. coli este extrem de complexă úi că izolarea a două tulpini din probe
diferite, aparĠinând la acelaúi serogrup, nu reprezintă dovada identităĠii acelor tulpini, pentru
că acestea ar putea aparЮine la serotipuri diferite, cum ar fi: O26K60H- sau: O26K60H11, sau
O26K60H32 etc. (Profesor emerit Dr. Mihai Decun, Membru al Academiei de ùtiinĠe Agricole
úi Silvice, membru de onoare al Academiei Oamenilor de ùtiinĠă)

16. Necesitatea stabilirii unei strategii de viitor, care să includă:

- o evidenĠă úi o raportare mai bună a bolilor diareice infecĠioase, la copii úi în general;
- perfecĠionarea trasabilităĠii produselor alimentare úi în mod deosebit a celor destinate
copiilor sugari;
- o mai bună pregătire a mamelor úi a bonelor care îngrijesc copii mici, îndeosebi privind
igiena individuală;
- creúterea nivelului de educaĠie sanitară a populaĠiei prin mijloacele mass-media privind
importanĠa tratamentului termic al alimentelor, la temperaturi de peste 70°C úi
decontaminarea legumelor, fructelor, căpúunilor, imediat ce au fost aduse în bucătărie, prin
spălarea abundentă cu apă clorinată (eventual prin folosirea unui antiseptic pe bază de
halazonă, cloramină sau un alt produs pe bază de clor);
- întărirea supravegherii epidemiologice a personalului implicat în colectarea úi prelucrarea
laptelui úi altor produse alimentare;
- recoltarea úi examinarea periodică, sub aspect microbiologic, a probelor din alimentele
expuse contaminării de natură fecală;
- stabilirea de conduite adecvate pentru trierea culturilor de microorganisme ce se izolează în
laboratoare úi desemnarea laboratoarelor care să fie în măsură să facă examene antigenice
complete, teste de patogenitate úi eventual examene genetice pentru compararea tulpinilor de
colibacili ce se izolează în cursul evoluĠiei infecĠiilor digestive.
(Profesor emerit Dr. Mihai Decun, Membru al Academiei de ùtiinĠe Agricole úi Silvice,
membru de onoare al Academiei Oamenilor de ùtiinĠă)

19
Factori de risc identificaĠi úi evaluaĠi
Nr. Factor de risc
crt.
1 E. coli se găseúte în intestinul animalelor sănătoase, ca epifit,
de unde este eliminat permanent împreună cu fecalele, în
mediul ambiant.
2 E. coli prezintă o mare heterogenitate antigenică.
3 Toate tulpinile de E. coli secretă toxine
4 Colibacilii îúi datorează patogenitatea fie unor factori de
virulenĠă, fie unor factori de toxicitate, fie acĠiunii sinergice a
ambelor categorii de factori combinaĠi în diverse moduri
5 Colibacilii rezistă timp de 20 min. la 600C dar sunt distruúi
după 30 min.
6 rezistenĠa remarcabilă în mediul ambiant, la temperatura
obiúnuită: 110-330 zile în apa de fântână, 70-270 zile în apa
de canal, 45-140 zile în sol
7 În maternităĠile pentru scroafe, cu pardoseala curată úi
încălzită (31-220C), colibacilii mor în mai puĠin de o oră, o
dată cu uscarea suprafeĠelor contaminate, dar în fecale úi în
gunoiul de grajd, menĠinute într-un mediu umed, pot să
supravieĠuiască 45 zile.
8 Colibacilii sunt în general sensibili faĠă de antibiotice sau
chimioterapice dar pot să dobândească cu uúurinĠă rezistenĠa
faĠă de acestea, datorită existenĠei unor plasmide.
9 E. coli este repede distrus de antisepticele úi dezinfectantele
obiúnuite (soda caustică 1-2%, aldehida formică 1%, clorura
de var cu 1-2% clor activ etc.).
10 Sub denumirea generică de colibaciloze sunt reunite toate
bolile care au ca etiologie infecĠia primară cu E. coli
11 Gravitatea infecĠiilor este dependentă de specie, vârstă, starea
imunologică úi însuúirile tulpinii infectante
12 E. coli intervine adesea ca germen de infecĠie secundară în
alte procese infecĠioase cum sunt nefritele, cistitele, metritele,
artritele úi pneumoniile la mamifere
Nivel de risc ObservaĠii
minim germenul este omniprezent în natură, fiind unul epifit
crescut heterogenitatea antigenică implică analize de laborator speciale pentru
identificarea agentului patogen úi pentru serotipizare.
foarte crescut provocă deteriorarea profundă a stării de sănătate, putându-se ajunge
chiar úi la exitus
foarte crescut patogenitatea acestui agent patogen este direct proporĠională cu
numărul de căi pe care acesta poate acĠiona asupra organismului
mediu tratarea termică a alimentelor posibil contaminate conduce la
inactivarea agentului patogen cu condiĠia ca tratamentul să dureze
minim 30 minute la o temperatura de minim 600C
foarte crescut rezistenĠa crescută la temperatura mediului ambiant úi mai ales în apa
de fântână, care este utilizată frecvent în gospodăriile populaĠiei pentru
adăpatul animalelor, dar úi pentru consum uman
crescut rezistenĠă destul de crescută în gunoiul de grajd úi în mediul umed
crescut capătă rapid antibiorezistenĠă
scăzut distrus rapid de dezinfectantele úi antisepticele uzuale
foarte crescut afectează mai multe specii de animale úi păsări producând diferite
tipuri de boli, de diferite gravităĠi
foarte crescut animalele cu status imun deficitar, cele prost întreĠinute sau foarte
tinere fac forme grave de boală.
foarte crescut apare frecvent ca germen al unei infecĠii secundare, complicând
evoluĠia infecĠiei primare, chiar până la moartea animalului)
20
 sau micoplasmoza úi virozele respiratorii la păsări
13 E. coli clasificat în patru grupe după factorul de patogenitate foarte crescut diversitatea patogenică pe care o manifestă poate crea dificultăĠi în
dominant diagnostic, fiind necesare investigaĠii de laborator detaliate
14 Unele tulpini de E.coli nu produc infecĠii intestinale, dar foarte crescut produce infecĠii sistemice afectând profund sănătatea animalelor
produc septicemii sau diverse infecĠii extraintestinale:
urocistite, pielonefrite, meningite, peritonite, artrite,
salpingite, pneumonii, aerosaculite
15 InfecĠia cu tulpini de E.coli producătoare de verotoxine este foarte crescut consecinĠele verotoxinei sunt unele foarte grave
asociată unei boli distincte al cărei spectru clinic include
diaree nespecifică, colită hemoragică úi sindrom hemolitic -
uremic (SHU) ce constituie principala cauză a insuficienĠei
renale acute la copii
16 InfecĠia cu E.coli verotoxigenă a devenit larg recunoscută crescut procesarea industrială a alimentelor este asociată expunerii la riscul
drept cauza majoră a unei boli de origine alimentară, în reprezentat de E. coli
special în societăĠile industrializate
17 InfecĠia cu E.coli verotoxigenă poate fi contactată prin apă crescut căile de contaminare sunt multiple
sau prin transmitere de la o persoană la alta; prin contaminarea
fecală a alimentelor (igiena umană necorespunzătoare) úi
tratarea termică necorespunzătoare; prin contaminarea
legumelor úi fructelor (ca urmare a utilizării gunoiului de
grajd drept îngrăúământ natural) care nu au fost spălate
abundent cu apă clorinată
18 Rezervorul natural de E. coli verotoxigenă este tractusul foarte crescut probabilitatea de transfer în lanĠul alimentar a agentului patogen este
intestinal al animalelor domestice, în special bovinele, iar foarte crescută iar consecinĠele verotoxinei sunt unele foarte grave
alimentele provenite de la acestea, cum ar fi carnea tocată úi
laptele nepasteurizat , sunt surse majore ale bolii la om
19 Morbiditatea úi mortalitatea asociate infecĠiei cu E. coli foarte crescut consecinĠele verotoxinei sunt unele foarte grave
verotoxigenă, în mare ca rezultat al SHU, constituie o
problemă zoonotică gravă pentru sănătatea publică
20 Perioada de incubaĠie a îmbolnăvirilor cu E. coli verotoxigenă crescut perioada de incubaĠie este une relativ scurtă
este de aproximativ 3-5 zile de la ingestia de alimente
contaminate
21 E. coli verotoxigenă se multiplică în intestin în mod similar crescut modul de manifestare a infecĠiei cu E. Coli este, în general, acelaúi
serotipurilor enteropatogene pentru toate serotipurile până la momentul în care verotoxina începe să
producă efecte
22 InfecĠiile colibacilare la om sunt extrem de variate: infecĠii risc foarte infecĠia cu E. coli, poate conduce la infecĠii digestive grave, chiar úi
digestive, toxiinfecĠii alimentare, infecĠii urinare, apendicite, letale
septicemii urmate de localizări în plămân, endocard, meninge,

21
 căi biliare etc. Unele tipuri de E. coli, produc infecĠii digestive
grave, chiar úi letale. Aceste îmbolnăviri apar în familie sau în
colectivităĠile umane fiind adeseori în strânsă legătură cu
infecĠiile la animale úi cu poluarea de tip fecal a alimentelor,
apei úi a mediului de viaĠă.
23 CirculaĠia úi comercializarea de animalele infectate cu E.coli scăzut circulaĠia animalelor se realizează sub supraveghere sanitară veterinară
ce pot constitui sursa de infecĠie cu E.coli pentru celelalte
animale úi pentru oameni.
24 CirculaĠia úi comercializarea de produse provenite de la scăzut circulaĠia produselor de origine animală se realizează sub supraveghere
animalele ce pot constitui sursa de infecĠie cu E.coli sanitară veterinară
25 Creúterea animalelor în România se realizează în principal în crescut dificultăĠi în aplicarea programelor de supraveghere úi control datorită
sistem privat, dar o pondere covârúitoare o are creúterea multitudinii exploataĠilor de animale de tip familial
animalelor în ferme mici de tip familial, deúi nu este absent
complet sectorul de stat al creúteri animalelor este puĠin
reprezentativ.
26 Sistemul de producere úi valorificare a produselor de origine scăzut deúi producerea úi consumul alimentelor de origine animală în fermele
animală în România este predominant de tip privat, însă, de tip familial se realizează exclusiv pe răspunderea producătorului,
corelat cu creúterea animalelor în principal în exploataĠii de tip gravitatea consecinĠelor la nivelul sănătăĠii publice este redusă prin
familial, cu excepĠia suinelor, sunt produsele de origine prisma mărimii populaĠiei expusă riscului prin consumul de alimente
animală sunt destinate în principal consumului de tip familial în sistem familial sau achiziĠionate prin sistemul vânzării direct de la
sau valorificării directe. producător
27 Pentru domeniul sănătăĠii úi bunăstării animalelor, Programul foarte crescut nu există informaĠii privind incidenĠa infecĠiilor cu E. coli la animale,
Strategic nu cuprinde prevederi suficiente privind infecĠiile cu în special a celor de la care se obĠin produse destinate consumului
E. coli astfel încât să se poată realiza o supraveghere eficientă uman (lapte úi carne), pe parcursul vieĠii
a acestor infecĠii la animalele de la care se obĠin produse
destinate consumului uman (lapte úi carne)
28 Pentru domeniul siguranĠei alimentelor, Programul Strategic foarte crescut reglementarea legislativă impune depistarea prezentei E. coli în lanĠul
impune reguli stricte de control a produselor de origine alimentar exclusiv ca indicator al contaminării fecale sau ca indicator
animală, a apei utilizată în procesul tehnologic, a suprafeĠelor al nivelului de igienă.
carcaselor de animale, din punctul de vedere al prezenĠei E.
coli. ca indicator al contaminării fecale sau ca indicator al
nivelului de igienă.
29 Detectarea verotoxinelor are o mare importanĠă deoarece într- foarte crescut inexistenĠa bacteriei într-un substrat nu poate fi asociată în mod direct
un substrat nu poate exista bacteria fara a nu fi prezenta cu absenĠa verotoxinei
verotoxina liberă, însă verotoxina poate fi prezentă, fara a se
putea izola bacteria. Din această caută se acordă o mare
atenĠie metodelor de detectare a verotoxinelor din diferite
substraturi (fecale, alimente culturi)

22
30 Strategia optimă în diagnosticul de laborator al infecĠiei cu crescut sunt necesare analize de laborator specifice pentru izolarea úi tipizarea
E.coli verotoxigenă implică decelarea úi izolarea agentului tulpinii de E.coli responsabilă de secreĠia verotoxinei
patogen úi/sau demonstrarea prezenĠei verotoxinei libere în
fecalele pacienĠilor cu o boală cu tablou clinic compatibil.
31 InexistenĠa unui sistem integrat de supraveghere úi control a E. foarte crescut nu există informaĠii privind incidenĠa infecĠiilor cu E. coli la animale,
coli care să cuprindă atât sistemul de supraveghere control în în special a celor producătoare de alimente purtătoare de risc pentru
domeniul de prelucrare úi comercializare a alimentelor de om (lapte úi carne)
origine animală, cât úi în domeniul creúterii animalelor, în
special a bovinelor úi suinelor, atât din sectorul comercial cât
úi din cel non-comercial.
32 În prezent, infecĠia cu E.coli verotoxigenă la animale nu este foarte crescut nu există informaĠii privind incidenĠa infecĠiilor cu E. coli
declarabilă sau desemnată în reglementările agricole din verotoxigenă la animale
întreaga lume. De obicei, investigaĠiile sunt rezultatul
anchetelor retroactive în cazul unor episoade de origine
alimentară sau ale cercetărilor útiinĠifice privind prevalenĠa.

23