Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Constantin Giurescu - Contributiuni La Studiul Marilor Dregatorii in Secolele XIV - XV

    Încărcat de

    Bob D Dylan the 41st
    41 vizualizări175 pagini
    Constantin Giurescu - Contributiuni la studiul marilor dregatorii in secolele XIV - XV

    Titlu original

    Constantin Giurescu - Contributiuni la studiul marilor dregatorii in secolele XIV - XV

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Constantin Giurescu - Contributiuni la studiul marilor dregatorii in secolele XIV - XV

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    41 vizualizări175 pagini

    Constantin Giurescu - Contributiuni La Studiul Marilor Dregatorii in Secolele XIV - XV

    Încărcat de

    Bob D Dylan the 41st
    Constantin Giurescu - Contributiuni la studiul marilor dregatorii in secolele XIV - XV

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 175
    Constantin C. Giurescu Contributiuni la Studiul marilor dregatorii in secolele XIV si XV. VALENII-DE-MUNTE Aseziimantul de Tipografie si Legatorie de cirfi »Datina Romaneascé~ 1926 PREFATA. Lucrarea de fata, prezentata ca tezd de doctorat la Facultatea de litere din Bucuresti, a fost susfinutd in ziua de 14 Noemvrie 1925, comisia examinatoare fiind alcatuita din domnii profesori Ch. Drouhet, decanal Facuttatil, ca pregedinte, N. lorga, V. Parvan, D. Russo gi P. Cancel ca membri. Asupra acestei lucrari, d. raportor N. forga a facut urmdtoarele aprecieri: ,Lucrarea... pe care d. C. C. Giurescu o prezinta ca tesd de doctorat e un studia care face cea mai mare onoare autorului $i promife stiinfei_noastre isforice un maestru. , Perfect informaté, de o criticd pe atdt de patran- zdtoare, pe cat de cumpdnitd si tot asa de plind de curtoasia pe care o intalnim rareori in cele dintai scrieri ale tinerilor, ea cerceteazd tot materialul docit- mentar $i da adeseaori rezuitate care se pot considera ca definitive. ,Opiniile despre originea dregdtoriiior $i schimbarea lor de infeles sunt cele ce decurg fireste dintr’o atenté si infelegatoare interpretare a mdrturitlor*. Dificuttafi de ordin tipografic au facut ca lucrarea de fafa sé apard in urma lucrdrit Noi contributiuni la studial maritor dregdtorii in secolele XIV si XV", desi aceasta din urmd este, de fapt, completarea pre- zentei teze de doctorat. C. C. Grurescu. INTRODUCERE, Un studiu asupra vechii organizari administrative a farilor romanesti, care s4 cerceteze aceasta problema in diferitele ei aspecte si fn transformatile pe care le-a suferit in decuraul vremuritor, lipseste pana acum istoriografiei noastre. Aceasta lips4 se explicd, pe de o parte, prin faptul ca istoricif contem- porani au fost atragi de alte aspecte mai interesante ale vietii noastre din trecut (istoria politica gi acefa a claselor sociale), pe de alta parte, prin dificultatile ce se leagi de o astfel de cercetare. Intr'adevar, 0 expunere a vechii noastre organizari administrative presupune mai intain o serie intreagi de mono- grafit asupra unor chestiuni speciale, de amAnunt. Ori, aceste monografii sunt in momentul de fafa in aumar foarte restrans '. Cea mai mare parte a lor ramAne sa fie fcutd de aici inainte. Ne proptinem in lucrarea de fafa s4 intreprindem una din aceste monografii pregAtitoare, anume un studiu-asupra marilor dreg&torii in secolele XIV si XV. Problema aceasta a fost atinsa pan4 acum mai mult in treacdt de c&tre istoricii contemporani. La 1847, Laurian, publicdnd in ,Magazinul istoric pestru Dacia’, raportui cilugirului misionar Del Monte despre Tara-Roma- neascd, spunea urmatgarele: ,Mai ales Archontologia*,e de mare insemnatate pentru istoria noastrs. Noi em adunat.... mat multe nctite si vom incerca in un articlu 98-1 deducem origina din Archontologia bizantin4, introducerea ei in Tara-Romaneasca, diversele modificatiuni care le-a suferit cu incetul pana la cea din urma, agezata prin Regulament“*. Fagaduiala lui Laurian nu _s'a indeplinit ins&: articolul de care vorbegte, n’a mai aparut. Picot si Benges:u, in studinl lor despre Alexandrw cel Bun, fntreptind, dupa cAte stim, cea dintal expunere, pe bazd docu- mentard, a dregatoriilor moldovenesti, dela Alexandru la Stefan cel Mare. Pornind dela afirmarea ca dregatoriile noastre au fost * Veui mat jos p. 3. 2 Adic& dregatorille: descrierea tor constilue partea princlpalé a raportulul. 2 t. V, p. 71— Ca articolul eal Ini Laurian, nu al fui Balcescu, vezi N. lorga, “Ist. lit. rom. in sec. XIX, vol. Il, p. 134, t ©. C. Giurescu aicdtuite dupA modelele (érilor inconjurdloare, ei incep pria a enumera dregitorille acestor tari, adicd pe cele bizantine, bul- gare, unguresti si polone. Dupa’ aceia trec la dregatortile mol- dovenesti, indicdnd, foarte pe scurt, atribufifle lor. La sfarsit, ei arata boierii cari au ocupat zisele dregdtorli in intervaiul cer- cetat?. Ghibanescu, in yolumul XVII din Ustearlul, a publical po lista de boerii Moldovei dela inceput gi pana la 1634“ Ingirandu-i ins nu dupa divanuti ci pe grupe, dupa dregatorille pe care le-au ocupat (logoteti, vornici, spatari etc.) La mai toate aceste grupe, el reproduce pasagiile din Dimitrie Cantemir, Miron Costin gi interpolatia atribuita lui Misail CAtugarul, privitoare la _atribu- {lile dregstoriel respective. Accasta list’ a lui Ghibanescu este aga dar o culegere de material privilor nu atat la dregato: cat la boleril care le-au ocupat®. Divanuri sau liste de dregd- +p. 64-95, Ch recentia din Coavorbir! Literare, XVI (1808) p. 360-2. -— In acelag an, 1882, aparea gi lncrarea lui Joan Brezoianu despre Vechite in- stitufiant ale Romdniei. O menfionitn nutmai fiindcd este prima incereare asupra seiMtor aosstre Institufll agadar gi asupra dregitorilor; ca valoare ins&, este eu totul redusa. Brezoianu are 0 concepfie cludatd despre vechile noastre dre- gator, El le tinparte ne secole. in secolul XIV nu descrie decat gsse drega- Sort pentru Tara-Romaneascd (banul, vornicul, logotdtul, vistierul, spatarul, pos- telniculy s pentru Moldova (acetasi, fara naa) deoarece ,numai ete figu- reaza prin chrisobulele domnitorilor Farei Romanesti din acest secol gi... numai pe dansele le-a adoptat ‘Alexaadr cel Bon al Moldaviel Ja anul 1390" ip. 4.) in secolul XV adaug’ descrierea creator numite de Cantemit de clasa 1 (dela pabarnic — setrar inclusiv, p. 40). ‘Nu pe toti ins4, devarece mai lasa cafi- Va (intre ci pe cei doi vornich moldoveni, pe aga) sl pentru: secolul XVI(p. 6U)- In cel urmator, se ocupd aumai de serdar si sulger. Dupé cum se vede, o tin partire cu total arbitrard, care nu ‘corespunde realitatil, Pentra atributille dre gAtorllor, urmed woarele narative dis secolul XVIE, mai ales pe Cantemir. fh ce priveste originea lor, cAfeva rinduri numai: logofatul, vistierul, spatarul cunt de origine bizanting, pe vosnic gi postelnic, denumifi ptin ,vorhe curat sla- se ee or fiat dela Dapatol Oltenie!™ (2) sau dela regatul romano-bulgar, (p- 1) Despre cellatfi, nimic. Ig) poate da orlcine seam de valoarea Iwcréril Tui Brezoianu, + Uricariul XVII, p. 444-530. — Dupa difcritele grape de boieri dregatori, Ghibanescu dA $1 o ‘grupa de boleri fri tid saw cu titlurt nesigure (p. 453- 463). Cu privire 1a acestia ave, de observat urmatoazele @) Uni diatre ei au de fapt fitiusi sigure, dar prescurtate. Aga sunt parch= labii: Manoi! ot Holin sau Hotineano! p, 450-50, ete); Sandru dela Neamt (p. 454); Duma Nemfeanul (p. 439); Isaia Nemfeanul (463+; Sandru ot Dorohoi sau Dorohoianal p. 462-3); Zbiara ot Beigrad “p. 463) etc. by La aNfi se arata itll’ in mod sigur, agadar mu frebvlau put ia. aceasta grapé. Cittim, de gild’, pe Sendrica aprod (p. 461), pe Sendrica gramatic (p. 460), aiateo. posadnic (p. 465), pe Stan posadnic (p. 457), pe Neagoe pisar (P.450), pe Sendrica pisar 'p- 468), pe Balog podceasi ip. 457}, etc, Droguy Marscaicbs este trecut la’ vornici (p. 468) 1 In grupa boierilor cu tit. luri nesigure op. 453. Ramai nedumerit: este Dr? goi vormic sau nu cste? ‘Tot asa si procelnicul: odata este trecut la wn loc cu diaci, gramaticli gi risaril ip £26), alta data inte boferii fari tifuri sau cu fitlurl nesigure, inscth I:-1 de un semn de intrebare (p. 455). Care ¢ adevarata parere a ini Gtibancscu in ce priveste procelnicul ? ee AV XV 3 tori au publicat pentra intervale mai lungi Stefan Grecianu' si Ghibanescu ®, jar pentru cate o domnie sau dou’, Al. Lapedatu in «Vlad Voda Calugarul>, V. Parvan tn sAlexandrel Voda gi Bogdan Voda» gi Iulian Marinescu in «Bogdan IIt cel Orb.» i Cercetari speciale, privitoare ta o singura dregatorie au facut Gheorghe Popoviel despre Starostia sepenicencs * 1. Tanovi sant qesmre Llatmanie*, LC. Fuitif despre Bania eraioveand 8, i gi D. Nichita despre Parealabia in Moldova pana la sfargitul ‘ Secolului XVI‘. In nlstoria Romaniior® a {ui Xenopol", in ,Geschichte deg tus manischen Volkes*® si Histoire de la civilisation Toumaine* ? ale delui lorge, cate si trele lucrari de caracter Sintetic, tmbrs- ligand intreaga dezvoitare a trecutelui nosiru, nu se putea insista, evident, asupra acestui capitol din vechea noastra organizare Garé sunt dregatoriile. Cercetarea lor e facula In cadrat hncrarif Senerale $i ca atare nu se poate cere ca ea a imbratis:ze Problema tn toate aspeetele ei. Xenopol toloseste tt primui rand stirife izvoarelor »naratives (vezi, pentru acestea, mai jos p. 1417) din sec. XVI si XVII si mumai intro resiransa masura documentele. D. Torga revine asupra probiemei drega- torlior 31 ia alte doua articole: ,Rostul boicrinni noastre® #0 st »Scrigori de boieri*" far4 insA ‘Si insiste tn deosebi asupra ei. Tot in treacdt, in ecadrul unor Iucrari de alt caracter, sau Mai ocupat de dregatorii Episcopul Melchisedec tn »Cronica Hagilor“'*, lon Bogdan tn Cultura veche romana¢ 'D Onciul in Cursul de istorie veche a Romanilor 4, C. Giurescu in Cursul marilor dregitorti tn secolele XIV si XV | | | : « Siful voevoritor ew divane si note, Bucuresti, 1907, ner lv, XI (1915) No. 1p. '20— XXX (1998), NOT, p. 3b Glivanuri mun- tene si moldovene dia 0% ta 17.0) ea tet Fa Maiorescu Omagiu®, Bucuresti 1940, ; 478-82. — Popovie avea intenfla si se ocupe mai de aproape de dregtorine moldovenesti dy file gavin mo WBS. at su de ta Academia Romand, cupmmeana ig a) ie 9 avand sul; lnceputurts doealior moldovinestie tae ms. 3¢ga- Timpues humal céteva irsemndi disparate, nu expunere sistoation Moartea Umpurie a Impledecat si-3i realizeae planul. / Aceastl cereetare iormeaza 0 lunga parantécd tn memorial ~Contribupiyni {a biografiite unora din cronicarit mollovent“in knoe XXVITH1905) p, 23-9, Jomien ty, By 23-2, atinge cl, pe scurt, in cateva, Findus or ene biturcanii pense alindnie cateva randuri si la Ghibamescu, Din domnia tui Stefan in Athiva XV, p. 216, 2 gBauit gi Catmacamit Craivvei", tn Arhivele Ohtentel M924) p. 193-217, 7 Athiva XXX (1925) No. 2, p. 00-98, “ 34 p. 348 7 ed. 2, val. Til p, 224-247. 1 Nol tf 252-3, of traducerea romdneasct, vol i, Bucuresti 1925, p, 8.9, ° p, 114-17. 1 ia ilstorta Romandlor tm chipuri gi teoane* vol. Ui, p. 148-169, 1 iG P. © op. 81-54, . ‘ 18 p. 45-40, ** Ealifie poligratiata din 1900, p, 415-483, ct. Din Istoria. Rombnlei P. 24, a asupra operei Descriptio Moldaviae* !, D, Russo in »Elenizmul in Romania“* gi 1. Ursu in ,Stefan cel Mare** Scopul lucrarii de faj4 este, dupa cum am spus, cercetarea marilor dregatorli somanesti in secolele XIV gi XV. Cateva la- moriri asupra acestoi titly. Anticipand asupra celor urmatoare, vom sptine ca dregator inseamna functionar sau slujbag in ge- neral. A studta vechile dregdtorii romanegti inseamn deci a studia infreaga noastré organizare administratiod din trecut. Cum insa un alare subiect ar cere o dezvoltare enormé, am restrans cercetarea noastra numai asupra «marilor dregatori», adicé a functionariior superiori corespunzatori ministrilor de azi. Acegti. mari dregatori* alcatuiau statul domnese si figureaza jn mod obignuit ca martori in hrisoavele cancelartei. Deosebirea intre:,marli dregatori* st ceilalti apare dela cele dintai docu. mente interne. La sfarsitu! actului din 28 Noemvrie 1399 prin care Iuga confera lui TAban dowd sale, se citeazi credinta «tu- turor boierilor nogtri, a mari si mici*. In documentul din 11 Fevruarie 1401, dela Alexandru cel Bun, se invoacd deasemenea ,credinta tuturor boierior nostri mari**, Aceasta diferentiere exista gi in Jara-Romaneascd; ea nu apare insd ca in Moldova in formula finala a documentelor. Dar chiar intre acesti mari dregatori trebuie facutd o deose- bire. Sunt unii care figureaza in mod ob gnuit intre martorii de ja sfargitu! uocumentelor domnesti din secolul al XV-lea; alfii sunt cita{i numai incidental intre acesti martori sau mu figu- reaza de loc. In lucrarea de fajé vom avea in vedere numai pe cei dintal. Aga dar vom cerceta in Tara-Romaneascd pe urmatorli dregitori: banul, vornicul, logotatu!, vistierul, spa- tacul, paharnicul, stolnicul, comisul si postelnicul sau strator- nicu!, Pentru Moldova, lista va fi aceiagi, mai putin banul care nu e constatat decat trziu, in secolul XVII si ca dregator in~ ferior. Excludem deasemenea pe parcalabi cari apar in mod obisnuit ca martor! numai in documentele moldovene, nu §i fn 1 Un exemplar — cn multe erori de redacfie inst — la Biblioteca Academici Romane. Lucrarea lui Nicolas Blarenberg, Essai comparé sur les institu- lions ef ies lois de la Roumanie deputs ies temps tes plus reculés jusqu't nos jours, 2 vol. Bucuresti 1885, si aceia a lui Vasile C. Nicolau, Prtvirt asupra vechii organizdri administrative a Moidovei, Barlad, f, a fiind lipsite de orice critica, uu pot fl fate fa considerate. Vezi asupra celel dintal recenzia tl G. Popovici, in Convorbiri Liferare XX (1887) 662-688. *p. 62-63. +p. 316-319, * Rev. p. ist. ark. fil. WV, 134. > Surete Vill 81-2, ca data gresité 1400. Penta data exacta veri D. Ou Datele cronicelor... p. 20 ch. C. C. Giurescu, Les manuscrits roumains. p. tt ce eg ee egitorli in secolele XIV si XV 5 cele muntene. Asupra parcdlabilor vom face o monografie de- osebita. ‘Am limitat cercetarea noastrA numai la secolele XIV si XV. Ea se incheie, pentru Muntenia, la 1508, pentru Moldova la 1504. Ne-am oprit Ia aceste date, intrucat ele reprezint’, dupa pirerea noastra, sfargitul epocei de organizare si consolidare a Principatelor. Sub Radul cel Mare, Muntenia tsi desivargeste otganizarea bisericeascd; sub Stefan, Moldova atinge maximum intinderei teritoriale gi al activitafii politice st economice. "Insti- tujlile interne se desivargesc in timpul secotului XV. Elefapar perfect inchegate la sfargitul domniei _maretul voevod moldo- vean. Deacela am socotit cA putem opri in mod firesc cercetarea noastra la aceste date. pace 04. wars 3 IZVOARELE. Izvoarcle de care ne-am servit in cercetarea de fafa se pot imparfi in dou’ grape: 1, Documentele; 2. Izvoarele narative. Yom face in cele de mai jos o expunere a ambelor grupe $i critiéa intrebuintarii lor. 1 DOCUMENTELE Pentru studiu! vechilor noastre institutiuni, pana catre mijlocul secoluliui XVII, izvorul de cApetenie il formeazd documentele interne, Importanta acestor documente, din care culegem infor matiuni asupra intregel noastre organiziri ca stat si societate, a fost relevatd de cercetiturii. vremil noastre*, nu vom in- sista deci asupra ei. Aci se va arata numai importanta acestor documente pentru problema ce ne preocup?, pentra studiu! vechilor dregatorii, Sub acest raport, documentele sunt pre~ fioase: 1. Prin informative cari se gasese in insusi cuprinsul Jor, informafii privitoare la unti dregatorl, la atributiile lor, cate~ odata gt fa subalterni, 2, Prin lista de martori dela sfargitul documentelor. Se stie cA documentele noastre — de intarize, cumparare, van- zare, donatir, se sfargeau de obicei printr’o lista de martori. In cazul cdnd documentul provenea din cancelaria domnului, acesti martorl erau marii dregatori cari alcdtuian sfatul domnesc ‘Vex de pilda: 1. Bogdan, Documente gi regeste privitoare ta relaliite Tarit Romanesti cu Bragovul si Ungaria in secotat XV st XVI, Buc. 1902, LXXXIFLESXIV; Accas, Documentul Rézenilor, p. 384; Al. Stefulescu, Tracumente stavo-romané, p. 8; N. lorga, Studi gi Documente, V, p. WW Data Sind Importanta lor, credem cl alodtuirea unul Corpus de dacumente interne care 84 cuprindd actele inedite slave, romancsti si grecegtl, ¢ una din nevoile Gele mai de seam’ al: istoriogratiel romanesti, E! ar constitui echivalentul colecfiet Hurmuzaki, care cupriade, in general, documentele externe, din arhivele straine i cele privitoare a istorla polificd, Cao complectare a acestui corpus va trebul 3A Se alcatulascd apci un repertoriu al docmentejor publicate, rtspandite prin yeale de revistat ‘publicatiuni, adesea de o duratt foarte scurta, din intreaga tard. Contribufiuni 1a studiul marilor dregatorii i sau divanul, Dac& documentul e particular, martorii sunt per soane aflate intimplitor ja fafa locului sau convocate special la involala dintre parti. Cercetarea acestor liste de martori dela sfargitul documentelor prezinta o deosebiti Importanti la studial dregatoriilor, Ba ne Va arata: 1) Ce anume dregatori sunt irecufi in mod obignuit printre martorl, 2) Care era ferarhia ior. 3) Anumiti subalterni ai marilor dregatori. In fo'osirea acestor liste, trebule insA si se tie seama de anumite practicl ale cancelariei noastre din se- tolele XIV gi XV. Intrucdt igaorarea lor ar putea duce adesea la interpretari gresite a datelor documentare, eredem cA e util sa insistim asupra acestor practict. Ele sunt urmatoarele: |. Dregttorii sau fostii dreg&tori nu sunt trecufi in- fotdeauna in documente ca atare. Se constati adesea in documentele secolulul al XV-lea ca prin tre martori sunt onii cari n’au_titluri de dregdtori si ceiace pare cludat, ci li se acorda chiar un fel de superioritate asu- pra celor cu titluri, fiind trecuji inaintea acestora. Paptul a fost remateat inti de Xenopol. El citeaza un document dela Stefan cel Mare, din 1476, in care din 18 boieri martori, 8 nu au ti- tlatl de dregAtorii gi sunt treculi, aproape tofi, innaintea celor cut titlui', Exemple asemanatoare s’au mat adus, pentru Mol- dova, de c&tre lorga®, pentru Tara-Romaneasca, de citre Giu- rescu*, ‘© cerceiare comparatiod a documentelor dovedesle tnsd_cd, muifi din aga zisit boieri fard titluri sunt tn reallitate, sau fosti dregalori, sau, uncori, chiar dregdtor! tn fancfie; titlurile dre- gatoriilor nu sunt ins& trecute in acte de catre diacil sau serii- fori! respectivi. Pentru dovedirea acestei afirmari vom examina documentul citat de Xenopol, ua altul, dela Alexandru cel Bun citat de lorga si, in sfargif, cdteva documente muntene. {n- cepem prin documentul motdovean din 15 Octomvrle 1426, ca fiind mai vechiv. Boierii martor!, numifi cu tofit pam sunt ur- matorii: Vdleea, Cupeici vornie, Mihail, Negri, Jur} Fratovski, Nesteac, Ilias, Dan, fsaia ceasnic, Jurj Jumatate, Ddmdcus stolnic, Oprigac, Ivan, Negrila ceagnic, Stetan, Costici postel- nic. Agadar, din 16 boierl, numai 5 sunt ardtafi ca dregatori, jar 11 nu. Din cercetarea documentelor anterioare, in care re~ vin acesti boieri constatam insi urmatoarele: Mihail e paredlab de Dorohoi Ja 31 Martie 1423 (vezi docu- mentul cu aceasta data in Surete 1, 21-3). Cum pe de alt parte, 4 Ist. Rom.*, t Ill, p. 234-5. * Ostasi, pe 134. * Boiert, ps 27-33. CC. C. Giurescu el e constatat in aceiasi funcffune, si la 24 Iulle 1428 (Urica- tiul, Il, 251-3), urmeazd, foarte probabil, cA avea aceasta dregitorle gi la 15 Octomvrle 1426, data documentulut nostri. Scriltoral hrisovului, Ivagco al Ini Bratei, ar fi trebuit 34 adaoge titlul dregitoriei pe nga numele ‘boierului. El nu o face ins4. Tot fara titlu apare Mihail si in documentele din 16 Fevruarie 1424 (Bogdan, Inscrip{i, 356-7) si 4 Decemvrie 1427 (Surete, V, 110-111). Negri e vornic la 18 Apritie 1409 (Arh. ist., I, 1, 11-12) sila 3 Apriiie 1412 (St. si Doc. V. 530-1). Aga dar el era fost sau biv vornic la facerea documentului nostru gi totusi diacul nu-l arati ca atare. Jarj_ Fratouski ¢ starosie la 25 \-rilie 1420 (Venelin, 60- 62). El apare cu aceasti demnitate ,i mai inainte, de pilda in documentul din 1407 (Hurmuzaki, I, 2, 827-8), 1408 (Melchi- sedec,’ Roman, 101-2) etc. Desi fost dregator, totusi, ca si Negri, el nu ¢ trecut intre martori ca atare. Hag e ceagnic Ja 9 Aprilie 1419 (Arh, ist. I, t, 110). Acelagi observare. Dan e ceagnic la 16 Fevruarie 1424 (Surete, |, 14-15). Ace- iagi observare. Rezult deci ca din cei 11 boieri fara titluri, 4 erau fogti dre- gatori iar 1 probabil chiar in functie gi totusi diacul nu men- fioneazi aceasta. Despre ceilalfi 6, documentele cunoscute pana acum nu ne permit sa afirmam daca ocupaserd gi ei vre-o dre- gdtorie sau nu. E posibil insA ca noi documente sa arate si pe acestia tot ca fogti dregatori. Sa trecem la documentul analizat de Xenopol. Boierii mar- tori sunt urmatorii: Sbiard, Neagu, Duma, Gangus, Dragos vor- nic, Herman, Dajbog, latco-Hudici, Steful’ pdrcdlab de Hotin, Micola $i Reajes pércdlabi de Neam!, Andreico de Ciortotiia, Maste parcdlab de Orhei, Boldur vistier, leremia postelnic, Andreico paharnic, [Petru] stoinic, Sandru' comis. Asa dar din 18 martori, 10 sunt aratati ca dregatori, iar 8 nu. Dar dack cercetim documentele anterioare, constatim cA: Zbiardé e parcdlab de Cetatea Alba, la 18 lulie 1470 (Bogdan, Doe. 1, 155-6), Neaga e parcdlab de Chilia la 25 Aprilie 1475 (Ibid., 203- 204). Intrucdt il gasim cu acelag titlu gi la 11 Fevruarie 1478 (ibid, 219-220) e foarte probabil ca 84 fi ocupat aceasta dregatorie gi la data documentului nostru. Duma, viral Domnulvi, e staroste al Hotinului la 2. Octom- vrie 1469 (ibid., 138-9). Gongur: e parcalab de Orheiu ja 25 Aprilie 1475 {ibid., 203- 204). Intrucat el are acelag titly gi la 11 Februarie 1478 Nu Sandu, cum il di Xenopol, Contribufiuni ta studiul maritor dregatorii in secolele XIV gi XV (ibid, 219-220), e probabil c& ocupa aceasta dregatorie si la data documentului nostru. nnn e parcdlab de Cetatea Alba la 25 Apritie 1475 (tbid., 203-4). Dajbog © ceagnic la aceiagi data {ibidem.). Pe latco Hudici si Andreico de la Ciortoriia, documenteie cunoscute nu-i aratd ca fosti dregatori sau in functie. Nu e insa exclus, dup& cum am spus si mai sus, ca noi documente si dovedeasca faptul gi pentru acestia doi +. Deocamdata, consta- tém ca in documentul din 1476, din opt boieri trecuti fara niciun title, gsase erau in realitate fosti dregatori sau chiar In funetie. lata acum cateva exemple $i pentru Tara-Romaneascd : Borcea intr'un document din 30 Januarie 1431, dela Dan al Il-lea, nu poarta niciun titlu, degi inte’altul din 10 Noemvrie 1424, de la acelag Voevod, este aritat ca vornic (Bogdan, Bra- sovul, 24 si 35). Sarandino trecut (4:4 niciun titlu in documentul din 30 ta- auarie 1431 (Bogdan, Brasovul, 35), © ardlat ca logofat ta 16 Septembrie 1430 (Arh. ist, I, 1, 73-4). Tatul, mare vornic, in documentul din 8 Septembrie 1439 (Kaluzniacki, 29). n’are niciun titlu in documatal din 30 lunie 1441 (Venelin, 87-9). Drdghici fost vornic la 5 lunie 1483 (Arh. ist., I, 1,37), n’are nicivn titlt in documentele din 5 Aprilie 1485. (Stefutescu, Doc, p. 26) $i 27 Noemvrie 1487 (ibid. p. 29.) Acelagi Draghici in lunie 1499, sub Vlad Calugarul (Stefulescv, Doc. 37-8) e din fou mare vornic pentru ca apoi, in documentul din 9 lanua- tie 1497 (ibid., p. 39-40), s4 nu atba iar niciun titly, Cérstian constatat mare vornic in documentele din 12 Mai (Lapedaty, Viad, 71), 1 (Venelin, 124 6) gi 5 lunie 1483 (Arh, ist. 1 1, 37), 5 Aprilie 1485 (Stefulescu, Doc. 26), precum si in cele din 31 Jule 1488 (Lapedatu, Vlad 72) si 6 Mai 1492 (ibid. 74), e trecut totusi fara niciun titlu la 31 Tulie 1487 (ibid. 72). Deci, degi era dregator in functie—afard de cazul putia ‘In co priveste pe Andreies dela Ciortoriia sau Ciortorischi, faptul pare foarte probabil. [ntr'adevar intrun document din 2 Noemvrie 1464, Stefan cc} Mare intarudvci stapaairca peste satele Ciortorila, Dubovaful gi Osihlibul, spuse : scest adevirat credincios boler al nostra pan Andzelca Clortorischi nc-a shujit noud cu dreptate si credinf’ (cacy Rua’ usMn upako H BHYHO). Deci gi noi vazind a lui dreapta si credincioasd slujba (ero nparoyw m KUpNOYyO cAoyK- Boy.) fi dim gi tl intarim. (Bogdan, Doe. 1, 85). Documentul nu preci- zeazi de ce naturd a fost jslujba" ini Andreico; se poate presupune insd, compararea cu alte documente similaro, ca ca a’ constat, dupa toate probabili- Latlle, intro dregatorie pe care acest bnicr a exercitat o timp indelungat. (Cr, doc, din 14 Mai 1479 prin care Stefan confirma loi Demz, parcdlab de Cetatea Alb pentra slujba sad eredincioasd, stépanitea peste dou sate ale sale (Bogdan, Doc., 1, p. 26); documentul sishilar din 18 Septemvrie 1480 dat clucerulus Duma (ibid; p. 246-7). C._C. Giuresen probabil, ca diferitii diaci n’au addogat niciunul particula biv — totugi, scriitorul documentului aratat, din 34 lulfe 1487, nu arata aceasta, Tot fara titlu il intalnim in 1496, Aprilie 20 (Bogdan, Un chrisov, 110-111), desi din documentelor anterioare gi pos- terioare rezulté sigur ca, la aceastd data, el era biv vel vornic. Studiul comparativ al documentelor secolutui XV" arda incd multe asemenea exemple *. Socotim Insa 4 cele aratate sunt su- ficiente pentru a dovedi afirmarea prin care incepusem, anume cA diacié sau scriiforii documentelor nu obisnuiau, In secolul XV, sd adaoge intotdeauna si dregdtoria pe care 0 ocupa sau ocupase boierul citat ca martor’. Credem ca aceasta constatare se aplicd gi secolului XIV. Nu- marul mic de documente de care dispunem pentru aceasta vreme, nu ne permite ins4 o demonstrare a ei, aga cum am facut-o pentrt secolul XV. Putem eita un singur coz, acela al lui .Draguy marscalcus* din 13874, consilierul lui Petra al Mugatel, trecut apoi {4-4 titla in documentele date de Roman Voevod la 30 Marte! gi 18 Noemvrie 1392. Si acest caz inca e Indoielnic, deoare ce nu suntem siguri daca avem de a face cu unul gi acelag per- sonagiu. ' De pild&, Documentete tui Stefan-cel-Mare. » Tata inca’ unal caracteristic: Intrun document dia 15 Qctomrie 1491, bo- jerul luga ¢ trecut (4 4 nictun titlu (Bogdan, Doc. 1, 467). Din alte, dows do- camente insi, emlse ia aceias! zi (Bogdan, Doc. 409, 471) se vede eh luga era vistiernic in funetie. 3 Faptul a fost remarcat pentru intiia oard, dar Intr'un mod imperfect, de Ghibanesew: ,.Era un obicel de eancelarie dea nu s¢ pune la tofi boierit title Ge bolerie; acest obicei era geneval in secl. al XIV; mai apoi tn acel al XV, ja marginit- numai_asupra parcdlabilor waor cetati si mai apoi a disparut cu fotul." (Uricaritt XVill, Prefafa_p. 1X). Afrmarea Iai Ghibanescu cuprinde insa unele inexactitifi: 1) acest oblceiu de cancelarie nu era general in se tolul XIV ; dovada, de pilda, documentel dela Mircea cel Batran, din 27 Do- Cemvtie 1391 {a care apare Viad vornicul, Detigan banu!, Baldovin logotatul (Hutmuzaki 1, 2, 341-2) 31 acela, dia 8 Tanuarie 1394 unde intalnim pe, Staait banui, protovistiernl Popgor, vistieral Serban, stolnicul Bratu, paharnicul Costes, Sin spatarul, Lubag pivnicerul gi logofatel Filos. (St. Nicolaesen, Aldea p.6 1.). Penitn Mofdova, citim documentul din 1387, dela Petra al ugatel, iu care sont numii inte alfi, -Dzula capitaneus, Draguy marscalcus*, (Huemuszakt |, 2 Dt). hin secolal at XY, obicelul de cancelarc de cate ¢ vorba, nu sia mar= Gunit numal ia parcdldbic unor cetdpt, Exemgieie aduse de nol mai sus do- Gedese cd et se aclica si caloriali dregatori. — ‘Gheorghe Popovici, referindu-se probabil la Ghibanesew gi f4rd si adic exemale, afirma gl el cd .€ cunoscut’ pradilectia gramaticlior dia secotul al XIV si din prima jumatate @ secolulul al RY de a ni pune titlurile boierilor munteni.” v. Redaclia amplificatA a artico- iui din Gmagiae la Academia Romand, msscle G. Popovic, Am aratat mal sus, ci Cxemple, c& acest obizelu de cancelaric cxista sf in a doua jumBtate 2 secolului XV. Vea} actul din acest an in Hurmuzaki 1, 2, 207. 3 Ark. ist. 1, 1, 18-19, * Rev. ist, ark. fil. Vil, 367-8. Contribufiuni ta studiul_ marilor i it 11. Fostilor dreg&tori, citafi ca mertori, nu Ii se adaog& infotdeauna particula biv (fost). Tata cdteva exemple = { intrun hrisov din 28 Martie 1415? printre martorii citafi sunt 2 banl: Radul ban gi Aga ban. Din felul cum sunt puse fitlurlle s'ar putea bAnui cd avem dea face cu doi bani in funetie. In realilate ins nu e aga. Cel dintai, Radul, este fost ban Dovada ne-o di tratatul de comer} incheiat de Mircea cel Batrdn cu Bragovenii, la 25 August (413° In acest tratat Radul poarta urmatorul titia :, «Radol Kalaca, pridem banus nosier, Pine aufem jadex ef palafinus curie nostre*. De unde rezulta vata data incheierli tratatului e} eta vornic in functic (— judex et palatinus curie nostre) gt fost ban. Aga dar in documentul nostru, din 28 Martie 1415, Radul e fost ban, diacul nu adaoga totusi articula biv. ‘2. in docamentul din 6 Martie 1443 sunt cita{j intre martor Bogdan fost stolnic (keraaus suaware ercannna) 91 Radu stolaic in funefie®. In documentu! din 25 lanuarie 1446 intAlnim iaragt pe Bogdan stoinic $i Radu stolnic®, Examinarea izolata a acestui BE atdoilea act nesar putea face sa credem ca ambii erat in funefie, In realitate, Bogdan este ,biv" sau fost stolnic cum era §i in 1443; diacul ins&, potrivit practice! de cancelarie, na mai adaogat particula limurifoare. 3, In aclu! din 3 Decemvric 1507 dat de Radul cel Mare {ui Viadislav si Sibilentlor, e trecut printre martori si un ,Bagya vornik« (= Badea vornic)®, Se constala insd din documentele siterioare? ea vornicul in funciie era Stroie care de altfel si poart’ in documentul nostru titlul de «provisor curiae. Pe de alta parte, (ot din documentele anterioare ® reese ca Badea era biv eau fost vornic. Totus! diacul nu adaoga gi aceasta parti- cula fa fitlul dregatoriel. 4 In acelagi document din 3 Decemvrie 1507 gasim pe un yo stk 1 Bogdan, Un chrisov, 110-111. 1 Bogdan, Brasovel, 36-8. * Tot ca vornic in functie si fost ban trebuic interpretat si titul pe care il are Wascumentel din 10 Tinie 1415 : ,Radul ban, vornie” (Bogdan, Ua chrisov, are TL) Nae asadar vorba de ua comul de funcfiuni cum credea 1, Bogdan, {ibid , p. 111) ci deo simpli practica de cancelarle : ‘diacul nu addoga totdeauna particula biv.—Despre acest Radul, vezi i mai jos p. + Hurmuzakl, 1, 2, 880. + Ufjanieldj 68; publicat gf ta Uricarful XI 64-5, ® Bogdan, Brasovul, 352-5. 7 1695, lulig 2: .Stroe mare yornic® (Stefulescu, Dae. 53%, 1508 luni yortic: (Nicolaescs, Doc. 231-4); 1505 Martie 26; ,Stroe mare vor fulesev, Tismara, 209) etc. MS mele 36: -Badea biv vornic® (Stefulescu, Tismana 200) ; 1901 Mat oa: “Chrsttan si Badea opt vornicit (Miletis. 440-2) , 1499 fanie 12 ,Carstlan, Badea fogti vornici*, (Venelin 133-4), ete, C. C. Giureseu »Perwl vornik# (- Parvul vornic). Am vazut insé cd vornicul in junctie era Stroie, iar intr’'un document anterior din 15 lunie 1504}, acest Parval e aritat ca biv sau fost vornic. El era, cre- dem, in aceiagi situate gi in 1507; pisarul sau dvacul nu adaog4 totugi particula respectiva. Sila aceasid a doua observare, exemplele ar putea fi in- muitite. Socotim ins’ cd e de prisos, cele aduse mai sus fiind convingatoare. lil. Ordinea fn care sunt frecufi martorii la sfargitul documentelor nu este intotdeauna cea strict ierarhict. In general, diacul ingira pe mariori dupa importanta pe care © avea dregatoria ce ocupau. Aga de pilda, in Tara-Romaneasca, la finelé secolului al XV-iea, venea in mod obignuit intai banul, dupa el vornicul, logofatul, vistierul, spatarul, urmand api ceilalft dregatori pana la posteinic. In Moldova iui Stefan cel Mare, primul loc if avea vornicul, urmaw apoi parcalabli, dupa aceia spatarul, vistierul, postelnicul, paharnicul, stolnicul si co- misul. Adesea ins’, constatam abateri dela aceastd regula. Sunt do- cumente date in aceiagi zi, in care ordinea unot dregatori va- tiazd totusi. Putem cita doua hrisoave dela Stefan cel Mare, am- bele din i2 lanuarie 1493 in care postelnicul si vistiernicul nu sunt trecufi in aceiagi ordine®, In cel dintai vistiernicul precede pe postelnic, in cel de al doilea, e invers. De asemenea se cu- nose documente scrise de acelag diac, la mic interval gl in care se constata aceiasi schimbare a ordinei. E cazul brisoavelor moldovene din 15 si 19 Martie 1495, scrise ambele de Alexa diacul, in care constatém aceiasi alternare a vistlernicului gi postelnicului *. Astfel de schimbari trebuiesc puse pe seama in- inconsecventel diacului sau diacilor respectivi, iar nu conside- rate ca expresia unel ordine ierarhice schimbate. Pentru alte documente insd, in care un dregator mai mic e trecut inaintea altor superiori ui ca rang ierarhic, explicarea e diferita. Ea tre- buie ciutata in importanta personalé a acelui dregator, deter~ minata fie de favoarea de care se bucura pe langa Domn, fie de nobletea familiel sale sau de legaturile pe care le are cu dregatorii de frunte. © exemplificare a acestei afirmarl ne-o * Mileti¢, 143, * Bogdan, Doe., Il, 45-47. 8 Ibid, pp. 76 $ und cand documentele, date la interval provin dela mai mulfi diaci, schimbarea ordinui esi -mai explicabil pild4 dosumentelc din 10 Aprilie, 32 Mai, 3, 15 118 luuie 1493 (respect La- pedits, Vlad p. 74; Stefukescu, Doe, p. 34-5; Stofulestu, Tismiomy, 201-15 Stefulescu, Doc. 33-6; Lapedatu, Vlad 75) in care erdinea vistierutui, spa- farului si a stolniculai ¢ cu total schimbata Contributiuni ta studiut marilor dregatorii in secolele XIV gi XV 13 oferd o serle de documente de sub Viad Calugarul’. in aceste documente diacul trece pe comisu| Danciu (Craiovescu) inain- tea spatarului, paharnicului si stolniculul, care de fapt il pre- ced in rang ferarhic. Locul acordat Ini Danciu se explicd prin importanta familiei Craiovestilor, comparabili cu marti seniort feudali al Apusului, prin calitatea sa de frate al banulul Barbu (Craiovescu), st al vorniculni Parvu (Craiovescu), fruntasit dregatorilor. Aga dar la stabilirea jerarhiei dregatorilor, va trebui 4 finem seama de aceasta a treia observare. Concluzia de metoda care rezult din cele trei observafii de mai sus, e urmatoarea : Pentru studiul dregatoriilor, documentele trebuiesc folosite nu numai individual ci si in serli, comparativ. O lista de dregatori tre- pule pusé alaturi atat de cele anterloare cat gf de cele poste- rioare. Procedand asifel, putem rectifica unele erortde datare ’, + Vedi, de pild’, documentele din: 1489 Sopt. LL (Miletic, 131-3); 1490 lute 26 (Arh ist. t, 1, 6-7); 1491 Sept. 3 (Venelin, 179-3}; 492, Mai b’(Lapedatu, Viad 74); 1492" Ihe 9. (Fuitti, Arhiva, p. 191; 1493 Aprile 10 (Stetulescu, Tismana, 198-200 si Lapedatu, Vlad 744; :493 Mai 30 (Stefulscu, Doc., 34-5), 1493 lunle 15 (Stettles-u, Dac., 35-0); 494 Fevs, U6 (Fuliti, Arhiva, 201); 404 Aprilic 1 (Lapedatu, Viad 76) etc. tata dowd exemple: 1) Bogdan pubes un document dela Stefan cel Mare, cu data 8 Martie 1479 (Doc., 1, 221-2), Comparatia cu documente din acelas fan ne aratd isi ca data trebuie sd fie alta, deoarece boierli din divan nu Corespund. Documentul considerat de Bogdan ‘ca find din 9 Martie 479 cx Drinde urmatori dregitort: Progos vornic, Steful parcélad de Hotin, Sacara parcélab de Cetatea Nous, Cina spatar, Boldur vistierale, Eremia postelnic, ‘Andreico ceagnic, Sandru comis. Celelalte’ documente din 14/9 ne dau tas’ o ista cu totul diferitd : Hran vornic, Dragos parcdiab de Cetatea Nout, Costa spatar, lugavistiemis, Gheeman posielnic, lon ceagnic, Petre stolnic, Grozea Comis, (Bogdan, Doe, I, 223-4, 225, 235). Aceast& nepotrivire ne arat ci do- Cumentul publicat de Bogdan ca flind din 9 Martie 1479 e in realitate din alt an, Credem cf el cdin 9 Martie 439, fntns cat lista de dregatori se potriveste fafoemaé cu aceia a documentulut din 22 Tanuari 1499. Data admisa de Bog- dan 1479 s’ar exolica printro ecturt gregiti SIMS in toc de SUG3. — 2) Wickenhauser a publicat in traducere germana un document tot dela Stefan, cu data de 69891 81 Bogdan observand cA boierii martori din acest document nl s¢ potrivese cu acela din docimentele avand data sigurd 1481, afirm’ ca Wickenbauser a citit_gregit SIMMIO tn toc de SINGO, asa dar documentul nu ¢ din 1481 ci din 1491. (Bogdan, Doc., |, 462-3 nota). Dar nicl boterit din do- mentele anuial 1461 aut se potivese cai documentulut fn disufi Deoseblrea privegte mai cu seamA pe bolerii dregdtori dintre cari sunt cifil decat in Uocumentele din 1491. Faptal a fost relovat side Bogdan; ca sa intéture difi- cultatea inst, el admite pentru juna Martie 1491, ,o schimbare intre bolerii de Slat ai lui Stefan® (p. 402 nota.) Dar o asemenea’ schimbare, care tine nomtai © lund Ga 20 Aprilie dregttorii sunt aceiasi_ca in documentul din 26 Fevrua- rie 1491) ¢ gren de admis, cfci e inexplicabil ‘Noi credem c& documentul publicat de Wickenhauser e in realitate din Martie 1493, de oarece dregdtorii sumt fnfocmai ca gi in alte 4 documente avant aceasta dat (doc din 3 Martie 1493 publicat de N. lorga in Revista istorica, Vili, no. 4-6, p. 81-2 cu gregala de tipar: Sandru de Cetatea Alba" in loc de {Celatea Noui"; documentele din 5, 15 sl 26 Martie 1493 publicate de Bogdan Doc. Mi, p. 6, 22 $1 27) Data 6989/1481 admis’ de Wickenhauser trebule si fie rezultaful unél lecturt gregite. 4 C. Gitresert unele lecturt gregite? sl da explicafif nof 12 anumite fapte gre- sit interpretate. 2. IZVOARELE NARATIVE. Prin aceasta denumire intelegem izvoarele care prezintS o des- criere sau o expunere sistematicd a dregatoriifor. Ele au o va- loare documentara deosebili pentru epoca tn care au fost aledtuife, Uneori ne dau insa informatiuni st pentru epocile an~ terioare. In aceasta categorie de izvoare intra diferitele relatit de caldtorl, misionari, ambasadori precum gi descrietile Tarilor Roméanesti facute in mod special pentru info. marea strainatatii. fatf-le, In ordine cronologied : 1566. Traducerea polona a letopisetulii dela Putna, facut de Micolai Brzeski la lagi in timpul domniei lui Alexandru Lapugseanu?. Brzeski amplificd aceasta traducere prin diferite stiri de caracter istorie-geogratic, intre cari Se afla gi o descriere a dregatorilor voevodului_ moldove- nese (Urzednicy wolewody Woloskiego). Se arata-nu- marul lor’ gi, foarte pe scurt, atribufiile, dandu-se pentru unii dia ei, dregatorii corespunzator! poloni > 1646. Raportul lui Bandini «arhiepiacap de Marcianopole, Durostorum si Tomis» gi inspector al comunitatii cato- lice din Moldova. Intrun capitol special se araté numa- 3 In special a mumelor bolerilor din divan. Tata cateva exemple de astfel de lectur rege care se tndreapia. prin comparafia cu alte document T. Romaneascd. a) Nan Pasiol din documenta cu data 1437 August 13 pu- blicat de Venetin 9. c. 78-9 ¢ in realitate Nan Pascal: veal documentul din Us August 10 (St. ¢f Doe, Vil 46-7); M57 Apste 25 (St. sf Doc, XU, 1) Stancint Honof dia documentul cu data 1439 August 2 publicat de Ste- fulescu, Tismana 181-3 ¢ in realitate Stancil Honol : vezi documentele din 1437 dicate mai sus. <) Nahulea vistier din documentul cu data 1451 publicat de Miletic, 123-4 ¢ in realitate Pahulea vistier: vezi documentele din 1451 August 1 (Filitti, Arhiva, 16); 1456 Aprile 15 (Arh ist., 1, 1, 142). 4) And stoinéc din documentul ‘cu’ data 1491 Septemvtie 3 publicat de Ve~ nelin 129-30 ¢ fn realitate Aibuf stolnéc ; vezi documentele 1489 Oct. 2 (Ste~ fulescu, Tismana 196-7); 1489,6908 Septemvrie 11 (Miletie 131-3); 1493 Mai 6 (Lapedatu, Vlad, 74). foldova. a: ivan Dezno, din documentul cu data 142+ lulie 24 pubficat in Urteariul, I, 251-3 & In realitate Ivan Deatco : veri documentul dia 1428 [u- lie 8 (Arh, ist, I, 1, 121); 1428 Aprilie 15 (Uricaritel, XVM, 1-2); 1428 (Wice kenhauser, Homor, 83-4). 'b} Cutcin vornic din’ documentul ew data 1434 Martie 18 publicat de Ka- luzmiacki 24-6 ¢ in ccalitate Cupeici vornicut; veri documentul din 1434 Apri- He 2 (armas, 1,2, 882); documentul din 1434, lanuarie 13 (Hurmazakt, 1, 2, 850). *"Vechile cronice, p. 42 sq. * Ibidem, p. 233. Conlributtunt ta studiul marilor dreg&torii in secolete XIV si XV 18 tul si atributlile dregatorilor dela curte a lui Vasile Lupu, Expunerea e gumara ca gi aceia a lui Brzeski si cuprinde unele erori® [1653]. Relatia Ini Paul de Alep, insofitorul patriarhului de Ane tiohia, Macarie. Intr'un paragraf special se arat% ,maril dregatori aj Statului, cari administreaza sub domnul Moldovei*, In cursul povestirel se revine, ici si colo, asupra unora din acesti demnitarl cari ne sunt prezen: ta{i chiar In exercitiul functiunii tor. Afiam de asemenea modal in care sa faceau numirile $i destituirile drega- forilor ‘. [1660-1667]. Interpolatia privitoare la agezamintele ju Ale xandru cel Bun din cronica lui Ureche-Simion Dascalul, Aceasta interpolatie se afld numai intr’o familie de msse, cea designata in editia Giurescu sub sigh M. Ea se Gatoreste, pe c&t se pare, lui Misail Catugarul care scrie intre anit 1860-4667 5, Asupra acestei interpolari se pot Pot face dow’ ipoteze: 1) San a fost redactata intre anif ardta{i de interpolator 2) Sau a fost numai simplu Teprodusa de acesta, fiind fuata dinfr'ua letopiset sau cronica anterioara. In ultima ipotezt interpolatia aratand intte dregatorii gi hAtmania, nu poate fi decat ulterioara inioducerii acestei_demnitati in Moldova, adicd dupa 1580 aproximativ®. Aceasta interpolatie constitue prima expunere, facutd de un pamdatean, a dregatoriilor mol- dovenesti. A fost folosita de Dimitrie Cantemir in opera sa »Descriptio Moldaviae* *. 1684 Iule. Opera polona a lui Miron Costin, intitulata «Des- ctierea Tarii Moldovci si Tarii RomAnesti> . Ea urmae Teste 84 infatigeze Polonitor un tablou al stArii de atunel a celor doua Principate romanegti si cAteva date asupra istoriei lor. Intre stirile cuprinse ia aceasta opera sunt Bandini, p. 313-4. 2 De pildd echivalenta ,vistemik seu cubicularius*, ait travels of Macartus... written by.. Paul de Aleppo, editie de F.C. Belo ol. London 1828, p75. * Ibid. 7, Misail serie dupa Simion Dascalul si inainte de moartea lui Nicolae Bu- bus, boerul moldovean de Ja care Miron Costin capatase informafii aSupra celor dot interpolator’ ai ui Ureche. (Simion, Misail), agadar.intre 1600-1067; ve} Guresev, Nou! Contribufiuni 93 $i 38. * Ie privinfa datei, t. Tanoviceana spune urmatoarele + ,Cea mai veche men fiune de hatman moldovenesc ce am xtsit in documentele originale ale ved cului al XVI este dela 2 Aprilic: 1388 (Contribufiunt, p. 232-3). Ginbaneseu, Uri cariut XVIII, p. X, crede si el cA titlul de hatman sapare abla cétre 1580", (£7 (@ vorba de Alexandru ce! Bun); totamgue ailam suam ad normam imperatoriae Instruslsse, ostris memoratur annalibus. Wd est: intcrpolareal) sci at de, Hagdeu, Arh. Ist. 1, 1, 159; Despre poporul Moldovel #1 at Tarti Romanesti* c gresit; veri Panaitescu, Influenfa polond, p. 124 aka 2%. 16 1688 m5 ‘Arh, Cc. C. Giurescu si cele privitoare la demnitafile clerice gi laice — senatul bisericesc gi mirean, cum spune Miron Costin — ale Moldovei. Pe dregatorii mireni fi imparte in dowd clase: In rndut intaiu, cei opt mari dregatori cari alcdtuiesc tul* sau sfatul. Pe acestia ii consulta domnul in ce privesc conducerea {arii. In randul al doilea. ceilal{i dregatori, in afard de senat. Acestia iau parte la divan numai fn cazurile de . Cand vom voi deci s4 cercetam originiie yi prima faza a des- voltarli unor institutiuni, va trebui sa ne adresam in primul rand Ja izvoarele contemporane acelor origini, si numai in masura in care ele sunt insuficiente, vom recurge si la izvoare posteri- oare, reprezentind un stadiu ulterior de evolutie. jplicand aceasta afirmare de caracter general, studiului institutiilor ro- manesti, in cazu! nostru special studiului dregatoriilor, metoda de cercetare rezulta de la sine: Vom Ina ca punct de plecare doctmentele epocii pe cate vrem s'o studiem, adica a secole- lor XIV si XV. Vom extrage din aceste documente toate gtirle care intereseazi dregitoriile si vom incerca sa le prezentim int’un mod organizat. Izvoarele tarzii, numite de noi narative, vor fi intrebuinfate numai atunci cand aceste documente nu ne + Ms, No. 1, fol. 92 al fondutul ramanesc dela Biblioteca National, Pari A. C.C. Giurescu, Les manuscrits roumains... p. 5. Acelas comentar se giseste si in mamuserisul folosit de Sincai ts Cronica Romdnitor, \4p. 592. ‘ontribufiunt Ia studi! marilor dregatorli tn secolele XIV i XV 19 vor da stiri suficiente. Intrebuintarea lor o vom face Ins& cu toatd rezerva gi finem si accentudm incd odaté, numai in m4- sura in care documentele epocii nu vor putea suplini la aceasta Am {inut s& accentuam asupra acestui fapt, desi el se impune cu puterea evidentei, deoarece in expunerea dregatoriilor roma- negti s'a pornit adesea pind acum de Ia izvoarele narative ale secolului al XVII-lea sf al XVill-lea, a cdror intrebuinfare e foarte lesnicioasa, ned&ndu-se atentia cuvenita documentelor anterloare *. Acolo unde va fi necesar, yom recurge la comparatia cu si- tuatiile asemAnatoare din farile vecine. Lucrarea de fati euprinde doua parti - In cea dintai se cerceteaza numele generice date dregato- Tilor gi vechimea dregatorilor fn farile Romanest. 2, Partea dowa cuprinde analiza fiecarei dregatorfi in parte. Se va cauta s& se stabileasca pentru fiecare: a) Atributfiile. 6) Raportul ierarhic fati de celelalte dregatorii, o) Subalternit, a) Venitutile, e) Numele dregatoriel: daca este de origina rom’= neasca sau straind $i in ultimul caz ce influenfA culturala de- nota. * Cat de circumspeet trebuicse folosite aceste lzvoare tarzii, ne-o arata, ine tre altele, wrmatorul fapt: Se constaté in Tara-Romdneasca, la stargitul secos lula al XVUl-lea, un dregator numit prtar tare purta gdja.. cacelor’ gi cates lor Domnului, Stirea o luaém din Del Monte, (Mag. ést. V. 46), un jevor de prima mand; €2 © confirmaté si de Tunusii o. cp. 25 gi Fotina Ill, 20%, Pitarul era inst, la inceput, dregatorul insiiccinat cu facere>* pitel sau pained ce sé distribula fa curtea Domuaula. Brzeski ne spune cA la curtea lui Lapus- neauu erau trei pitart cari ingrijesc de pine (Vechile cronice, p. 243). Acs. Jag lucra despre atribufiunile pitarului aflim si_din Bandini, p.' 314 gi Miron Costin fark, ést., t, 171). Desigur, acelast rost a avut pitarul ‘in Mantenia, Comparatia en pitaral moldovean deaparie, ctimologia cuvantuldl, de alta, sont dupa pirerea noastra, argumente hotdritoare in privinja aceasta. Cum @ ajuns inst pitarul de la o atare atribufie la cea de prefect al care- lor $i calestilor*? Aceasta e © probiem& de care ne vom ocupa imai tirziu, Aici relevam numai grescala ce s'ar face daci am vorbi despre atribufille pitarului din secolul at XV-tea, bazandu-ne pe izvoare, de altiel foarte bine documen- tate pentru epoca tor, din secolul XVU gi XVIR. Cazul pitarolat muntean Conshtuie ol un interesant exemplu de evolutia pe care au suferit-o atribufile unor anumifi dregatori. { Xenopol, fst. Rom., Il, p. 226-7; Onciul, Cursus, p. 433-442. * Cu privire la planul cc’ am adoptat in aceasta a’ doua parte a lucrarii, de a trata psralel dreyatorile Tarii-Romanosti si ale Moldovel. dam urmitoarcle explicatiuni ; Dregatoriile T HL Roriineyt prezinti o mare asemanare cu cele ale Moldove! atat in ce privegte denumitile cat si atsibutiunile. Faptel a fost relevat pentru intaia oard de Miron Costin in opera sa; Descrierea [arit Moldovei st Térti-Romdnesti, El ne spune c& yin Tara-Romancasca fenctlunile sunt identiée cu cele moldavenesti, deosebindu-se numai cate-odata prin gradae fiune jerarhics... Pe marele logofit, prima functiune la Moldoveni, [il] precede 20 C. C, Gitresctt Lucrarea de fa{4 nu are pretentia s&% infatiseze imaginea coi pletd §{_definitivod a marilor dregatorii romanegti din secole| XIV gi XV. In genere, lucrasilor istorice nu li se pot da aces dona calificative, de oarece ele sunt in functie, in primul rant de materialul istorle, care nu-i o cantitate constanta. Necontet se adaug’ Informatie now, necontenit cea veche este prezental in forme din ce in ce mai sigure, mai exacte (edifif critice cronict, documente, inscripfii, ete.). Aceasta sporire de materi face posibilé o cercetare mai amanuntita, mai exacta, conclu mai precise gi uneori diferite fafa de cele anterioare. O lucrat istoricd nu trebuie apreciala din punct de vedere absolut, cl taport cu materialul istorie cunoscut in momentul cand a fo} alcatuita. ‘ Acestei regule generale fi este supusi, evident, si cercetar de fata’. Atunci cand materialul documentar va fi mai bog: cand vom avea iarasi intregul fond de documente transportal la Moscova in timpul rAzbojului?, fara indoiald ci o suma df 1. punctete nerezolvate sau rezoivate in mod Imperfect in cerchhent farea de fata, igi vor gasi solutia. Am cautat de altfel s& faqaato: littim aceast’ opera de completare, indicand noi ingine punct indoelnice, prezentand ipotezele ca atare, nu ca certitudini, ar tand, intr’un cuvant, greutafile pe care Je-am intampinat in d curaul cercetirei. Caci n’am avut in vedere decat stabilirea a al varului, Avem convingerea ci numai pe calea aceasta, aducdthari fiecare cinstit contributia sa si facilitand cercetatorilor ulteridbon{ pe a lor, se face posibild acestui neam o cunoastere si intel gere cat mai perfecta a personalitafii sale istosice: scopul ul al oricdrei istoriogratii nationale. ta Munteni, marele ban. fn loc de hatman, oastea niumteneascd se afla marele spatar,” Celelalte dregaterii au toate aceleagl denumiri gi aceleasl at bute, (Ark. ist, 1, p. 7D, Dup& Miron Costin, Sulzer (ill, p. 104) si F tino (Ill, p. 682} arat3 gi ci, la randul lor, aceasta asemfnare. Ea a facut istoricil ‘contemporani sa prézinte totdeauna dregatotille ambelor tsi impreur (veri Xenopol, Ist. Row., Ui, p. 224-239; Onciul, Cursul, p. 415-433; | Ist. Rom, in chipurt.., p. 147-162. Am urmat im procedeu asemanator, Di cercelarea unei anurnite dregatoril in Tara-Romaneased, care ¢ anterioard formatiune de stat, urmeaz4. cercetarea aceleiasl dregatoril si in Moldava, t mafiunea politics mai noua. E deci o expunere paralela, "Ba e inceputul unci serli de cercetirl cu privire ta vechile noastre i Rezultatele acelor cercetri vor inffuenta poate concluziie 1a care am ajuns stodiul de fata si invers, acele cercetari vor trebui sd find seamd de rezuttate fa care am ajuns acum. Credem ins’, c& solutile principale nu vor fi schimbaf *S'a evacuat in toamma anului 1916 intregul fond de documente slave Academia Roménii si Arhivele Statului, manuscrisele mai importante, ps i condicele mai vechi de documente. Pierierea acestui neprefuit tezaur ar con fitui o adevaratd catastrofa pentru istoriografia romaneasc’. . I, NUMELE GENERICE ALE DREGATORILOR. Dreg&tor. Acest termen care se intalneste tn docu- ele gi cronicele romanesti sub formele diregdtor ', dere %, dregator, deriva din latinescul dirigo sau detigo® gi mn, potrivit etimologiei, cel ce conduce, administreaza, te cuvinte, functionar sau slujbag 4 In acest sens € tntre- at termenul dregator in vechile noasice documente. Fi ilca tuturor celor cari administrau fara. Dregdtor! erau gi demnitari— corespunzatori minigtrilor de azi—care in~ rau pe domn, alcatuind sfatal domnese® si cei mai mict 4 Noemvsie 15: diregdtorii de targ de Piatra... ({Bianu, Doc. 96-7.) % lanuarie 3: .. la dirogatoriul de Hirlda (464d 87.) - 1 Octomvric 10: .. diregatoriu... (ibid. 181.) 1601] Tunie 17: ... Ew Simion’ deregatorlal de Campul Lung (Hur- muzaki XV, 2, 784.) 2 lulie 29: _. deregatoriului dumnii mefi,,. (Bianu, Dec. 19,) xartu, Etym. p, a7. @ termendl vechit “romanesc corespunattor tui director, neologismul intrebuintat azi, 8 lanuarie 12: Des dumnie mea amu cAutat si am judecat prea derept % prea lege éu tofi cinstifi deregdtorii dumnii mele* (Biana, Doc. 38.) 1 Besomvrie $1. St Jam dat densines scr dcregatorilor Domnulai nostra; jupan Ventild vel dvornic i japan Papa vel log. i japan Heiza vel vistier i jupan Necola vel spatar i Bartolomeia vel. stol, i Fru- fanda vel post. (ibid. 67.) | Noemie 2» a cumparat deregatorul dovinit meale Pand vister (ibid. 16-7", PTulte 29: ... s'au_vandut deregdtorinlui dumnii meli.... jupanului Fote mareli postelnic (ibéd,) Martie {cu tofi cinstifii deregéitorl in Devan... {ihid, 68.) } Povruaric 26: ... Drept acela omnia moa am catat si ant _judecat Imoreand ca toti drezatoril (Ark. Olt. IV No, 18-19, 5. 182-3). Aprile 17: .. Gheorghe Ghica oXtre cinstitul dregatoriul* domi sale gupan Badea velichi posteinic* (Rev. Arh. 1, No. 2, p. 234 nota ) ete, 22 C. Giurescu rezidand Ja curtea domneasc& sau in oragele* si satele {arii?. Pentru a designa pe slujbagi, mai existau, in afara de dre- gator, inca alff 2 termeni generali: boier si sluga domneasca. 2. Boier avea doué intelesuri: unwl mai larg care caracteriza pe omul nobil, cet ce se deosebeste de omul de rand si un aliul mai restrans care {nsemna dregator*. ,Boierie ingemaa in mod obignuit dregatorie« ‘, Boier cu boierie insemna boier cu dre- gitorie sau slujba. In Letopisetul Tarii Moldovei, povestindu-se instalarea ca domn a lui Mihai Racovitd, se spune: «Deci age- z4ndu-se Mihai-Voda domn tn scaunul Tarll, pre carele au so~ cotit din boier? au ales si pre obiceiu i-au boierit dar gi care n’au inciput la boierii, pre tott fi avea la cinste» *. lar mai de- parte:

    S-ar putea să vă placă și