1.

Documentul:
A. Poate fi de tip terțiar
B. Poate fi exclusiv în format electronic
C. Poate fi exclusiv în format tipărit
D. Poate fi de tip primar
E. Poate fi în format electronic
F. Poate fi în format tipărit
G. Poate fi de tip secundar
H. Nu se poate clasifica
I. Poate fi exclusiv de tip terțiar
J. Poate fi exclusiv de tip primar

2. Documentul primar:
A. Poate fi reprezentat de un index de revistă
B. Poate fi reprezentat de un articol științific
C. Poate fi reprezentat de o fișă de carte
D. Poate fi reprezentat de un capitol de carte
E. Poate fi reprezentat de o carte / cărți
F. Asigură transmiterea coerentă de informații
G. Poate fi reprezentat de un catalog de bibliotecă
H. Poate fi reprezentat de o listă bibliografică pe subiect
I. Asigură baza documentării
J. Poate fi reprezentat de o bază de date

3. Documentul secundar:
A. Poate fi reprezentat de o bază de date
B. Poate fi exclusiv în format electronic
C. Poate fi reprezentat de un capitol de carte
D. Oferă elemente de cunoaştere propriu-zisă, constând în informaţiile originale (textul in extenso)
E. Poate fi reprezentat de un articol
F. Poate fi reprezentat de un catalog de bibliotecă
G. Poate fi exclusiv în format tipărit
H. Poate fi reprezentat de un index de revistă
I. Poate fi reprezentat de o revistă de semnalare
J. Este un instrument esențial în documentare

4. Documentarea:
A. Implică diseminarea cunoştinţelor specializate
B. A fost definită ca știință de Otlet și Lafontaine în 1960
C. Implică exclusiv organizarea cunoştinţelor specializate
D. Implică exclusiv diseminarea cunoştinţelor specializate
E. A fost definită ca știință de Eugene Garfield în 1960
F. Implică organizarea cunoştinţelor specializate
G. Implică exclusiv înregistrarea cunoştinţelor specializate
H. Implică înregistrarea cunoştinţelor specializate
I. A fost definită ca știință de Otlet și Lafontaine în 1895
J. Este ştiinţa care permite furnizarea tuturor documentelor despre un subiect
5. Documentul secundar:
A. Este furnizat exclusiv de o bibliotecă
B. Poate fi un articol
C. Poate fi o carte
D. Permite identificarea documentelor primare
E. Este rezultatul unei documentări specializate care are la bază documentele primare
F. Oferă exclusiv informaţii bibliografice, prin trimitere la documente primare
G. Este furnizat exclusiv de o editură
H. Este identificat prin ISBN (International Standard Book Number)
I. Este un instrument de lucru pentru documentare
J. Se mai numește repertoriu bibliografic

6. O revistă științifică este caracterizată prin:

A. Similitudinea cu un document secundar
B. Absența periodicității
C. O societate științifică sau profesională sub egida căreia apare revista
D. Publicarea unor capitole de carte
E. ISBN
F. ISSN
G. Autor unic
H. Editor și comitet editorial
I. Periodicitate
J. Nume / titlu unic

7. Clarivate Analytics:
A. Este o companie care deține și oferă instrumente și servicii aferente proprietății intelectuale și
producerii de cunoștințe științifice
B. Este o companie formată ca urmare a achiziției diviziei Proprietate Intelectuală și Știință a Thomson
Reuters
C. Este unul dintre liderii mondiali în scientometrie
D. Este parte din editura Elsevier
E. Acordă ISBN-ul pentru cărți
F. Acordă ISSN-ul pentru reviste
G. Include, în evaluare, peste 12.000 de reviste științifice din toate domeniile, din peste 60 de țări diferite
H. Este parte din National Library of Medicine, S.U.A
I. Este furnizorul bazei de date Pubmed
J. Asigură ierarhizarea revistelor, calculând factorul de impact

8. Pubmed:
A. Este produs de editura Elsevier
B. Permite documentarea utilizând exclusiv cuvinte-cheie
C. Permite documentarea utilizând cuvinte-cheie, conform MeSH (Medical Subject Headings)
D. Este produs de Clarivate Analytics
E. Este produs de National Library of Medicine, S.U.A.
F. Este cea mai cunoscută bază de date în domeniul medical
G. Este un document secundar cu acces gratuit
H. Permite documentarea utilizând numele autorului / autorilor
I. Permite documentarea utilizând exclusiv titlul unui articol
J. Este un index de revistă

9. Factorul de impact:
A. Valoarea raportată anual pentru o revistă X implică o perioadă de evaluare de 3 ani, aplicând formula
A/B. Astfel, factorul de impact pentru revista X, pentru anul 2022, se
calculează ca A/B, unde A = numărul de citări ale articolelor publicate în revista X în perioada 2020-
2021, în reviste indexate, pe parcursul anului 2022, iar B = numărul total de
articole publicate în revista X în perioada 2020-2021.
B. Este utilizat în ierarhizarea revistelor
C. Valoarea raportată anual pentru o revistă X implică o perioadă de evaluare de un an, cuantificând
citările realizate pe parcursul unui an, pentru articolele publicate în acel an.
D. Este calculat anual de National Library of Medicine, U.S.A.
E. A fost definit de Eugene Garfield, fondatorul Institute for Scientific Information, Philadelphia, S.U.A.
F. Este calculat anual de Clarivate Analytics
G. Este unitatea de măsură pentru ierarhizarea documentelor secundare
H. Este publicat anual în PubMed
I. Este unitatea de măsură pentru scientometrie
J. Este publicat anual în Journal Citation Reports, Clarivate Analytics

10. ISSN – International Standard Serial Number:

A. Este similar cu factorul de impact al revistei
B. Este format din 13 cifre
C. Este acordat exclusiv pentru revistele care apar în format tipărit
D. Este similar cu ISBN
E. Este unic pentru fiecare revistă
F. Este un cod de identificare a revistelor
G. Este format din 8 cifre
H. Este implementat din anul 1975
I. Este format din 10 cifre
J. Este diferit pentru formatul tipărit și, respectiv, formatul electronic al aceleiași reviste

11. Current Contents:

A. Este un document secundar
B. Este un document primar
C. Este un document terțiar
D. Are o periodicitate lunară
E. Este un index de semnalare
F. Este o revistă de semnalare
G. Semnalează articolele apărute într-un interval de două săptămâni
H. Este produs de National Library of Medicine, S.U.A.
I. Are o periodicitate săptămânală
J. Prezintă paginile de sumar ale unui anumit număr de reviste periodice (selecţie extinsă), precizând
limba în care este apărut articolul/rezumatul

12. Care dintre următoarele afirmații referitoare la cuvintele-cheie este adevărată?:

A. Cuvintele-cheie sunt organizate în Pubmed în cadrul secțiunii MeSH – Medical Subject Headings
B. Lista completă a cuvintelor-cheie utilizate în domeniul medical este furnizată în Pubmed
C. Un cuvânt-cheie este un cuvânt care exemplifică / concentrează conținutul unui document
D. Reprezintă cel mai comun criteriu de căutare aplicat în procesul de documentare
E. Un cuvânt-cheie este un cuvânt semnificativ dintr-un titlu sau dintr-un document, folosit pentru
indexare
F. Un cuvânt-cheie corespunde titlului / numelui unei reviste
G. Lista completă a cuvintelor-cheie utilizate în domeniul medical este furnizată de edituri internaționale
H. Lista completă a cuvintelor-cheie utilizate în domeniul medical este furnizată în Current Contents
I. Reprezintă cel mai rar criteriu de căutare aplicat în procesul de documentare
J. Un cuvânt-cheie corespunde numelui autorului unui articol

13. Lectura rapidă a unui articol:

A. Evaluează referințele bibliografice incluse în articol
B. Evaluează respectarea principiilor de redactare ştiinţifică
C. Evaluează obiectivele articolului
D. Evaluează titlul articolului
E. Evaluează citările articolului în alte articole
F. Evaluează autorii articolului
G. Evaluează concluziile articolului
H. Evaluează rezultatele articolului
I. Evaluează rezumatul articolului
J. Este utilizată pentru selecția documentelor

14. Analiza documentară:

A. Conduce la acumularea de cunoştinţe speciale care pot fi utilizate în activitatea proprie
B. Constă în selectarea unui articol în raport de titlu
C. Constă în selectarea unui articol în raport de revista în care a fost publicat
D. Permite compararea informaţiilor furnizate de surse primare cu activitatea proprie în acelaşi domeniu
E. Constă în lectura rezumatelor articolelor selecţionate
F. Permite compararea informaţiilor furnizate de două sau mai multe surse primare, asupra unei aceleiaşi
teme
G. Conduce la acumularea de cunoştinţe generale care pot fi utilizate în activitatea proprie
H. Constă în selectarea unui articol în raport de autori
I. Implică lectura completă, aprofundată şi obiectivă a articolelor selecţionate
J. Constă în consultarea unor documente secundare

15. În utilizarea bazei de date PubMed, avantajele sunt:

A. Alegerea cuvintelor-cheie şi a opţiunilor de răspuns în algoritmul de căutare
B. Traducerea automată a articolelor selectate orice limbă
C. Tutorialele disponibile, care pot compensa lipsa de experiență a utilizatorului
D. Tutorialele disponibile, care pot asigura dezvoltarea abilităților utilizatorului, pentru un acces eficient
E. Existența unui tutore personal, care poate asigura dezvoltarea abilităților utilizatorului
F. Traducerea automată a articolelor selectate în limba română
G. Utilizarea unui cuvânt-cheie unic
H. Accesul gratuit
I. Rapiditatea
J. Selectarea articolelor în funcție de factorul de impact al revistelor

16. Documentarea se poate realiza utilizând:

A. Exclusiv accesănd documente în format tipărit
B. Cuvinte-cheie
C. Numele unei edituri
D. Factorul de impact al unei reviste
E. Exclusiv accesând baza de date PubMed
F. Exclusiv un singur cuvânt-cheie
G. Numele unui autor / unor autori
H. Exclusiv accesând o revistă de semnalare
I. Numele unor instituţii de învăţământ superior sau de cercetare
J. Numele / titlul unei reviste

17. O revistă științifică este caracterizată prin:

A. Un set limitat de cuvinte-cheie
B. Absența periodicității
C. Proces de evaluare de tip peer-review
D. Politică editorială flexibilă
E. Un autor unic pentru minimum 5 articole publicate într-un număr
F. ISSN
G. Politică editorială riguroasă
H. Nume / titlu extins
I. Nume / titlu abreviat
J. Publicarea articolelor în ordinea primirii lor, fără proces de evaluare de tip peer-review

18. Documentarea implică:

A. Activitatea unui grup de persoane care este interesat de un anumit subiect
B. Utilizarea exclusivă a bazei de date PubMed
C. Lectura completă, aprofundată şi obiectivă a articolelor selecţionate
D. Lectura exclusivă a titlurilor articolelor selecţionate
E. Utilizarea exclusivă a documentelor primare în procesul de căutare
F. Utilizarea documentelor secundare în procesul de căutare
G. Activitatea unei persoane care este interesată de un anumit subiect
H. Alegerea celui mai potrivit criteriu de căutare și a celui mai potrivit instrument de căutare
I. Lectura exclusivă a rezumatelor articolelor selecţionate
J. Utilizarea exclusivă a cuvintelor-cheie în procesul de căutare

19. Documentele secundare:

A. Constau în material didactic dedicat studenților
B. Sunt realizate exclusiv de edituri
C. Există exclusiv în format tipărit
D. Includ baze de date
E. Prezintă rezultate obținute de grupuri de autori în cercetare
F. Sunt indispensabile într-un demers de cercetare
G. Reprezintă singura cale de acces organizat la documentele primare
H. Sunt realizate exclusiv de biblioteci
I. Includ reviste analitice
J. Includ reviste de semnalare

20. Istoria scientometriei are ca repere:

A. Înființarea Institute for Scientific Information (ISI) – Philadelphia, S.U.A., 1958
B. Înființarea National Libray of Medicine, S.U.A.
C. Înființarea Thomson Company – Ontario, Canada, 2016
D. Preluarea Thomson Scientific de către agenția Reuters și crearea Thomson Reuters - 2008
E. Înființarea Thomson Scientific (Thomson ISI) prin fuziunea Thomson Company cu Institute for
Scientific Information - 1992
F. Înființarea Thomson Company – Ontario, Canada, 1934
G. Înființarea bazei de date PubMed
H. Preluarea Thomson Reuters (cifră de afaceri, drept de proprietate intelectuată) de către Clarivate
Analytics - 2016
I. Înființarea Institute for Scientific Information (ISI) – Philadelphia, S.U.A., 2016
J. Definirea factorului de impact de către Otlet și Lafontaine

21. International Committee of Medical Journal Editors:

A. Asigură procesul de peer-review la toate revistele
B. Stabilește regulile pentru publicarea în reviste științifice, urmărind creșterea calității în cercetare
C. Unul dintre membri este New England Journal of Medicine
D. Este constituit din editorii unor reviste prestigioase și reprezentanți ai unor instituții și organizații
implicate în cercetare
E. Reprezintă conducerea National Library of Medicine, S.U.A.
F. Unul dintre membri este National Library of Medicine, S.U.A.
G. Publică anual recomandări pentru manuscrisele trimise revistelor biomedicale (Recommendations for
the Conduct, Reporting, Editing and Publication of Scholarly Work in
Medical Journals)
H. Elaborează documente secundare
I. Asigură ierarhizarea revistelor, în raport de factorul de impact
J. Reprezintă conducerea Clarivate Analytics

22. Redactarea științifică:

A. Sub raport stilistic, este ghidată de tehnici specifice demersurilor ştiinţifice, şi nu artistice (literare)
B. Este bazată pe principii care s-au dezvoltat progresiv în timp
C. Este bazată pe reguli stabilite de National Library of Medicine, S.U.A.
D. Este bazată pe reguli stabilite exclusiv de PubMed
E. Sub raport stilistic, este ghidată de tehnici specifice demersurilor artistice (literare)
F. Nu impune reguli precise
G. Este bazată pe reguli stabilite de editurile internaționale
H. Este bazată pe principii care impun rigoare ştiinţifică
I. Asigură existenţa unei relaţii coerente între formă (modalitatea de redactare) şi fond (conţinut ştiinţific)
J. Asigură o concepere clară a textelor științifice

23. Respectarea regulilor de redactare științifică:

A. Nu este obligatorie pentru articolul publicat într-o revistă medicală de specialitate
B. Nu este obligatorie pentru teza de doctorat
C. Este reglementată de de National Library of Medicine, S.U.A.
D. Asigură o difuzare largă a mesajului științific
E. Nu este obligatorie pentru lucrarea de dizertație
F. Este obligatorie pentru orice text științific
G. Este un criteriu utilizat în documentare, pentru lectura rapidă a unui articol
H. Nu este obligatorie pentru lucrarea de licență
I. Asigură o percepţie adecvată a mesajului științific
J. Asigură o enunţare clară a textului științific

24. Stilul de redactare științifică:

A. Recomandă utilizarea (neabuzivă) a diatezei active cu pronumele persoanei întâia, uzual plural –
indicând exact implicarea autorilor în realizarea studiului
B. Recomandă evitarea utilizării diatezei active cu pronumele persoanei întâia, uzual plural – indicând
exact implicarea autorilor în realizarea studiului)
C. Este ghidat de tehnici specifice demersurilor artistice (literare)
D. Impune utilizarea timpul prezent pentru tot ceea ce exprimă experienţa personală a autorului
E. Recomandă utilizarea diatezei pasive, pentru a crea impresia de anonimat privind autorul
F. Impune utilizarea verbelor la timpul trecut pentru noţiuni bine stabilite şi unanim acceptate
G. Este precis, clar și concis
H. Impune utilizarea verbelor la timpul prezent pentru noţiuni bine stabilite şi unanim acceptate
I. Recomandă evitarea utilizării diatezei pasive, atunci când poate crea impresia de anonimat privind
autorul
J. Impune utilizarea timpul trecut pentru tot ceea ce exprimă experienţa personală a autorului

25. Motivația pentru alegerea temei pentru lucrarea de licență are legătură cu:
A. Specialitatea medicală viitoare
B. Experiența colegilor mai mari
C. Modelul profesional / uman
D. Experiențe medicale negative anterioare
E. Modelul promovat de mass-media
F. Posibilitatea de a finaliza cât mai repede și cu cât mai puțin efort
G. Experiența studenților de la Arhitectură
H. Experiențe medicale pozitive anterioare
I. Experiența rudelor care nu activează în domeniul medical
J. Experiența studenților de la Politehnică

26. În realizarea lucrării de licență, succesiunea etapelor este:

A. Documentarea – prima etapă
B. Stabilirea temei – etapa a doua
C. Stabilirea obiectivelor – etapa a treia
D. Stabilirea obiectivelor – etapa a patra
E. Documentarea – etapa a cincea
F. Stabilirea conducătorului științific – prima etapă
G. Stabilirea planului de lucru – etapa a treia
H. Stabilirea planului de lucru – etapa a patra
I. Stabilirea temei – etapa a doua
J. Stabilirea conducătorului științific – prima etapă
27. În realizarea lucrării de licență, succesiunea etapelor este:
A. Documentarea – prima etapă
B. Stabilirea conducătorului științific și a temei – prima etapă
C. Derularea studiului, obţinerea, centralizarea și interpretarea rezultatelor – etapa a patra
D. Redactarea – a cincea etapă
E. Documentarea - etapa a treia
F. Redactarea – etapa a cincea
G. Stabilirea obiectivelor și a planului de lucru – etapa a cincea
H. Stabilirea obiectivelor și a planului de lucru – etapa a doua
I. Derularea studiului, obţinerea, centralizarea și interpretarea rezultatelor – etapa a treia
J. Stabilirea conducătorului științific și a temei – a doua etapă

28. Lucrarea de licență:

A. Include obligatoriu referințe bibliografice
B. Are minimum 300 de pagini
C. Se realizează obligatoriu sub coordonarea unui cadru didactic
D. Este organizată într-o secțiune generală și o secțiune personală
E. Include exclusiv o secțiune personală
F. Poate fi realizată fără coordonarea unui cadru didactic
G. Are între 60 și 100 de pagini
H. Nu include obligatoriu referințe bibliografice
I. Include obligatoriu o introducere
J. Include exclusiv o secțiune generală

29. Partea generală a lucrării de licență:

A. Toate informațiile prezentate sunt susținute de referințe bibliografice
B. Reprezintă o doime din totalul lucrării
C. Este organizată obligatoriu în două capitole
D. Reprezintă două treimi din totalul lucrării
E. Informațiile prezentate nu sunt obligatoriu susținute de referințe bibliografice
F. Include date personale obținute în cadrul cercetării
G. Conține un număr variabil de capitole, în funcție de temă
H. Reprezintă o treime din totalul lucrării
I. Prezintă informaţii existente în literatura de specialitate în legătură cu subiectul abordat
J. Sintetizează stadiul actual al cunoașterii pentru subiectul abordat

30. Partea personală a lucrării de licență:

A. Prezintă informaţii existente în literatura de specialitate în legătură cu subiectul abordat
B. Nu include obligatoriu capitolul Material și metode
C. Include obligatoriu capitolul Rezultate
D. Nu include obligatoriu capitolul Discuții
E. Sintetizează stadiul actual al cunoașterii pentru subiectul abordat
F. Include obligatoriu capitolul Discuții
G. Reprezintă două treimi din totalul lucrării
H. Include obligatoriu capitolul Material și metode
I. Include obligatoriu capitolul Concluzii
J. Reprezintă o treime din totalul lucrării

31. În structura lucrării de licență:

A. Secțiunea generală, corespunzătoare prezentării stadiului actual al cunoașterii, nu este obligatorie
B. În Secțiunea personală, capitolul Discuții nu este obligatoriu
C. Secțiunea generală prezintă stadiul actual al cunoașterii în raport cu tema stabilită
D. În Secțiunea personală, capitolul corespunzător introducerii – conform structurii IMRAD – prezintă
motivația și obiectivele studiului personal
E. Raportul dintre partea generală și partea personală de două treimi / o treime
F. Referințele bibliografice sunt facultative
G. Secțiunea personală este organizată în capitole conform structurii IMRAD
H. Partea generală reprezintă o doime din text
I. Sunt incluse referințele bibliografice
J. Sunt incluse două secțiuni: o secțiune generală și o secțiune personală

32. În partea personală a lucrării de licență, capitolul Material și metode:

A. Prezintă obligatoriu date referitoare la materialul studiat
B. Prezintă obligatoriu date referitoare la criteriile de evaluare utilizate
C. Prezintă obligatoriu comentarii asupra rezultatelor obținute
D. Prezintă obiectivele studiului
E. Prezintă obligatoriu date referitoare la elemente testate
F. Prezintă date precise, care pot fi reproduse sau verificate
G. Prezintă obligatoriu rezultatele obținute
H. Este redactat utilizând verbele la timpul prezent
I. Prezintă date teoretice din literatură
J. Poate include referințe bibliografice care susțin metodele utilizate

33. În partea personală a lucrării de licență, în capitolul Rezultate:

A. Sunt comentate metodele de lucru utilizate
B. Textul este redactat utilizând verbele la timpul prezent
C. Nu este permisă introducerea de referințe bibliografice
D. Datele obținute sunt susținute de referințe bibliografice
E. Textul permite cititorului să îşi formuleze propriile concluzii, înainte de a le confrunta cu cele ale
autorului
F. Redactarea este obiectivă, impersonală, neutră
G. Sunt comentate rezultatele obținute
H. Textul este redactat utilizând diateza pasivă
I. Datele trebuie prezentate în evoluţie cronologică (rezultate imediate, rezultate tardive)
J. Este asigurată concordanţa în prezentarea informaţiilor numerice existente în text, figuri și tabele

34. În partea personală a lucrării de licență, capitolul Discuții:

A. Nu este permisă introducerea de referințe bibliografice
B. Nu este permisă introducerea de referințe bibliografice
C. Redactarea este impersonală
D. Reflectă cultura ştiinţifică
E. Este destinat interpretării cercetării realizate
F. Reflectă gradul de elaborare al lucrării
G. Include comentarii personale, spre deosebire de celelalte capitole care utilizează un stil impersonal
H. Reflectă inteligenţa autorilor
I. Redactarea este neutră
J. Nu este permisă introducerea de tabele

35. În partea personală a lucrării de licență, în capitolul Rezultate:

A. Referințele bibliografice sunt obligatorii
B. Informația prezentată în text, figuri și tabele este concordantă
C. Sunt comentate obiectivele studiului
D. Sunt comentate date similare publicate în literatură
E. Redactarea este impersonală
F. Textul este susținut de figuri
G. Textul este susținut de tabele
H. Nu sunt utilizate tabele și figuri
I. Sunt comentate metodele utilizate
J. Redactarea este enunțiativă

36. În partea personală a lucrării de licență, capitolul Discuții:

A. Compară rezultatele personale cu cele ale altor autori
B. Precizează dacă scopul cercetării a fost atins sau nu, prin prezentarea sintetică a principalelor rezultate
legate direct de scop
C. Este redactat enunțiativ
D. Explică diferenţele apărute, datorate particularităţilor materialului şi metodei
E. Este redactat utilizând verbele exclusiv la timpul trecut
F. Subliniază aportul adus de cercetare în progresul cunoştinţelor în domeniu
G. Este foarte scurt
H. Nu include referințe bibliografice
I. Este redactat utilizând verbele exclusiv la timpul prezent
J. Analizează calitatea şi validitatea rezultatelor

37. În partea personală a lucrării de licență, capitolul Discuții:

A. Compară rezultatele personale cu cele raportate anterior în literatură
B. Include o discuţie critică şi obiectivă asupra rezultatelor obținute
C. Include obligatoriu referințe bibliografice
D. Poate include prin figuri şi tabele care facilitează comparații cu datele din literatură
E. Prezintă exclusiv rezultatele personale, fără raportare la datele existente în literatură
F. Reprezintă o treime din textul total al lucrării
G. Nu poate include referințe bibliografice
H. Este redactat impersonal și neutru
I. Nu poate include tabele și figuri
J. Include o discuţie critică şi obiectivă asupra materialului utilizat și a metodelor folosite

38. Care dintre următoarele afirmații referitoare la referințele bibliografice sunt adevărate?:
A. Sunt necesare pentru justificarea tuturor faptelor/datelor enunţate
B. Excesul nu reflectă multitudinea de cunoştinţe
C. Sunt citate exclusiv în textul lucrării de licență, fără a fi prezentate la final, ca Bibliografie
D. Sunt obligatorii în capitolul Concluzii al lucrării de licență
E. Permit trimiterea cititorului la documente primare (articole, tratate, monografii, documente oficiale)
F. Sunt citate documente publicate, în baza lecturii rezumatului
G. Excesul poate reflecta absenţa spiritului critic
H. Sunt obligatorii în capitolul Rezultate al lucrării de licență
I. Sunt citate exclusiv documente publicate, selectate și citite pentru valoarea lor
J. Sunt prezentate exclusiv în finalul lucrării de licență, ca Bibliografie, fără a fi introduse în textul lucrării

39. Referințele bibliografice:

A. Sunt obligatorii în secțiunea personală a lucrării de licență, în capitolele: Motivația și obiectivele
studiului personal, Material și Metode, Discuții
B. Sunt obligatorii în secțiunea personală a lucrării de licență, în capitolul Rezultate
C. Sunt localizate exclusiv în textul lucrării de licență, după enunţarea unei informaţii, în interiorul sau la
sfârşitul unei fraze
D. Sunt obligatorii exclusiv în secțiunea generală a lucrării de licență
E. Sunt localizate în textul lucrării de licență, după enunţarea unei informaţii, în interiorul sau la sfârşitul
unei fraze
F. Sunt obligatorii în secțiunea generală a lucrării de licență
G. Sunt obligatorii pentru tabele și figuri preluate din literatură
H. Sunt localizate la finalul textului lucrării de licență, în lista de referințe bibliografice
I. Sunt localizate după cuprinsul lucrării de licență
J. Nu sunt obligatorii pentru lucrarea de licență

40. Care dintre următoarele afirmații referitoare la referințele bibliografice sunt adevărate?:
A. Citarea în exces reflectă multitudinea de cunoştinţe
B. Pot fi citate rezumate ale lucrărilor prezentate la congrese, chiar dacă nu au fost publicate în periodice
C. Există 3 tipuri de scriere a referințelor bibliografice: sistemul Harvad, sistemul Vancouver, sistemul
alfabetic numeric
D. Pot exista greşeli în transcrierea referinţei, determinând dificultăţi în identificarea articolului citat
E. Permit trimiterea cititorului la documente secundare
F. Nu se citează rezumate ale lucrărilor prezentate la congrese, nepublicate în periodice
G. Pot exista greşeli în citarea conţinutului referinţei, în situația în care nu textul in extenso al articolului
selectat nu a fost citit
H. Nu sunt obligatorii pentru tabele și figuri preluate din literatură
I. Pot fi citate comunicări orale
J. Nu se citează comunicările orale

41. Este recomandat ca următoarele tipuri de documente să nu fie utilizate ca referințe bibliografice:
A. Monografii
B. Teze de doctorat
C. Articole de tip actualități
D. Articole acceptate pentru publicare (in press, to appear)
E. Articole greu accesibile
F. Articole originale
G. Articole de tip Scrisoare către editor / Scrisoare către redacţia unei reviste
H. Articole de tip review
I. Rezumate ale lucrărilor prezentate la congrese, publicate în periodice
J. Tratate
42. Sistemele de scriere a referințelor bibliografice:
A. Au fost introduse de National Library of Medicine, S.U.A.
B. Includ sistemul alfabetic-numeric
C. Includ sistemul alfabetic-secvențial
D. Sunt identice
E. Sunt diferite
F. Nu sunt necesare în redactarea științifică
G. Includ sistemul Harvard
H. Justifică / susțin toate informațiile prezentate în text
I. Includ sistemul Vancouver
J. Includ sistemul Oxford

43. Sistemul Harvard:

A. În text, referințele bibliografice sunt introduse în paranteze
B. Este numit și sistem autor – dată
C. În text, dacă într-o paranteză sunt mai multe referințe, acestea sunt ordonate în ordine cronologică și
separate prin punct-virgulă
D. Este numit și sistem numeric – secvențial
E. În text, în cazul când lucrarea citată are unul sau doi autori, se citează numele primului autor, respectiv
numele ambii autori, şi anul de publicaţie
F. În text, în cazul când lucrarea citată are mai mult de doi autori, se citează toate numele autorilor, și anul
de publicație
G. În text, dacă o referinţă este citată de mai multe ori, se păstrează numărul atribuit prima dată
H. În text, referinţele sunt numerotate cu cifre arabe, în ordinea apariţiei
I. În text, în cazul când lucrarea citată are mai mult de doi autori, se citează numele primului autor urmat
de “et coll.” sau “et al”, și anul de publicație
J. Este numit și sistem alfabetic – numeric

44. Sistemul Harvard:

A. Este numit și sistem autor – țară
B. Este dificil de utilizat pentru introducerea unei noi referinţe
C. Este numit și sistem alfabetic – secvențial
D. În lista de referințe, dacă sunt mai multe referinţe ale aceloraşi autori, se ordonează după anul de
publicaţie, în ordine cronologică
E. Este dificil de utilizat pentru eliminarea unei referinţe existente
F. În lista de referințe, lucrările citate se ordonează fără număr de ordine, alfabetic, de la prima literă a
numelui primului autor al articolului
G. Dacă sunt mai multe referinţe ale aceloraşi autori, cu acelaşi an de publicaţie, în text se adaugă “a, b, c,
d,...” după anul de publicaţie, iar în lista de referințe se includ în ordinea
“a, b, c, d,...”
H. Este numit și sistem autor – an
I. Este utilizat exclusiv în text, fără a exista o listă de referințe în final
J. În lista de referințe, dacă sunt mai multe referinţe ale aceluiaşi prim autor, se ordonează după ordinea
alfabetică a primei litere a numelui celui de-al doilea autor

45. Sistemul Harvard:

A. Îngreunează citirea textului
B. Este numit și sistem autor – dată sau autor-an
C. În text, dacă într-o paranteză sunt mai multe referințe, acestea sunt ordonate în ordine alfabetică, după
numele autorilor
D. În text, referinţele sunt citate printr-un număr de ordine, indicat în paranteze, care are corespondent în
lista de referinţe ordonată alfabetic, şi nu numeric (în ordinea citării)
E. În lista de referințe, clasificare se face fără număr de ordine, alfabetic, de la prima literă a numelui
primului autor al articolului
F. În text, referinţele sunt numerotate cu cifre romane, în ordinea apariţiei
G. Este facil pentru autor, care poate elimina uşor o referinţă existentă
H. În lista de referințe, lucrările citate se ordonează fără număr de ordine, alfabetic, de la prima literă a
prenumelui primului autor al articolului
I. Facilitează lectura, fără a încărca textul cu nume de autori
J. Este facil pentru autor, care poate introduce uşor o referinţă nouă

46. Sistemul Vancouver:

A. În text, dacă într-o paranteză sunt mai multe referințe, acestea sunt ordonate în ordine cronologică și
separate prin punct-virgulă
B. În text, în cazul când lucrarea citată are unul sau doi autori, se citează numele primului autor, respectiv
numele ambii autori, şi anul de publicaţie
C. În text, dacă o referinţă este citată de mai multe ori, se alocă un număr nou de fiecare dată
D. În text, în cazul când lucrarea citată are mai mult de doi autori, se citează numele primului autor urmat
de “et coll.” sau “et al”, și anul de publicației
E. În text, referinţele sunt numerotate cu cifre arabe, în ordinea apariţiei
F. În text, într-o paranteză, referinţele sunt clasificate în ordine crescătoare şi separate prin virgule
G. În text, dacă o referinţă este citată de mai multe ori, se păstrează numărul atribuit prima dată
H. Este numit și sistem alfabetic – numeric
I. În text, referințele bibliografice sunt introduse în paranteze
J. Facilitează lectura, fără a încărca textul cu nume de autori

47. Sistemul Vancouver:

A. În text, dacă o referinţă este citată de mai multe ori, se păstrează numărul atribuit prima dată
B. Este numit și sistem autor – dată sau autor-an
C. Este dificil de utilizat pentru autor care, dacă elimină o referinţă existentă, trebuie să renumeroteze
toate referinţele următoare, existând riscul de eroare
D. În text se citează doar numele primului autor și anul de publicație
E. Este dificil de utilizat pentru autor care, dacă introduce o nouă referinţă, trebuie să renumeroteze toate
referinţele următoare, existând riscul de eroare
F. În lista de referințe, clasificarea se face prin numărul de ordine corespunzător în text, fără criteriu
alfabetic
G. Este facil pentru autor, care poate introduce uşor o referinţă nouă
H. Este numit și sistem numeric – secvențial
I. Este facil pentru autor, care poate elimina uşor o referinţă existentă
J. În text se citează toate numele autorilor și anul de publicației

48. Sistemul alfabetic – numeric: :

A. În text, referințele bibliografice sunt introduse în paranteze, în ordine descrescătoare
B. Este numit și sistem numeric – secvențial
C. În text, referințele bibliografice sunt introduse în paranteze, în ordine crescătoare
D. Este facil pentru autor, care poate elimina uşor o referinţă existentă
E. Este facil pentru autor, care poate introduce uşor o referinţă nouă
F. Este o combinație între sistemul Harvard și sistemul Vancouver
G. Este numit și sistem autor – dată / autor – an
H. În text, referinţele sunt citate printr-un număr de ordine, indicat în paranteze, care are corespondent în
lista de referinţe ordonată alfabetic, şi nu numeric (în ordinea citării)
I. Este dificil de utilizat pentru autor care, dacă introduce sau elimină o referinţă, trebuie să renumeroteze
toate referinţele, existând riscul de eroare
J. În lista de referințe, clasificarea se face alfabetic, de la prima literă a numelui primului autor

49. Ilustrarea unui text științific:

A. Trebuie specificată în text, în paranteze, numerotarea fiind în ordinea introducerii – separat pentru
figuri și, respectiv, tabele
B. Se realizează exclusiv prin tabele
C. Exprimă clar ceea ce este dificil de redactat și obositor de citit
D. Include obligatoriu figuri și/sau tabele preluate dintr-o altă publicaţie, fără a fi necesară autorizaţia
titularului
E. Se realizează exclusiv prin grafice
F. Sunt specifice pentru capitolul Rezultate
G. Asigură maximum de informaţii într-un minimum de spaţiu, într-o formă sintetică şi clară
H. Include figuri și tabele
I. Include exclusiv fotografii
J. Se realizează exclusiv prin figuri

50. În ilustrarea unui text științific:

A. Reproducerea unei figuri sau a unui tabel dintr-o altă publicaţie necesită autorizaţia titularului (drept de
autor, copyright) și/sau obligatoriu citarea sursei
B. Tabelele și figurile nu trebuie menționate / specificate în text, în paranteze, înainte de introducerea lor
C. Pot fi utilizate exclusiv figuri
D. Tabele și figurile au autonomie informațională, prin prin titlu, legendă, note de subsol
E. Figurile pot consta în grafice, desene, diagrame, fotografii
F. Pot fi utilizate exclusiv tabele
G. Reproducerea unei figuri sau a unui tabel dintr-o altă publicaţie nu necesită autorizaţia titularului
(drept de autor, copyright) și/sau citarea sursei
H. Pot fi utilizate exclusiv grafice
I. Tabelele includ informaţii numerice
J. Figurile includ informaţii grafice

51. Figurile utilizate pentru ilustrarea unui text științific:

A. Sunt reprezentate exclusiv de grafice
B. Au legendă, localizată supraiacent
C. Sunt numerotate cu cifre arabe, corespunzător ordinii de apariţie în text, fiind obligatorie minimum o
referire
D. În situația în care conţin chipuri umane, se recomandă acoperirea ochilor, în scopul păstrării
anonimatului
E. Au legendă care conţine informaţii specifice despre scala de referinţă,
F. Au legendă care conține toate elementele necesare înţelegerii figurii: descriere, explicaţia simbolurilor,
abrevieri, scală, ordinul de mărire, coloraţiile histologice
G. Sunt numerotate cu cifre romane, corespunzător ordinii de apariţie în text, fără a fi obligatorie referirea
anterioară
H. Au titlu, localizat subiacent
I. Includ informații numerice
J. Au legendă, localizată subiacent

52. Tabelele utilizate pentru ilustrarea unui text științific:

A. Sunt numerotate cu cifre romane, corespunzător ordinii de apariţie în text, fiind obligatorie minimum o
referire
B. Au legendă, localizată supraiacent
C. Au titlu, localizat subiacent
D. Dacă numărul de coloane este mai mic decât dublul numărului de rânduri, coloanele se inversează cu
rândurile
E. Capetele de coloane corespund uzual variabilelor măsurate sau explicate (cu unităţi de măsură)
F. Au titlu, situat supraiacent, care informează asupra conţinutului
G. Capetele de rânduri corespund uzual variabilelor controlate sau explicative (cu unităţi de măsură)
H. Au legendă localizată în ultimul rând al tabelului
I. Sunt numerotate cu cifre arabe, corespunzător ordinii de apariţie în text, fiind obligatorie minimum o
referire
J. Dacă numărul de coloane este mai mare decât dublul numărului de rânduri, coloanele se inversează cu
rândurile

53. În realizarea tabelelor utilizate pentru ilustrarea unui text științific:

A. Dacă există informaţii lipsă, se precizează “absent”, evitând simbolurile matematice (‑, 0)
B. Titlul include descriere, explicaţia simbolurilor, abrevieri, scală, ordinul de mărire, coloraţiile
histologice
C. Capetele de coloane corespund uzual variabilelor controlate sau explicative
D. Nu pot fi utilizate abrevieri
E. Datele comparabile trebuie să prezinte aceleaşi informaţii, fiind structurate în aceeaşi ordine şi folosind
aceleaşi unităţi de măsură
F. Nu este necesară specificarea unităților de măsură
G. Alinierea datelor este realizată în raport cu virgula/punctul zecimal, precizând acelaşi număr de poziţii
zecimale pentru variabilele cu aceeaşi semnificaţie
H. Titlul este poziționat deasupra tabelului
I. Pot fi utilizate abrevieri, explicate în titlul tabelului sau în note de subsol
J. Capetele de rânduri corespund uzual variabilelor măsurate sau explicate

54. Figurile de tip grafice utilizate pentru ilustrarea unui text științific includ:
A. Diagrame cu sectoare de cerc, diagrame cu coloane verticale sau orizontale, traiectorii (curbe de
distribuție), reprezentări prin puncte
B. Traiectorii (curbe de distribuţie), în care x (abscisa - variabila independentă) este variabila de control
sau explicativă, iar y (ordonata – variabila dependentă) este variabila de
măsurat sau explicată
C. Diagrame cu coloane verticale sau orizontale (histograme), recomandate pentru compararea statistică a
diferitelor date, și în care se poate indica deviaţia standard (cu mai puțin
de 7 zone)
D. Diagrame cu coloane verticale sau orizontale (histograme), recomandate concretizarea (distribuția)
datelor individuale (cu mai mult de 10 zone)
E. Reprezentări prin puncte (“scattergram”, “nuages de points”), recomandate pentru compararea
statistică a diferitelor date
F. Diagrame cu sectoare de cerc (“camembert”, “pie”), recomandate pentru prezentarea procentajelor (cu
mai puțin de 7 sectoare)
G. Traiectorii (curbe de distribuţie), recomandate pentru compararea statistică a diferitelor cifre
H. Diagrame cu sectoare de cerc (“camembert”, “pie”), recomandate pentru prezentarea procentajelor (cu
mai mult de 7 sectoare)
I. Diagrame cu sectoare de cerc (“camembert”, “pie”), recomandate pentru prezentarea procentajelor (cu
mai mult de 20 sectoare)
J. Reprezentări prin puncte (“scattergram”, “nuages de points”), recomandate pentru concretizarea
(distribuția) datelor individuale sau pentru concretizarea existenţei/absenţei unei

corelaţii între variabila x şi y;

55. În prezentarea lucrării de licență, evaluarea comisiei de examinare urmărește, ca elemente:
A. Prezentarea detaliată a persoanelor cu care absolventul a colaborat în realizarea lucrării
B. Existența unui număr extensiv de concluzii
C. Calitatea iconografiei
D. Actualitatea subiectului ales
E. Prezentarea detaliată a datelor teoretice din literatură
F. Mulțumirile finale adresate de absolvent
G. Seriozitatea documentării ştiinţifice
H. Pertinența concluziilor
I. Preluarea extensivă a unor figuri sau a unui tabele din literatură
J. Calitatea expunerii orale şi modul de susţinere, în discuţiile ulterioare, a punctelor de vedere ilustrate de
lucrare (“presentation and defense of a thesis”)

56. Studiile epidemice descriptive sunt:

A. Efectuate la nivel de indivizi: transversale
B. Clinice, randomizate
C. Analitice
D. Efectuate la nivel de populație: studii de corelație (ecologice)
E. Randomizate, controlate
F. Cohorte
G. Efectuate la nivel de indivizi: serii de cazuri
H. Controlate dublu-orb
I. Efectuate la nivel de indivizi: cross-sectional sau de prevalență
J. Efectuate la nivel de indivizi: cazuri

57. Care dintre următoarele afirmații referitoare la studiile clinice este adevărată?:
A. Studiile clinice randomizate se afla la baza piramidei
B. Nu există studiu perfect
C. Studiile secundare (precum meta-analiza), cel puţin teoretic, sunt superioare celor primare
D. Pot fi ierarhizate (piramida studiilor) din punctul de vedere al validităţii (corectitudinii)
E. Toate studiile sunt perfecte
F. Nu se pot ierarhiza în piramida studiilor
G. Experimentele în laborator se află în vârful piramidei
H. Meta-analiza se află la baza piramidei
I. Studiile secundare (precum sistematic review), cel puţin teoretic, sunt superioare celor primare
J. Cu cât un studiu este mai valid, cu atât ne putem încrede mai mult în rezultatele lui

58. Care dintre următoarele afirmații referitoare la studiile descriptive este adevărată?:
A. Sunt de tip intervențional
B. Sunt observaționale
C. Nu sunt de tip intervențional
D. Permit generalizări de tip cauzal
E. Furnizează cunoştinţele fundamentale
F. Nu stabilesc asociaţii epidemiologice
G. Sunt controlate de tip dublu-orb
H. Servesc la emiterea de ipoteze privind asociaţiile epidemiologice
I. Sunt de tip analitic
J. Sunt randomizate

59. Care dintre următoarele afirmații referitoare la studiile analitice este adevărată?:
A. Prezentarea de caz este un studiu analitic
B. Pot fi experimentale
C. Nu pot fi experimentale
D. Permit evaluarea ipotezelor de asociere dintre un factor de risc suspectat şi efectul (boala) respectivă
E. Pot fi observaționale
F. Realizează o comparaţie explicită a frecvenţei bolii între cei expuşi la un anumit factor (ex. fumatul) şi
cei neexpuşi la factorul respectiv
G. Sunt descriptive
H. Seriile de cazuri sunt studii analitice
I. În studiile analitice de tip observațional, investigatorul doar observă și nu intervine în nici un fel
J. Nu pot fi observaționale

60. Care dintre următoarele afirmații referitoare la cazuri și seriile de cazuri este adevărată?:
A. Nu permit emiterea unor concluzii care să se poată generaliza
B. Trebuie să descrie minim 260 de cazuri
C. Nu permit analiza statistică a datelor
D. Trebuie să descrie minim 400 de cazuri
E. Trebuie să descrie minim 240 de cazuri
F. Trebuie să descrie minim 140 de cazuri
G. Descriu observaţii neobişnuite şi pot constitui prima etapă de recunoaştere a unei boli sau a unui factor
de risc noi
H. Trebuie să descrie minim 150 de cazuri
I. Realizează raportarea unui caz nou (noutate absolută), unic, neobișnuit
J. Nu permit aprecierea frecvenței bolii

61. Care dintre următoarele afirmații referitoare la studiile transversale este adevărată?:
A. Sunt foarte importante pentru managerii sistemelor de sănătate
B. Sunt studii cross-sectional
C. Nu sunt studii descriptive
D. Rezultatele lor nu pot fi prelucrate statistic
E. Sunt studii experimentale pe animale
F. Sunt studii de prevalență
G. Se realizează în laborator, pe țesuturi și celule
H. Nu sunt studii de prevalență
I. Sunt studii descriptive
J. Sunt un instantaneu fotografic ce evaluează prevalența

62. Avantajele studiilor transversale (cross-sectional sau de prevalență): :

A. Sunt rapide
B. Pot deveni primul pas al unui studiu de cohortă
C. Sunt ieftine
D. Permit validarea unor noi metode chirurgicale
E. Permit studiul simultan al asociaţiilor dintre mai multe efecte şi factori de risc presupuşi
F. Sunt cele mai valoroase studii clinice, aflându-se în vârful piramidei studiilor
G. Sunt indicate pentru identificarea prevalenţelor bolilor frecvente (HTA, artroză, alergii etc.)
H. Permit validarea unor noi metode de diagnostic
I. Permit validarea unor noi medicamente
J. Permit estimarea incidenței (numărul noi de cazuri apărute într-un interval de timp)

63. Dezavantajele studiilor transversale: :

A. Pot fi realizate doar în aglomerările urbane
B. Pot fi utilizate doar în studiul bolilor foarte rare
C. Sunt supuse erorii sistematice de supravieţuire selectivă
D. Necesită cheltuieli foarte mari pentru a fi realizate
E. Nu pot evidenţia asociaţii atunci când efectul (boala) sau factorul de risc sunt foarte rare
F. Sunt supuse erorilor sistematice de memorie
G. Nu permit calcularea prevalenței
H. Nu permit calcularea incidenței
I. Durează foarte mult (între 15 și 20 de ani)
J. Expunerea şi efectul fiind măsurate concomitent, nu permit stabilirea secvenţei temporale a
evenimentelor (dacă expunerea a precedat efectul),

64. Care dintre următoarele afirmații referitoare la studiile caz-martor este adevărată?:
A. Apreciază eficiența unui nou medicament
B. Descoperă efectele secundare ale unei terapii noi
C. Sunt studii analitice
D. Este investigată expunerea anterioara a ambelor grupuri (grupul care are boala și grupul martor)
E. Pacienţii care au boala se compară în privinţa factorilor de risc (ex. fumatul) cu martori care nu au
factorul de risc (sunt nefumători)
F. Testează noi metode de diagnostic
G. Permit calcularea incidenței unei boli
H. Grupul de comparare se numește grup martor sau grup control
I. Sunt studii descriptive
J. Necesită un grup de cazuri care au boala de interes și un grup de comparare (martor/control) care nu are
boala

65. Selecția cazurilor cu hipertensiune arterială pentru un studiu de tip caz-control: :

A. Se poate face exclusiv din unitățile de învățământ preșcolar
B. Se iau în considerare atât cazurile noi (incidente) de hipertensiune arterială cât și cele care
hipertensiune arterială de un anumit timp (prevalente)
C. Se poate face din cabinetele medicilor de familie
D. Se poate face din cabinetele de cardiologie din policlinică
E. Se poate face din secția de cardiologie a unui singur spital din județ
F. Se poate face exclusiv din mediu rural (sate)
G. Se iau în considerare exclusiv cazurile care au hipertensiune de mai mult timp (prevalente)
H. Se poate face exclusiv din aglomerările urbane (orașe)
I. Se iau în considerare exclusiv cazurile noi (incidente) de hipertensiune arterială
J. Se poate face din secția de cardiologie a tuturor spitalelor din județ

66. Care dintre următoarele afirmații referitoare la selecția martorilor pentru un studiu de tip caz-control,
în care se studiază diabetul zaharat, este adevărată?:
A. Persoanele selectate pot fi vecini
B. Persoanele selectate pot fi prieteni
C. Trebuie să aibă diabet zaharat
D. Trebuie să aibă obligatoriu aceeași vârstă
E. Trebuie făcută din aceeași populație dată
F. Persoanele selectate pot fi rude
G. Persoanele selectate pot fi colegi de școală
H. Trebuie să provină strict din același oraș
I. Trebuie să aibă obligatoriu același sex
J. Trebuie să aibă obligatoriu aceeași profesie

67. Despre modalitățile de realizare ale unui studiu caz-control referitor la cancerul pulmonar și
expunerea la factori de risc se pot afirma următoarele:
A. În grupul de cazuri pot fi și indivizi fără cancer pulmonar
B. Selectarea celor două grupuri de studiu (cazuri și martori) se face în prezent
C. Grupul de cazuri conține doar indivizi cu cancer pulmonar
D. Selecția cazurilor de boală se face pentru mai multe boli
E. În grupul de cazuri pot fi doar bărbați
F. În grupul martor pot fi doar femei
G. Factorii de risc pot fi multipli (fumat, poluare)
H. Selecția cazurilor de boală se face pe baza unei singure boli (cancerul pulmonar)
I. În grupul martor se pot include și pacienți cu cancer pulmonar
J. Expunerile (exemplu: fumatul, poluarea) se cercetează în trecut

68. Avantajele studiilor caz-martor: :

A. Sunt extrem de eficiente pentru studiul bolilor rare
B. Sunt optime pentru studiul bolilor rare
C. Sunt relativ ieftine față de alte studii (exemplu: cohorta)
D. Sunt optime pentru testarea unui medicament nou
E. Sunt optime pentru aprecierii eficienței unei noi metode de diagnostic
F. Nu asociază erori sistematice de selecție
G. Sunt relativ rapide față de alte studii (exemplu: cohorta)
H. Nu asociază erori sistematice de memorie
I. Sunt potrivite în studiul bolilor cu perioadă de latenţă lungă
J. Pot evalua concomitent factori de risc multipli pentru o singură boală

69. Dezavantajele studiilor caz-martor:

A. Necesită doar un lot de cazuri
B. În comparaţie cu alte tipuri de studii, sunt cele mai susceptibile la erori sistematice (în special cele de
selecţie)
C. Necesită doar un lot martor
D. În comparaţie cu alte tipuri de studii, sunt cele mai susceptibile la erori sistematice (în special cele de
memorie)
E. Sunt prea rapide comparativ cu alte studii
F. Relaţia temporală dintre expunere şi boală poate fi greu de stabilit
G. Sunt prea ieftine comparativ cu alte studii
H. Pot evalua concomitent factori de risc multipli pentru o singură boală
I. Nu se pot calcula direct riscurile
J. Sunt ineficiente pentru studiul expunerilor rare

70. Care dintre următoarele afirmații referitoare la studiile de cohortă este adevărată?:
A. Utilizează metoda simplu-orb
B. Sunt studii analitice
C. Utilizează metoda dublu-orb
D. Sunt utilizate doar în testarea unor noi metode de diagnostic
E. Sunt studii doar descriptive
F. Populaţia de studiu este bine definită și se va stratifica ulterior în două subgrupe similare: cu expunere
la factorul de risc și fără expunere la factorul de risc
G. Ambele subgrupuri (cu expunere și fără expunere la factorul de risc) se vor urmări în timp, în viitor
H. Sunt studii longitudinale
I. Încep de la o cohortă de persoane fără boală
J. Sunt utilizate doar în validarea unor medicamente noi

71. Care dintre următoarele afirmații referitoare la studiile de cohortă este adevărată?:
A. În cele prospective, cohorta este constituită la momentul prezent (data începerii studiului) iar
supravegherea se face în viitor
B. În cele prospective, cohorta este constituită la momentul prezent (data începerii studiului) iar
supravegherea se face în trecut
C. În cele retrospective (cohorte istorice), cohorta se constituie în prezent, iar supravegherea se face în
viitor
D. Pot fi retrospective
E. Pot fi prospective
F. Pot fi ambi-direcționale
G. În cele prospective, cohorta este constituită în trecut iar supravegherea se face în viitor
H. Nu pot fi înrolați decât un număr mic de subiecți (între 20-40 maximum)
I. În cele retrospective (cohorte istorice), cohorta se constituie în trecut pe baza înregistrărilor existente,
iar supravegherea se face la timpul prezent (data la care se face studiul)
J. Nu pot fi înrolați decât subiecți de acelați sex

72. Care dintre următoarele afirmații referitoare la studiile de cohortă este adevărată?:
A. Se selectează medicamentul cu care vor fi tratați pacienții din lotul neexpus la factorul de risc
B. La lotul neexpuşi nu se vor aplica aceleaşi criterii generale ca şi cele de la grupul expuşi
C. Se selectează medicamentul cu care vor fi tratați pacienții din lotul expus la factorul de risc
D. Lotul de pacienți expuși la factorul de risc vor fi toți de aceeași vârstă
E. Se selectează celor două loturi : expuși si neexpuși
F. La lotul neexpuşi se vor aplica aceleaşi criterii generale ca şi cele de la grupul expuşi deosebirea fiind
că persoanele din acest grup nu sunt expuse factorului de risc
G. La lotul expuşi se vor preciza: perioada de urmărire, măsurile ce trebuie luate pentru a evita pierderile
pe parcursul studiului, definirea mijloacelor de diagnostic utilizate
H. La lotul expuşi se vor preciza: criteriile de eligibilitate ale subiecţilor (sex, vârstă, etc.)
I. La lotul expuşi se vor preciza: factorii de risc presupuşi şi modalităţile de măsurare a acestora
J. Lotul de pacienți expuși la factorul de risc vor fi toți de același sex

73. Sursele de date pentru pentru aprecierea expunerii într-un studiu tip cohortă sunt:
A. Diverse evidenţe (laborator)
B. Diverse evidenţe (măsurători de mediu)
C. Jurnale medicale
D. Baza de date Cochrane
E. Chestionarele (autoadministrate)
F. Interviurile
G. Baza de date PubMed
H. Tratate medicale
I. Mijloacele mass-media
J. Diverse evidenţe (evidenţe la angajare)

74. Avantajele studiilor de cohortă:

A. Permit testarea unor noi metode de diagnostic la adulți
B. Sunt ieftine
C. Sunt bune în studii cu expuneri rare
D. Sunt eficiente în boli cu incidenţă mare (peste 20%)
E. Au validitate bună
F. Permit obţinerea ratelor de incidenţă
G. Permit testarea unor noi metode de tratament la copii
H. Oferă cele mai bune informaţii despre cauzalitate şi despre istoria naturală a bolii
I. Se pot repeta
J. În cadrul lor nu se pot produce niciodată erori de selecție

75. Dezavantajele studiilor de cohortă:

A. Nu pot urmări şi efecte tardive ale bolii
B. Nu au validitate bună
C. Urmărirea defectuoasă poate genera pierderi de cazuri
D. Nu permit obţinerea ratelor de incidenţă
E. Nu se pot repeta
F. Sunt costisitoare
G. Necesită un număr mare de subiecţi
H. Nu oferă cele mai bune informaţii despre cauzalitate şi despre istoria naturală a bolii
I. Nu sunt eficiente în boli cu incidenţă mare (peste 20%)
J. Sunt complexe şi necesită timp îndelungat

76. Deși studiile de cohortă furnizează rezultate valide, ele pot avea și numeroase dezavantaje precum:
A. Urmărirea defectuoasă poate genera pierderi de cazuri
B. Nu oferă cele mai bune informaţii despre cauzalitate şi despre istoria naturală a bolii
C. Urmărirea pe termen lung este dificilă în boli cu perioadă de latenţă lungă
D. Nu se pot aplica în boli rare (poate apărea imposibilitatea de a forma ungrup de studiu suficient de
mare)
E. Produc erori, mai ales de selecţie şi de confuzie
F. Nu constituie cea mai directă măsurătoare a riscului (RR)
G. Nu sunt eficiente în boli cu incidenţă mare (peste 20%)
H. Statusul de expus se poate modifica în timpul studiului
I. Nu sunt aplicabile în studii cu expuneri rare
J. Nu permit obţinerea ratelor de incidenţă

77. Studiul (trialul) clinic randomizat, controlat este un experiment epidemiologic conceput pentru:
A. Semnalarea variaţiilor unor reacţii adverse la medicamentele administrate în rândul pacienţilor
B. Evaluarea unor proceduri terapeutice
C. Studiul retrospectiv al evoluției unei boli
D. Compararea unui medicament nou cu unul deja în uz sau cu un tratament placebo
E. Semnalarea şi măsurarea unor reacţii adverse la medicamentele administrate în rândul pacienților
F. Evaluarea eficacităţii unui produs farmaceutic (medicament)
G. Prezentarea unor cazuri de boală deosebite
H. Măsurarea factorului de risc
I. Calcularea incidenței unei boli
J. Calcularea prevalenței unei boli

78. Care dintre următoarele afirmații referitoare la pacienții care participă la un studiu (trial) clinic este
adevărată?:
A. Pacienții din grupul “tratat” nu primesc niciun tratament
B. Pacienții din grupul “tratat” primesc medicamentul de studiat
C. Pacienții din grupul “control” primesc medicamentul de studiat
D. Pacienții din grupul “control” pot fi tratați cu placebo
E. Populaţia de referinţă – populaţia căruia i se adresează tratamentul – estereprezentată de toţi pacienţii
care nu prezintă boala în cauză
F. Pacienții din populaţia experimentală este reprezentată de eşantionul extras din populaţia de referinţă şi
care prezintă caracteristicile acesteia
G. Pacienții din grupul “control” pot fi fără tratament
H. Pacienții din populaţia experimentală este reprezentată de eşantionul extras din populaţia de referinţă şi
care nu prezintă caracteristicile acesteia
I. Pacienții din grupul “tratat” primesc placebo
J. Populaţia de referință este cea căruia i se adresează tratamentul, fiind reprezentată de toţi pacienţii care
prezintă boala în cauză

79. În cadrul unui studiu (trial) clinic, randomizarea: :

A. Este modalitatea prin care se asigură posibilitatea de comparare a grupurilor
B. Previne apariţia erorilor
C. Are loc la 3 luni după începerea studiului
D. Are loc la sfârșitul studiului
E. Nu previne apariția erorilor
F. Este o repartiţia aleatorie (prin hazard)
G. Contribuie la o interpretare corectă a rezultatelor finale
H. Are loc după 1 lună de la începerea studiului
I. Are loc la începutul studiului
J. Este modalitatea prin care nu se poate asigura compararea celor două grupuri (“tratat”și “control”)

80. Participanţii la un studiu (trial) clinic: :

A. Nu trebuie să fie informați despre posibilele riscuri
B. Vor fi informați despre posibilele riscuri
C. Nu trebuie să fie informați despre beneficii
D. Vor fi informați despre beneficii
E. Participă voluntar
F. Nu trebuie să fie informați despre procedurile care se vor folosi
G. Vor fi informați despre procedurile care se vor folosi
H. Nu trebuie să fie informați despre scopurile studiului
I. Sunt obligați să participe
J. Vor fi informați despre scopurile studiului

81. Consimțământul informat, necesar în studiile (trialuri) clinice: :

A. Nu conține informații referitoare la procedurile care se vor folosi
B. Trebuie semnat de participant și de medicul care conduce studiu
C. Reprezintă acceptul în scris al unei persoane de a participa în studiu
D. Nu conține informații referitoare la scopurile studiului
E. Trebuie semnat doar de medicul care conduce studiul
F. Conține informații referitoare la posibilele riscuri
G. Nu conține informații referitoare la posibilele riscuri
H. Conține informații referitoare la scopurile studiului
I. Conține informații referitoare la procedurile care se vor folosi
J. Trebuie semnat doar de participant

82. Metoda “orb”: :

A. Poate fi simplu “orb”
B. Poate fi dublu “orb”
C. Simplu “orb” reprezintă situația în care nici subiecţii și nici medicul care conduce studiul nu cunosc
modul de alocare al medicamentului experimental
D. Reprezintă nerecunoaşterea modului de alocare a factorului de intervenţie (medicament nou, procedură
de diagnostic experimentală).
E. Crește validitatea unui studiu (trial) clinic
F. Dublu “orb” reprezintă situația în care doar subiecţii nu cunosc modul de alocare al medicamentului
experimental
G. Poate fi quadruplu “orb”
H. Nu este necesară în studiile (trialuri) clinice, randomizate, placebo-controlate
I. Poate fi triplu “orb”
J. Scade validitatea unui studiu (trial) clinic

83. Supravegherea pacienților aflați într-un studiu (trial) clinic, randomizat, placebo-controlat: :
A. Nu implică urmărirea agravării bolii
B. Constă în urmărirea numărului de decese
C. Nu implică urmărirea apariției recidivelor
D. Constă în urmărirea apariției complicațiilor
E. Constă în urmărirea apariției recidivelor
F. Nu implică urmărirea numărului de decese
G. Constă în urmărirea agravării bolii
H. Constă în urmărirea ameliorării bolii
I. Nu implică urmărirea ameliorării bolii
J. Nu implică urmărirea apariției complicațiilor

84. Limite ale studiului clinic randomizat sunt:

A. Este doar un studiu observațional descriptiv
B. Este doar un studiu obsevational analitic
C. Dacă puterea statistică este mică, rezultatele ar putea fi înşelătoare
D. Este doar un studiu observational
E. Cu ajutorul lui se poate calcula doar prevalența unei boli
F. Are uneori complianţă mai redusă
G. Cu ajutorul lui se poate calcula doar incidența unei boli
H. Necesită participarea voluntară a subiecţilor, în consecinţă nu întotdeauna aceştia sunt reprezentativi
pentru populaţia de interes pentru studiu
I. Are costuri ridicate
J. Necesită perioade lungi de observaţie

85. Faza I de cercetare a unui medicament nou: :

A. Evaluează metabolizarea medicamentului
B. Se realizează pe câțiva voluntari sănătoși (20-80 de subiecți)
C. Evaluează efectele secundare ale medicamentului
D. Durează doar câteva luni
E. Se realizează pe minim 2000 de voluntari sănătoși
F. Durează cel puțin 3 ani
G. Evaluează doar incidența bolii pentru care se testează medicamentul
H. Se realizează doar pe pacienți care prezintă boala pentru care se testează medicamentul
I. Evaluează acțiunea medicamentului
J. Evaluează doar prevalența bolii pentru care se testează medicamentul

86. Faza II de cercetare a unui medicament nou: :

A. Durează până la doi ani
B. Evaluează eficacitatea medicamentului nou
C. Necesită un număr variabil de participanți – între 100-300 bolnavi
D. Evaluează doar prevalența bolii pentru care se testează medicamentul
E. Evaluează doar incidența bolii pentru care se testează medicamentul
F. Durează maxim 1 lună
G. Evaluează apariția efectelor secundare frecvente ale medicamentului nou
H. Se realizează doar pe voluntari sănătoși
I. Se realizează pe pacienți care prezintă boala pentru care se testează medicamentul
J. Evaluează doar metabolizarea medicamentului

87. Faza III (trial clinic randomizat, controlat) de cercetare a unui medicament nou: :
A. Durează, în medie, între 1 și 4 ani
B. Este limitată la cel mult 50 de pacienți
C. Este un studiu de eficacitate
D. Evaluează doar prevalența bolii pentru care se testează medicamentul
E. Asigură stabilirea dozei optime
F. Necesită mii de pacienți (1000-3000)
G. Evaluează doar incidența bolii pentru care se testează medicamentul
H. Durează maxim 1 lună
I. Se face doar pe voluntari sănătoși
J. Este un studiu de siguranță

88. Criteriile de includere într-un studiu (trial) clinic randomizat de fază III care cercetează un
medicament nou destinat tratamentului osteoporozei de menopauză pot fi:
A. Subiecții incluși trebuie să fie primească deja un tratament pentru osteoporoza de menopauză
B. Subiecții incluși nu trebuie să ia un alt medicament pentru osteoporoză
C. Vârsta între 18 și 25 de ani
D. Subiecții incluși trebuie obligatoriu să prezinte și hipertensiune arterială
E. Sexul masculin
F. Subiecții incluși trebuie să nu prezinte alte boli care ar împiedica participarea la studiu
G. Sexul feminin
H. Vârsta peste 50 de ani
I. Prezența osteoporozei
J. Consimțământul informat de participare la studiu trebuie semnat doar de rudele de gradul I

89. Procesul de dezvoltare a unui medicament: :

A. Începe cu cererea pentru aprobarea medicamentului - prima etapă
B. Începe cu studiile preclinice - prima etapă
C. Cererea pentru aprobarea medicamentului reprezintă a patra etapă
D. Începe cu studiile clinice - prima etapă
E. Începe cu cercetarea fundamentală - prima etapă
F. Aprobarea de către forurile competente și punerea în vânzare în farmacii reprezintă a cincea etapă
G. Începe cu punerea în vânzare a medicamentului în farmacii - prima etapă
H. Studiile preclinice reprezintă a doua etapă
I. Începe cu aprobarea medicamentului de către forurile competente - prima etapă
J. Studiile clinice reprezintă a treia etapă
90. Criteriile de includere într-un studiu (trial) clinic randomizat, controlat, care cercetează un
medicament destinat tratamentului cancerului de prostată doar în mediul rural
sunt:
A. Consimțământul informat de participare la studiu trebuie să fie semnat doar de rudele de gradul II și III
B. Subiecții care sunt incluși trebuie să semneze consimțământul informat după citirea lui atentă, în
prezența medicului investigator
C. Vârsta sub 18 ani
D. Subiecții care sunt incluși au obligația de participa la studiu și de a nu renunța sub nici un motiv
E. Sexul masculin
F. Sexul feminin
G. Proveniența din mediul rural
H. Subiecții care sunt incluși trebuie să nu prezinte alte boli care ar împiedica participarea la studiu
I. Prezența cancerului de prostată
J. Co-existența unui alt tip de cancer

91. Care dintre enunțurile de mai jos reprezintă o etapă în realizarea unui review de tip Cochrane? :
A. Definirea unei întrebări cât mai largi pentru a fi siguri ca vom identifica studii relevante
B. Evaluarea riscului de erori în studiile incluse
C. Prezentarea aleatorie a studiilor incluse
D. Randomizarea celor două grupuri
E. Căutarea după cuvinte cheie în baze de date medicale
F. Identificarea studiilor eligibile
G. Evaluarea studiilor observaționale și excluderea studiilor randomizate
H. Căutarea într-o singură bază de date a studiilor relevante
I. Colectarea și extragerea datelor
J. Definirea întrebării

92. Care dintre enunțurile de mai jos reprezintă un motiv pentru a efectua o metaanaliză?:
A. Pentru a putea agrega mai multe studii din domenii diferite și despre populații diferite
B. Pentru a cuantifica efectul terapeutic și zonele de incertitudine
C. Pentru a putea anula efectul studiilor mici și a urmări efectul studiilor mari
D. Pentru a genera noi ipoteze
E. Pentru a răspunde la întrebări unde nu există zone de incertitudine
F. Pentru a explora diferențele dintre studii
G. Pentru a crește puterea și precizia unei concluzii
H. Pentru a putea aduna efectul unor studii făcute pe populații diferite și cu intervenții diferite
I. Pentru a răspunde unei întrebări generale și pentru a putea combina mai multe tipuri de studii
J. Pentru a răspunde unei întrebări specifice și pentru a putea combina mai multe studii de același tip

93. Diferențe semnificative la începutul studiului între caracteristicile grupurile de comparat reprezintă o
eroare de tip: :
A. Detection bias
B. Eroare sistematică prin includerea într-un grup a pacienților foarte sănătoși și într-un alt grup a
pacienților cu multe comorbidități
C. Performance bias
D. Reporting bias
E. Selection bias prin alegerea greșită a două grupuri diferite dar care sunt analizate ca și cum ar fi
identice
F. Recall bias
G. Eroare sistematică prin includerea unui grup având caracteristici diferite față de grupul de comparație
H. Bias de selecție prin compararea a două populații diferite
I. Attrition bias
J. Selecție greșită a populației incluse în studiu

94. Neutilizarea conceptului „intention to treat analysis” este un bias de tipul:

A. Excluderii aleatorii
B. Detection bias
C. Selection bias
D. Unei erori sistematice prin pierderea neuniformă de pacienți din brațele comparate și utilizarea în
analiza finală doar a pacienților rămași în studiu
E. Attrition bias
F. Unei erori sistematice între grupuri și între modul în care au fost excluși pacienții din analiza finală
G. Bias de includere
H. Reporting bias
I. Performance bias
J. Analizei incorecte a rezultatelor

95. Elaborarea sintezelor sistematice a condus la dezvoltarea unui proces formal care include:
A. Evaluarea studiilor identificate din punctul de vedere al calității metodologice
B. Neevaluarea studiilor identificate din punctul de vedere al calității metodologice
C. Căutare care nu trebuie limitată la studiile în limba engleză
D. Identificarea studiilor de recenzat
E. Analiza de sensibilitate (sensitivity analysis), ca etapă obligatorie pentru orice narative review
F. Combinarea rezultatelor din mai multe studii (= meta analiza) este obligatorie
G. Definirea problemei terapeutice, conform acronimului PICO (Patient –Intervention – Comparison -
Outcome)
H. Căutare efectuată în minim 2 baze de date
I. Alăturarea neadecvată a studiilor care sunt diferite în ceea ce privește tratamentul utilizat
J. Discutarea studiilor incluse fără a evalua posibilul impact al erorilor sistematice

96. Care dintre următoarele afirmații referitoare la metaanalize sunt adevărate?:

A. Metaanalizele pot fi efectuate atunci când avem acces la o singură bază de date
B. Metaanalizele pot fi efectuate și definite atunci când există mai multe studii științifice care abordează
aceeași întrebare
C. Metaanalizele pot fi efectuate atunci când datele nu sunt raportate, dar avem descrierea narativă a
rezultatelor
D. Metaanalizele nu numai că pot oferi o estimare a adevărului comun necunoscut, ci și capacitatea de a
contrasta rezultatele din diferite studii și de a identifica tiparele dintre
rezultatele studiului, și sursele de dezacord dintre aceste rezultate
E. Metaanalizele pot fi efectuate atunci când nu există o raportare unitară a informațiilor și fiecare studiu
utilizează un mod individual de raportare
F. Metaanalizele pot fi efectuate și definite atunci când există un singur studiu disponibil pentru întrebarea
de cercetare
G. Metaanalizele pot fi efectuate atunci când datele sunt raportate diferit și incomplet
H. Scopul unei meta analize este, ulterior, de a utiliza abordări din statistici pentru a obține estimarea
cumulată cea mai apropiată de adevărul comun necunoscut
I. Metaanaliza este o analiză statistică care combină rezultatele mai multor studii științifice
J. Metaanalizele sunt adesea, dar nu întotdeauna, componente importante ale unei proceduri de revizuire
sistematică

97. Rezultatele unei metaanalize sunt prezentate printr-un „forest plot”. Aceasta poate include:
A. Greutatea fiecărui studiu din rezultatul final
B. Greutatea fiecărui studiu, prezentată printr-o linie
C. Suma rezultatelor studiilor incluse, prezentată printr-o linie
D. Numărul pacienților din fiecare studiu inclus
E. Riscul relativ corespunzător fiecărui studiu în parte
F. Intervalul de confidență al fiecărui studiu
G. Numele studiilor incluse
H. Datele fiecărui obiectiv raportat, prezentate narativ
I. Intervalul de confidență al fiecărui studiu prezentat printr-un pătrat
J. Bazele de date în care a fost efectuată căutarea

98. Un sistematic review este structurat în următoarele secțiuni:

A. Metode: Aici sunt prezentate rezultatele căutarii în literatură și cum sunt împărțite studiile identificate
B. Obiective: Această secțiune trebuie să indice în mod clar natura întrebării la care încearcă să răspundă
cercetătorii
C. Discuție: În sfârșit, punctele forte și limitările analizei sunt enumerate în această secțiune, iar
cercetătorii comentează modul în care constatările afectează problemele din lumea
reală
D. Rezultate: Aici sunt interpretate rezultatele și sunt aduse sugestii de îmbunătățire a practicii
E. Concluzii: Aici sunt prezentate date din literatură și interpretarea lor de către autori
F. Context: În această secțiune, cercetătorii analizează practic ceea ce știm și nu știm despre subiect
G. Metode: Aici sunt prezentatele metode de analiză a pacienților individuali și cum fiecare pacient este
alocat unui grup de studiu
H. Introducere, discuții, rezultate, concluzii
I. Rezultate: Această secțiune detaliază ceea ce cercetătorii au găsit în recenzie. Aici rezultatele sunt
frecvent rezumate folosind un tabel sau un Forest Plot
J. Metode: Aici cercetătorii trebuie să explice în mod transparent cum a fost realizat studiul. Astfel,
oricine ar putea reproduce studiul, urmând metodele exacte

99. Pași într-o meta-analiză:

A. Căutarea literaturii
B. Căutarea în literatura gri și în literatura de tip publicații locale
C. Analiza impactului studiilor vechi prin efectul de îmbătrânire
D. Selecția studiilor („criterii de încorporare”)
E. Selectarea unui model de meta-analiză, de exemplu meta-analiza cu efect fix sau meta-analiza cu
efecte aleatorii
F. Examinarea surselor de heterogenitate între studii, de exemplu folosind analiza subgrupului sau meta-
regresia
G. Formularea întrebării de cercetare, de exemplu folosind modelul PICO (Populație, Intervenție,
Comparație, Rezultat)
H. Analiza riscului de eroare prin efectul studiilor noi („new bias”)
I. Evaluarea riscului de eroare de calcul („computer bias”)
J. Analiza literaturii publicate exclusiv în limba engleză sau limba franceză

100. Cum se poate face o randomizare aleatorie a pacienților dintr-un studiu randomizat pentru a evita un
bias de selecție?:
A. Folosind preferința pacientului
B. Folosind ziua de naștere a pacienților
C. Folosind decizia medicului
D. Utilizând o metodă mai veche, de tip „aruncat cu banul”- cap sau pajură
E. Utilizând alocarea în bloc într-un grup și folosind un pas de randomizare aleatoriu (de exemplu din 4 în
4)
F. Folosind ziua când pacienții se prezintă la consultație
G. Utilizând o metodă mai veche, bazată pe zaruri sau bilete
H. Utilizând un soft de calculator
I. Folosind decizia pacientului
J. Utilizând o metodă centralizată, bazată pe calculator

101. Care dintre afirmațiile următoare legat de studii randomizate în care se ascunde intervenția sunt
adevărate?:
A. Ascunderea intervenției nu reduce riscul de erori sistematice
B. Este mai bine să fie triplu orb
C. Majoritatea sunt studii dublu orb
D. „Performance bias” nu este legat de utilizarea studiilor dublu orb
E. Ascunderea intervenției față de pacient este suficientă
F. Orbirea trebuie făcuta și celor care citesc rezultatele
G. Atunci când nu se poate ascunde intervenția, există riscuri de apariție a erorilor sistematice
H. Ascunderea intervenției față de personalul medical este suficientă
I. Ascunderea intervenției nu este importantă, dacă nu influențează rezultatul (exemplu: decesul)
J. Ascunderea intervenției este imposibilă în studiile randomizate

102. Raportarea selectivă în studiile randomizate este o sursă de eroare deoarece:

A. Sunt raportate doar obiectivele specificate în publicația originală
B. Nu se respectă protocolul studiului și sunt raportate alte obiective
C. Sunt raportate doar obiectivele incluse in protocol
D. Se raportează rezultate semnificative statistic în detrimentul unor rezultate relevante clinic
E. Sunt raportate doar obiectivele secundare
F. Poate duce la bias de raportare
G. Sunt raportate doar obiectivele primare
H. În mod frecvent sunt raportate și publicate mai multe studii cu rezultate pozitive
I. Sunt raportate doar obiectivele de tip non-clinic
J. Sunt ignorate obiective relevante clinic

103. Alte surse de eroare sistematică pot fi:

A. Eroarea legată de efectul utilizării unei tehnici statistice greșite
B. Eroarea legată de efectul lipsei oricărui conflict de interese
C. Eroarea legată de efectul absenței randomizării
D. Eroarea legată de efectul „carry over” din studiile de tip cross-over
E. Eroarea legată de efectul raportării incorecte
F. Eroarea legată de efectul unui lot cu grupuri dezechilibrate din start
G. Eroarea legată de efectul studiului randomizat
H. Eroarea legată de efectul unui eșantion prea mic
I. Eroarea legată de sursa de finanțare
J. Eroarea legată de conflictele de interese

104. Când este recomandat de efectuat o metaanaliză?:

A. Rezultatele studiilor sunt raportate similar
B. Există date raportate cu informații incomplete și prin metode diferite
C. Există date raportate cu rezultate raportate diferit
D. Nu există date raportate despre problema studiată
E. Există date raportate care pot fi adunate
F. Există studii similare care raportează date într-un mod similar
G. Există mai mult de un studiu care măsoară același efect
H. Există date raportate dar rezultatele sunt discordante
I. Există date raportate cu rezultate raportate narativ
J. Există date raportate cu informații incomplete

105. Etapele in realizarea unei meta-analize sunt: :

A. Analiza sumară a literaturii și selecția aleatorie a studiilor
B. Identificarea comparațiilor care vor fi analizate
C. Analiza datelor individuale ale pacienților
D. Analiza datelor pozitive din studiile incluse
E. Adunarea informațiilor pentru obiectivele analizate
F. Analiza aleatorie a datelor din studii
G. Analiza datelor disponibile pentru fiecare pacient în parte
H. Interpretarea rezultatelor
I. Identificarea obiectivelor care vor fi urmărite
J. Realizarea însumării rezultatelor identificate

106. Definiția unei întrebări clinice după modelul PICO-m înseamnă:

A. I – inovativ
B. I – intervenție
C. P – populație
D. O – rezultate
E. O – obiective
F. C – continuitate
G. C – comparație
H. C – curs
I. M – manuscris
J. m – metodologie

107. În piramida evidenței sunt adevărate următoarele afirmații:

A. Studiile randomizate sunt cele mai valoroase
B. Nu există diferențe între studiile observaționale și cele intervenționale
C. În vârful piramidei se află articolele de tip revizie sistematică
D. În vârful piramidei se află articole de tip trial randomizat
E. La baza piramidei se află articole de tip prezentări de caz
F. Studiile randomizate sunt considerate valoroase dacă sunt de tip observațional
G. La baza piramidei se află articole de tip cohorte prospective observaționale
H. La baza piramidei se află articole de tip cohorte retrospective observaționale
I. În vârful piramidei se află articole de tip meta-analiză
J. La baza piramidei se află articole de tip caz martor

108. Reviziile sistematice:

A. Sunt citate în mod frecvent de alte articole științifice
B. Sunt considerate în vârful piramidei evidenței
C. Sunt efectuate în general fără metodologie reproductibilă
D. Sunt incluse în realizarea ghidurilor terapeutice
E. Sunt efectuate după o metodologie riguroasă
F. Nu conțin o parte de metodologie
G. Sunt efectuate fără protocol anterior
H. Sunt efectuate după un protocol raportat anterior
I. Sunt efectuate fără o metodologie riguroasă
J. Sunt efectuate după metodologia proprie a fiecărui autor

109. Erorile sistematice:

A. Pot fi legate de sursa de finanțare
B. Nu sunt prezente în studiile randomizate
C. Pot fi legate de absența unei surse de finanțare
D. Pot fi legate de publicare
E. Pot fi de ascundere a intervenției
F. Nu sunt prezente în studiile observaționale
G. Pot fi de analiză a pacienților
H. Pot fi de selecție
I. Pot fi de raportare
J. Pot fi legate de utilizarea unui studiu triplu orb

110. Erorile sistematice:

A. Sunt mai rar prezente în studiile de tip trial randomizat dublu orb
B. Sunt mai rar prezente în studiile de tip trial randomizat
C. Sunt absente în prezentările de caz
D. Sunt prezente doar în studiile de tip studiu ecologic
E. Sunt prezente doar în studii de tip caz martor
F. Sunt descrise în mod frecvent în meta-analize
G. Sunt prezente în mod frecvent în studiile observaționale
H. Sunt absente în studiile de tip studiu dublu orb
I. Sunt prezente doar în studii observaționale
J. Pot fi prezente în orice fel de studiu
111. Care dintre următoarele afirmații caracterizează literatura primară?:
A. Include meta-analiza
B. Nu include rapoarte tehnice
C. Include rapoarte tehnice
D. Include articole publicate în reviste peer-reviewed
E. Include review-ul sistematic
F. Vizează o temă modernă și foarte specifică
G. Monografiile sau cărțile pe o anumită temă sunt considerate literatură primară
H. Nu se deosebește de literatura secundară
I. Necesită o cercetare originală
J. Include analiza unor date obținute într-un studiu clinic sau de laborator

112. Care dintre următoarele afirmații caracterizează literatura primară?:

A. Presupune specificarea criteriilor de includere a pacienților în studiu
B. Presupune o cercetare originală
C. Datele sunt obținute dintr-un studiu clinic sau de laborator
D. Include analiza statistică a datelor obținute de la pacienți
E. Include review-ul sistematic
F. Review-ul narativ poate fi prospectiv sau retrospectiv
G. Presupune cercetarea datelor publicate în literatură
H. Include review-ul narativ
I. Impune o analiză calitativă și/sau cantitativă a datelor din literatură.
J. Include meta-analiza

113. Clasificarea articolelor științifice include:

A. Scrisoarea către redacția unei reviste
B. Critica la persoană
C. Reportajul
D. Articolul original
E. Eseul
F. Comentariul literar
G. Dezbaterea științifică asupra unui subiect de actualitate
H. Cazul clinic
I. Editorialul
J. Articol de tip trecere în revistă

114. Care dintre următoarele afirmații referitoare la articolul original sunt adevărate?:
A. Prezintă rezultatele unei activități de cercetare fundamentală sau clinică preluate din literatură
B. Constituie cel mai valoros tip de articol științific
C. Are o structură clară de tip IMRAD
D. Prezintă rezultatele unei activități de cercetare fundamentală sau clinică originale
E. Este publicat întotdeauna în reviste cu factor de impact, conform Clarivate Analytics
F. Prezintă aceiași importanță științifică ca și editorialul
G. Nu are obligatoriu o structură de tip IMRAD
H. Poate viza teme/subiecte/direcţii cu caracter inovator
I. Poate viza teme/subiecte/ direcţii în care există deja cercetări
J. Nu poate fi plagiat
115. Structura unui articol științific include:
A. Textul articolului, scris respectând regulile pentru un comentariu literar
B. Scrisoarea către editor/redacția unei reviste
C. Referințe bibliografice / bibliografie
D. Mulțumiri
E. Titlul articolului
F. Obligatoriu, prezentarea unei meta-analize
G. Autori și afiliere
H. Textul articolului, scris respectând regulile pentru un eseu
I. Obligatoriu, prezentarea unui caz clinic
J. Rezumatul articolului

116. Structura IMRAD specifică unui articol original include obligatoriu, ca secțiuni:
A. Review sistematic
B. Discuții
C. Introducere
D. Rezultate
E. Metaanaliza
F. Materiale și metode
G. Review narativ
H. Prezentarea unei serii de cazuri clinic
I. Prezentarea unui caz clinic
J. Concluzii

117. Secțiunea Introducere a unui articol original include:

A. Tabele
B. Scopul cercetării
C. Stadiul actual al cunoașterii al problemei investigate
D. Gap-ul de informații care se vrea a fi rezolvat
E. Obiectivele cercetării
F. Limitările cercetării
G. Bibliografie
H. Cadrul general în care se încadrează tema de cercetare
I. Figuri
J. Materialul și metodele utilizate

118. Secțiunea Material și Metode a unui articol original:

A. Prezintă numărul de pacienți care au fost incluși în studiu
B. Include informații referitoare la avizul de etică a cercetării
C. Include limitele studiului
D. Include tabele cu rezultate
E. Prezintă modul în care a fost realizată cercetarea
F. Include discuții referitoare la rezultate
G. Include figuri cu rezultate
H. Descrie design-ul studiului
I. Include mulțumiri adresate celor care susținut cercetarea
J. Descrie, dacă este cazul, modalitatea de randomizare

119. Secțiunea Rezultate a unui articol original:

A. Include rezultate organizate în imagini
B. Include toate rezultatele cercetării
C. Include concluziile studiului
D. Include discuții cu privire la semnificația rezultatelor
E. Include rezultate organizate în tabele
F. Prezintă caracteristicile de bază ale pacienților incluși în studiu
G. Prezintă materialul utilizat în studiu
H. Sunt prezentate tehnicile și metodele utilizate Prezintă metodologia utilizată în studiu
I. Include rezultate obținute prin analiză statistică
J. Include referințele bibliografice ale articolului

120. Care dintre următoarele afirmații referitoare la secțiunea Discuții a unui articol original este
adevărată:
A. Are tabele și grafice cu rezultate
B. Subliniază originalitatea studiului
C. Include secțiunea de Introducere
D. Sumarizează ceea ce se știa deja despre problema cercetată
E. Sunt descrise și limitele cercetării
F. Evidențiază ceea ce s-a descoperit și nu se cunoștea până atunci
G. Sunt enumerate caracteristicile generale ale lotului de pacienți studiat
H. Prezintă comentariile asupra semnificației rezultatelor obținute
I. Se raportează la stadiul actual al cunoașterii
J. Se descriu și materialele utilizate în studiu

121. Care dintre următoarele afirmații referitoare la secțiunea Concluzii a unui articol original sunt
adevărate:
A. Este inclusă în secțiunea Obiectivele studiului
B. Este inclusă în secțiunea Introducere
C. Urmează imediat după secțiunea Materiale și Metode
D. Este alcătuită de obicei dintr-un singur paragraf
E. Nu include grafice și figuri
F. Sintetizează liniile de cercetare ulterioare deschise de această cercetare
G. Urmează imediat după secțiunea de Rezultate
H. Sumarizează ce a adus nou cercetarea realizată
I. Urmează imediat după secțiunea Introducere
J. Este obligatorie în structura unui articol

122. Următoarele documente sunt incluse în literatura gri:

A. Meta-analiza
B. Lucrări de conferință
C. Editorialul
D. Rapoarte guvernamentale
E. Teze de licență și doctorat
F. Rapoarte de studiu sau de cercetare
G. Articole originale
H. Brevete
I. Review-ul narativ
J. Studii de cohortă

123. Care dintre următoarele afirmații referitoare la structura IMRAD a unui articol original sunt
adevărate?:
A. Litera I se referă la secțiunea Introducere
B. Litera A se referă la autori
C. Este obligatorie în organizarea textului
D. Litera A se referă la analiza datelor
E. Litera M se referă la secțiunea Material și metode
F. Nu se recomandă utilizarea structurii IMRAD în redactarea articolelor originale
G. Este facultativă în organizarea textului
H. Litera R se referă la secțiunea de referințe
I. Litera D se referă la secțiunea Discuții
J. Litera R se referă la secțiunea Rezultate

124. Care dintre următoarele afirmații referitoare la secțiunea Bibliografie a unui articol sunt adevărate?:
A. Sursele bibliografice pot fi introduse în ordinea citării în text.
B. Include informații referitoare la numele autorilor, titlul și anul publicației.
C. În această secțiune pot fi găsite și alte articole care pot fi considerate utile pentru o anumită temă.
D. Nu este inclusă în publicațiile din literatura secundară.
E. Cel mai frecvent, poate fi găsită după secțiunea de rezultate dintr-un articol.
F. Include doar sursele bibliografice citate în secțiunea de introducere din articol, iar sursele bibliografice
din discuții sunt excluse.
G. Sunt enumerate toate sursele bibliografice citate în articol.
H. Este o parte opțională a articolelor științifice.
I. Cărțile citate în articol nu sunt incluse în secțiunea ,,Bibliografie”.
J. Include revista în care a fost publicată o sursă bibliografică citată în articol.

125. Care dintre următoarele afirmații despre articolele de tip review narativ din cadrul literaturii
secundare sunt adevărate?:
A. Reprezintă o analiză comprehensivă a unui anumit subiect
B. Are nevoie de avizul de etică
C. Constituie un tip de studiu retrospectiv
D. Constituie un tip de studiu prospectiv
E. Conțin un număr mic de referințe bibliografice
F. Este un articol de tip descriptiv
G. Analizează informațiile care au fost publicate anterior de alți autori
H. Deseori duce la formularea de ipoteze noi.
I. Poate include o parte introductivă, care reflectă stadiul actual al cunoașterii.
J. Niciodată nu include un rezumat.

126. Care dintre următoarele afirmații despre literatura primară sunt adevărate?:
A. Poate include o raportare scurtă a unui caz clinic sau a unei serii de cazuri
B. Secțiunea Bibliografie lipsește, întrucât sunt analizate doar date proprii și originale
C. Poate include studii clinice retrospective și prospective.
D. Concluziile nu sunt necesare, pentru că este o analiză comprehensivă a datelor deja cunoscute
E. Include articole de tip review sistematic
F. Include studii observaționale și experimentale
G. Poate raporta date privind proceduri clinice, diagnostice sau terapeutice
H. Nu aduce date noi, întrucât sunt analizate doar informații publicate anterior
I. Analizează date publicate anterior de alți autori
J. Include trialuri clinice randomizate

127. Articolul original:

A. Este precedat de un rezumat cu structură IMRAD
B. Poate prezenta o cercetare atât de tip descriptiv, cât și analitic
C. Poate prezenta un studiu de tip cross-secționale
D. Poate prezenta o cercetare fi atât prospectivă, cât și retrospectivă
E. Poate prezenta exclusiv o cercetare retrospectivă, pentru că sunt analizate date deja obținute de la
participanți
F. Poate prezenta exclusiv o cercetare prospectivă, pentru că sunt analizate date originale
G. Nu include obligatoriu secțiunea Rezultate, pentru că sunt analizate critic date publicate anterior
H. Nu impune analiza statistică a datelor
I. Impune criterii clare de includere și excludere a participanților la studiu
J. Avizul comisiei de etică nu este necesar, întrucât constituie o formă de analiză descriptivă a literaturii
publicate

128. Care dintre următoarele afirmații privind articolul de tip raportare de caz sunt adevărate?:
A. Cel mai frecvent, introducerea nu este necesară, deoarece se raportează un singur caz clinic
B. Raportează caracteristici și observații unice în cadrul analizei cazului.
C. Nu poate include raportarea unei boli rare
D. Definirea obiectivului nu este obligatorie, întrucât nu se raportează date noi
E. Este un studiu de tip transversal
F. Raportează teste diagnostice noi pentru identificarea unei boli
G. Este inclus in literatura secundară
H. Este de obicei scurte și focusate, cu un număr limitat de referințe
I. În general respectă următoare structură: rezumat, introducere, raportarea cazului, discuții și concluzii
J. Descrie cazul unui singur pacient inclus în studiu

129. Care dintre următoarele afirmații despre articolele de tip review sistematic sunt adevărate?:
A. Presupune urmărirea unor pacienți și raportarea de date originale
B. În general, respectă următoarea structură: introducere, material și metode, rezultate, discuții și
concluzii
C. Se realizează conform unei metodologii clar stabilite (stricte)
D. Este diferit de meta-analiză
E. Poate fi prospectiv sau retrospectiv
F. Nu se deosebește de review-ul narativ
G. Este un tip de articol din cadrul literaturii primare
H. Analizează, ca sursă de date, articole din cadrul literaturii primare
I. Concluziile nu sunt necesare, întrucât datele au fost publicate anterior în literatură
J. Sunt incluse în literatura secundară
130. Care dintre următoarele afirmații privind secțiunea Introducere din cadrul articolelor originale
corespunzătoare studiilor clinice sunt adevărate:
A. Citează studii clinice de referință pentru subiectul abordat
B. Este prima secțiune a articolului
C. Include întrebările cheie la care autorii au încercat să răspundă prin studiul respectiv
D. Prezintă rațiunea fundamentală de conducere a studiului clinic
E. Include obligatoriu referințe bibliografice
F. Descrie metodele statistice de analiză a datelor
G. Conține principalele concluzii ale studiului
H. Include criteriile de selecție a participanților la studiu
I. Descrie principalele rezultate obținute în studiu
J. Discută rezultatele studiului în comparație cu datele anterior publicate

131. Care dintre următoarele afirmații referitoare la articolele științifice sunt adevărate?:
A. Articolele de cercetare clinică, care raportează studii internaționale, aparțin literaturii secundare
B. Raportează cercetare de tip fundamental și/sau cercetare clinică
C. Articolele de cercetare clinică, care raportează studii de tip retrospectiv, aparțin literaturii secundare
D. Pot fi incluse în literatura primară sau secundară
E. Studiile clinice fac parte din literatura primară
F. Articolele originale nu includ obligatoriu referințe bibliografice
G. În cadrul cercetării fundamentale, pot raporta studii pe culturi celulare sau studii pe animale
H. Articolele de cercetare fundamentală, care raportează studii pe culturi celulare, aparțin literaturii
secundare
I. Au organizare diferită, în corespondență cu tipul de articol științific definit
J. Articolele de cercetare fundamentală, care raportează studii pe animale, aparțin literaturii secundare

132. Care dintre următoarele informații privind articolul de tip meta-analiză sunt adevărate:
A. Analizează articole din cadrul literaturii primare
B. Este parte din literatura secundară
C. Reprezintă o formă de studiu clinic, care presupune înrolarea de pacienți
D. Rezumatul nu este obligatoriu
E. Reprezintă o formă de studiu clinic, care poate fi prospectiv sau retrospectiv
F. Concluziile reflectă stadiul actual al cunoașterii și obiectivele articolului
G. Conține secțiunea Material și metode
H. Conține un plan de analiză statistică
I. Conține secțiunea Introducere
J. Rezultatele sunt opționale, pentru că sunt raportate date din literatură

133. Obiectivele unui articol original:

A. Pot fi organizate în obiective primare și obiective secundare
B. Sunt definite înainte de culegerea datelor de la pacienți
C. Sunt menționate obligatoriu în secțiunea Material și metode
D. Nu trebuie să fie influențate de rezultatele studiului
E. Reflectă rezultatele importante ale studiului
F. Sunt menționate obligatoriu în secțiunea Rezultate
G. Sunt specificate în secțiunea Introducere
H. Sunt definite imediat după concluzii
I. Sunt definite în raport de stadiul actual al cunoașterii asupra subiectului
J. Nu trebuie obligatoriu stabilite în cazul articolelor originale corespunzătoare trialurilor clinice

134. Secțiunea Rezultate a unui articol original:

A. Poate prezenta rezultate primare și rezultate secundare
B. Este susținută prin informație prezentată sub formă de tabele și figuri
C. Include o analiză cantitativă a studiilor publicate în literatură
D. Include o analiză calitativă a studiilor publicate în literatură
E. Poate prezenta o serie de variabile clinice și paraclinice ale pacienților înrolați în studiu
F. Este urmată de concluzii
G. Este o secțiune obligatorie
H. Este precedată de rezumat
I. Include criteriile de includere a pacienților în studiu
J. Include date statistice precum numărul total de pacienți incluși, vârsta pacienților sau comorbiditățile

135. Publicarea unui articol original într-o revistă de specialitate presupune:

A. Evaluarea articolului de către experți în domeniu (peer-review)
B. Trimiterea articolului către redacția unei reviste, fără ca procesul de peer-review să fie obligatoriu
C. Evaluarea procesului de conducere a studiului (dacă s-a efectuat într-o manieră adecvată)
D. Plata unei taxe de publicare, fără ca procesul de peer-review să fie obligatoriu
E. Existența avizului de etică a cercetării
F. Respectarea strictă a formatării textului conform Instrucțiunilor pentru autori ale revistei, fără ca
procesul de peer-review să fie obligatoriu
G. Verificarea concordanței între materialul și metodele utilizate și rezultatele obținute
H. Asigurarea că cercetarea este originală
I. Adaptarea standardelor de calitate ale revistei la nivelul articolului
J. O relație personală cu editorul revistei, fără ca procesul de peer-review să fie obligatoriu

136. Care dintre următoarele afirmații privind rezumatul unui articol original sunt adevărate?:
A. Prezintă rezultatele cheie ale studiului
B. Trebuie evitată raportarea rezultatelor negative, pentru a creștere șansele de publicare
C. La final, menționează concluziile studiului
D. Conține tabele și figuri
E. Concluziile trebuie manipulate în vederea susținerii unor rezultate pozitive
F. Deseori, în abstract sunt citate frecvent surse bibliografice de referință
G. Conține o prezentare succintă a stadiului actual al cunoașterii și obiectivele studiului
H. Metodologia trebuie modificată astfel încât să corespundă cu rezultatele și concluziile raportate
I. Metoda de conducere a studiului se prezintă succint, astfel încât să conțină punctele cheie
J. Se raportează atât rezultatele pozitive, cât și cele negative (dacă au fost documentate)

137. Rezumatul unui articol din cadrul literaturii secundare se caracterizează prin:
A. Conține tabele și figuri
B. Poate fi structurat IMRAD sau nu
C. Poate fi specificat contextul actual al cunoașterii
D. Specifică obligatoriu numărul de pacienți analizați
E. Specifică obligatoriu criteriile de includere ale pacienților în studiu
F. Conține referințe bibliografice
G. Include concluzii
H. Comentează obligatoriu principalele rezultate obținute la pacienții investigați în comparație cu alte
studii clinice
I. În cazul review-urilor sistematice și meta-analizelor, se specifică metodele de conducere a studiului
J. Este obligatoriu în structura articolelor din cadrul literaturii secundare

138. Care dintre următoarele afirmații privind punctele forte și limitările articolelor originale sunt
adevărate?:
A. Un număr mare de pacienți pierduți din urmărire constituie un punct forte
B. Punctele forte și limitările studiului se menționează în secțiunea Material și metode
C. Colectarea și interpretarea datelor se efectuează indiferent de rezultatele obținute
D. Numărul mic de pacienți incluși poate reprezenta o limitare
E. Designul randomizat, controlat, reprezintă o limitare a studiului
F. Riscul de erori constituie o posibilă limitare
G. Alegerea strategiei/metodei de a răspunde întrebării de cercetare poate influența calitatea datelor
H. Numărul mic de pacienți incluși în studiu reprezintă un punct forte
I. Designul și metodele studiului pot influența rezultatele obținute
J. Strategia de culegere și analiză a datelor trebuie adaptată în funcție de rezultatele obținute

139. În secțiunea Rezultate a unui articol original:

A. Datele trebuie să fie reproductibile în aceleași condiții ale studiului
B. Sunt prezente obligatoriu trimiteri la literatură, susținute prin referințe bibliografice
C. Datele sunt prezentate clar, sistematizat, fără comentarii personale
D. Se menționează datele obținute în analiza statistică
E. Autorii interpretează datele obținute, prin comentarii personale
F. Datele prezentate în tabele trebuie să coincidă cu cele specificate în text
G. Se compară rezultatele obținute cu cele obținute de alți autori
H. Datele prezentate nu trebuie să permită obligatoriu reproductibilitatea studiului
I. Metodele statistice se prezintă cât mai succint, pentru a nu permite verificarea corectitudinii testelor
folosite
J. Datele prezentate în figuri trebuie să coincidă cu cele specificate în text

140. Care dintre următoarele afirmații privind selecția pacienților într-un studiu clinic sunt adevărate?:
A. Pacienții pot fi excluși din studiu fără un motiv bine definit
B. Caracteristicile pacienților incluși trebuie bine definite (număr anticipat, vârstă, sex, etnie, condiții
patologice)
C. Excluderea unor pacienți din studiu trebuie bine motivată
D. Pacienții înrolați în studiu pot să nu corespundă criteriilor de includere
E. Pacienții incluși în studiu trebuie să fie reprezentativi pentru întreaga populația de interes
F. Se explică motivele includerii unor pacienți speciali în studiu (de exemplu vârstnici, dializați)
G. Caracteristicile de bază a participanților nu influențează rezultatele
H. Caracteristicele pacienților incluși pot afecta rezultatele finale
I. Unii participanți la studiu pot fi excluși din studiu pentru a obține un rezultat dorit
J. Criteriile de includere pot fi adaptate pentru a înrola pacienții doriți în studiu

141. Care dintre următoarele afirmații despre articolul de tip Actualități sunt adevărate?:
A. Include referinţe bibliografice relevante (uzual, de ordinul zecilor)
B. Este extrem de util în documentarea asupra unui subiect: oferă cititorului o prezentare sintetică a
noutăților în cercetare
C. Nu conține referințe bibliografice
D. Prezintă date referitoare la subiect publicate în ultimii 10 ani
E. Nivelul de detaliere a informației este între editorial şi review
F. Este organizat respectând structura IMRAD
G. Prezintă elemente de actualitate în abordarea unui subiect/ temă de cercetare
H. Include referinţe bibliografice relevante (uzual, de ordinul sutelor)
I. Abordează un subiect restrâns, pornind de la publicaţiile apărute în ultimii ani şi experienţa personală a
autorilor
J. Autorul este de obicei un student sau un rezident

142. În cadrul analizei tabelelor de contingență (expunere, afecțiune) putem afirma:

A. Sunt definite de frecvențele cumulate
B. Sunt utile în calculul asimetriei datelor
C. Tabelele de contingență de tip 2x2 sunt utilizate pentru calculul OR
D. Putem calcula probabilitatea de apariție a afecțiunii
E. Acestea conțin dispersiile datelor
F. Putem calcula cota
G. Tabelele de contingență de tip 2x2 sunt utilizate pentru calculul RR
H. Ajută la calculul pantei de regresie liniară
I. Tabelul conține frecvențele absolute deduse din eșantion
J. Tabelele de contingență conțin mediile valorilor

143. În cadrul analizei tabelelor de contingență de tipul 2x2, putem afirma următoarele: afecțiune +
afecțiune –factor expunere + a b factor expunere - c d :
A. Riscul în grupul celor expuși este a/(a+b)
B. Valorile a și b reprezintă frecvențe cumulate
C. Volumul eșantionului este n=a+b+c+d
D. Raportul riscurilor este RR=(a/(a+b))/(c/(c+d))
E. Valorile a și b reprezintă frecvențe relative
F. Toate valorile a, b, c, d reprezintă frecvențe relative
G. Valorile a,b,c,d reprezintă frecvențele absolute (numărul de persoane)
H. Valorile a, b, c, d nu sunt frecvențe, sunt medii
I. Riscul în grupul celor ne-expuși este c/(c+d)
J. Toate valorile a, b, c, d reprezintă frecvențe cumulate relative

144. În cadrul analizei unui tabel de contingență de tipul 2x2 putem afirma următoarele: afecțiune +
afecțiune –factor expunere + a b factor expunere - c d :
A. Riscul de a avea afecțiunea este o probabilitate
B. Riscul total de a avea afecțiunea este R = (a+c) / (a+b+c+d)
C. Riscul total de a avea afecțiunea este R = (a+c) / (a*b*c*d)
D. Riscul de a avea afecțiunea în grupul celor expuși este RE+ = a/(a+b+c+d)
E. Riscul de a avea afecțiunea în grupul celor neexpuși este RE- = c/(a+b+c+d)
F. Riscul se definește ca probabilitatea de a avea afecțiunea studiată
G. Riscul de a avea afecțiunea este o densitate de probabilitate
H. Riscul total de a avea afecțiunea este R = (a*c) / (a+b+c+d)
I. Riscul de a avea afecțiunea în grupul celor neexpuși este RE- = c/(c+d)
J. Riscul de a avea afecțiunea în grupul celor expuși este RE+ = a/(a+b)

145. În cadrul analizei tabelelor de contingență de tipul 2x2, putem afirma următoarele: afecțiune +
afecțiune –factor expunere + a b factor expunere - c d :
A. Cota poate fi negativă
B. Cota (Odd) în grupul celor expuși este ODDE+ = a/b
C. Cota la modul general, este raportul probabilităților P(A)/P(nonA)
D. Cota (Odd) în grupul celor neexpuși este ODDE- = c+c/d
E. Cota (Odd) în grupul celor neexpuși este ODDE- = c/d
F. Cota este o estimare a riscului, pentru studii Caz-Martor
G. Cota este un raport de densități de probabilitate
H. Cota nu poate fi mai mare ca 1
I. Cota (Odd) în grupul celor expuși este ODDE+ = a+a/b
J. Cota este mai mare ca 0

146. În cadrul analizei intervalelor de confidență a RR respectiv OR putem afirma următoarele: afecțiune
+ afecțiune –factor expunere + a b factor expunere - c d :
A. Dacă limitele intervalul de confidență al RR, sunt mai mari ca 1, avem factor de risc
B. Dacă limitele intervalul de confidență al OR sunt mai mici ca 1, avem factor preventiv (benefic)
C. Dacă limitele intervalul de confidență al RR sunt mai mici ca 1, avem factor de risc
D. Dacă limitele intervalul de confidență al OR sunt mai mici ca 1, nu avem semnificație statistică
E. Dacă limitele intervalul de confidență al RR cuprind valoarea 1, avem semnificație statistică
F. Dacă limitele intervalul de confidență al OR sunt mai mici ca 1, avem factor de risc
G. Dacă limitele intervalul de confidență al RR sunt mai mici ca 1, avem factor preventiv (benefic)
H. Dacă limitele intervalul de confidență al RR sunt mai mici ca 1, nu avem semnificație statistică
I. Dacă limitele intervalul de confidență al RR cuprind valoarea 1, nu avem semnificație statistică
J. Dacă limitele intervalul de confidență al OR, sunt mai mari ca 1, avem factor de risc

147. În cadrul analizei tabelelor de contingență de tipul 2x2, putem afirma următoarele: afecțiune +
afecțiune –factor expunere + a b factor expunere - c d :
A. Dacă limitele intervalul de confidență al RR, sunt mai mici ca 1 atunci și semnificația p este mai mică
ca 0.05
B. Dacă limitele intervalul de confidență al OR, cuprind valoarea 1 atunci semnificația p este mai mare ca
0.05
C. Dacă limitele intervalul de confidență al OR, sunt mai mari ca 1 atunci și semnificația p este mai mare
ca 0.05
D. Dacă limitele intervalul de confidență al RR, sunt mai mari ca 1 atunci și semnificația p este mai mică
ca 0.05
E. Dacă limitele intervalul de confidență al OR, cuprind valoarea 1 atunci semnificația p este mai mică ca
0.05
F. Dacă limitele intervalul de confidență al OR, sunt mai mari ca 1 atunci și semnificația p este mai mică
ca 0.05
G. Dacă limitele intervalul de confidență al OR, sunt mai mici ca 1 atunci semnificația p este mai mare ca
0.05
H. Dacă limitele intervalul de confidență al RR, sunt mai mari ca 1 atunci și semnificația p este mai mare
ca 0.05
I. Dacă limitele intervalul de confidență al RR, sunt mai mici ca 1 atunci semnificația p este mai mare ca
0.05
J. Dacă limitele intervalul de confidență al OR, sunt mai mici ca 1 atunci și semnificația p este mai mică
ca 0.05

148. În cadrul analizei tabelelor de contingență de tipul 2x2, putem afirma următoarele: afecțiune +
afecțiune –factor expunere + a b factor expunere - c d :
A. Testul Chi pătrat poate fi înlocuit cu testul Fisher în analiza tebelelor2x2
B. Testul de ipoteză pentru un tabel de tip 2x2 face apel la distribuția de tip Gauss
C. Testul de ipoteză pentru un tabel de tip 2x2 poate face apel la distribuția de tip Fisher
D. Pentru analiză se folosește nivelul de semnificație de 50% sau 0.5 probabilitate
E. Testul de ipoteză pentru un tabel de tip 2x2 face apel la distribuția de tip constantă
F. Testul Fisher nu poate înlocui testul Chi pătrat în tabele de contingență de tip 2x2
G. Testul de ipoteză pentru un tabel de tip 2x2 poate face apel la distribuția de tip Chi pătrat
H. Consistența eșantionului pentru a accepta testul Chi pătrat, se verifică prin volumul eșantionului mai
mare ca 5
I. Consistența eșantionului pentru a accepta testul Chi pătrat, se verifică funcție de valorile așteptate
(expected)
J. Pentru analiză se folosește nivelul standard de semnificație de 5% sau 0.05 probabilitate

149. În cadrul analizei tabelelor de contingență de tipul 2x2, putem afirma următoarele: afecțiune +
afecțiune –factor expunere + a b factor expunere - c d n=a+b+c+d:
A. Probabilitatea de apariție a afecțiunii pe întregul eșantion se aproximează prin Pafecțiune=(a+c)/n
B. Frecvența așteptată (expected) cexpected = (a+c)·(a+d)/n
C. Frecvența așteptată (expected) bexpected = (a+b)·(b+b)/n
D. Frecvența așteptată (expected) dexpected = (c+d)·(a+d)/n
E. Frecvența așteptată (expected) aexpected = (a+b)·(a+c)/n
F. Probabilitatea de apariție a afecțiunii pe întregul eșantion se aproximează prin Pafecțiune=(a+d)/n
G. Probabilitatea de apariție a afecțiunii pe întregul eșantion se aproximează prin Pafecțiune=(a+b)/n
H. Frecvența așteptată (expected) bexpected = (a+b)·(b+d)/n
I. Frecvența așteptată (expected) dexpected = (c+d)·(b+d)/n
J. Frecvența așteptată (expected) cexpected = (a+c)·(c+d)/n

150. În cadrul analizei tabelelor de contingență de tipul 2x2, putem afirma următoarele: afecțiune +
afecțiune –factor expunere + a b factor expunere - c d n=a+b+c+d:
A. OR este o aproximare a RR, pentru eșantioane de volum mic
B. Intervalul de confidență pentru OR este perfect asimetric în raport cu valoarea punctuală
C. OR urmează o distribuție normală prin logaritmare (ln(OR))
D. OR urmează o distribuție normală
E. RR urmează o distribuție normală prin logaritmare (ln(RR))
F. Intervalul de confidență pentru RR este asimetric în raport cu valoarea punctuală
G. OR este o aproximare a RR, pentru studii de tip caz-martor
H. Intervalul de confidență pentru RR este perfect simetric în raport cu valoarea punctuală
I. Intervalul de confidență pentru OR este asimetric în raport cu valoarea punctuală
J. RR urmează o distribuție normală
151. În cadrul analizei tabelelor de contingență de tipul 2x2, putem afirma următoarele: afecțiune +
afecțiune –factor expunere + a b factor expunere - c d n=a+b+c+d:
A. Dacă OR < 1, se sugerează că factorul este preventiv
B. Dacă OR > 1, se sugerează că factorul este preventiv
C. Dacă RR < 1, se sugerează că factorul este preventiv
D. Dacă RR < 1 și avem semnificație, atunci și OR < 1 și avem semnificație
E. Dacă OR > 1, se sugerează că factorul este de risc
F. Dacă RR < 1 și avem semnificație, atunci OR > 1 și avem semnificație
G. Dacă RR > 1, se sugerează că factorul este de risc
H. Dacă RR > 1, se sugerează că factorul este preventiv
I. Dacă OR < 1, se sugerează că factorul este de risc
J. Dacă RR < 1, se sugerează că factorul este de risc

152. Evaluarea semnificației statistice în cadrul tabelelor de contingență se face prin:

A. Compararea frecvențelor raportȃndu-ne doar la valorile corespunzătoare unui rȃnd din tabelul de
contingență
B. Compararea frecvențelor raportȃndu-ne doar la două valori din tabelul de contingență comparativ cu o
valoare de referință
C. Compararea frecvenței factorului de risc (de exemplu expunere) în cele două grupuri în funcție de
prezența sau absența evenimentului studiat (de exemplu afecțiune)
D. Compararea frecvenței de apariție a evenimentului studiat, raportȃndu-ne la cele două coloane ale
tabelului de contingență
E. Compararea frecvențelor raportȃndu-ne doar la valorile corespunzătoare unei coloane din tabelul de
contingență
F. Compararea frecvenței de apariție a evenimentului studiat (de exemplu afecțiune) în cele două grupuri
în funcție de prezența sau absența factorului de risc (de exemplu
expunere)
G. Compararea probabilității de apariție a evenimentului în cele două grupe analizate în cazul
eșantioanelor mari
H. Compararea frecvențelor raportȃndu-ne doar la o valoare din tabelul de contingență comparativ cu o
valoare de referință
I. Compararea frecvențelor raportȃndu-ne la valorile corespunzătoare unei diagonale a tabelului de
contingență
J. Compararea frecvenței de apariție a evenimentului studiat, raportȃndu-ne la cele două rȃnduri ale
tabelului de contingență

153. Testul de ipoteză în cadrul tabelului de contingență constă în: :

A. Verificarea diferențelor dintre frecvențele de apariție a evenimentului
B. Testarea egalității eșantioanelor
C. Verificarea ipotezei alternative H1 privind frecvențele de apariție a evenimentului
D. Testarea diferențelor dintre eșantioane
E. Verificarea egalității frecvențelor de apariție a evenimentului
F. Compararea probabilității de apariție a evenimentului în două eșantioane mari
G. Compararea tipului de distribuție
H. Testarea omogenității în cadrul a două grupe
I. Compararea varianței în cele două grupe
J. Verificarea ipotezei nule H0 privind frecvențele de apariție a evenimentului

154. Care dintre următoarele afirmații caracterizează nivelul de semnificație al unui test statistic:
A. Nivelul de semnificație se notează cu beta
B. Nivelul de semnificație reprezintă probabilitatea de a accepta o ipoteză nulă care în realitate este falsă
C. Valorile de referință acceptate pentru nivelul de semnificație sunt 0,1 sau 0,01
D. Valoarea de referință este de 0,5 pentru nivelul de semnificație al unui test statistic
E. Valoarea de referință pentru nivelul de semnificație al unui test statistic este de 0,05
F. Se acceptă și valorile 0,01 sau 0,001 pentru nivelul de semnificație al unui test statistic
G. Nivelul de semnificație se mai numește și eroare de tipul I
H. Nivelul de semnificație se notează cu p
I. Nivelul de semnificație se mai numește și eroare de tipul II
J. Nivelul de semnificație este probabilitatea de a respinge o ipoteză nulă care în realitate este adevărată

155. În cadrul tabelelor de contingență compararea frecvențelor se face:

A. Folosind metoda exactă în cazul eșantioanelor mici
B. Folosind metoda Fisher în cazul eșantioanelor mici
C. Dacă eșantioanele au dimensiuni egale
D. Dacă este respectată distribuție uniformă
E. Dacă este respectată distribuția t sau Student
F. În cazul eșantioanelor mici folosind testul Fisher exact
G. Pe baza distribuției hipergeometrice în cazul eșantioanelor mici
H. Dacă există diferențe între tipul de distribuție a celor două grupe
I. Pe baza testului Chi pătrat (χ2)
J. Dacă este respectată distribuția Z sau Normală

156. Care este valoarea critică ce nu trebuie să fie cuprinsă în intervalul de confidență al riscului relativ
(RR-Raportul Riscurilor) pentru a avea un factor de risc semnificativ
statistic?:
A. Valoarea 0,95 nu trebuie să fie cuprinsă în intervalul de confidență a RR
B. Valoarea -1 nu trebuie să fie cuprinsă în intervalul de confidență a RR
C. Valoarea 0,99 nu trebuie să fie cuprinsă în intervalul de confidență a RR
D. Valoarea medie nu trebuie să fie cuprinsă în intervalul de confidență a RR
E. Valoarea 1 nu trebuie să fie cuprinsă în intervalul de confidență a RR
F. Valoarea -0,05 nu trebuie să fie cuprinsă în intervalul de confidență a RR
G. Valoarea 0,05 nu trebuie să fie cuprinsă în intervalul de confidență a RR
H. Valoarea mediană nu trebuie să fie cuprinsă în intervalul de confidență a RR
I. Valoarea 1,05 nu trebuie să fie cuprinsă în intervalul de confidență a RR
J. Valoarea 0,5 nu trebuie să fie cuprinsă în intervalul de confidență a RR