PREGĂTIREA

ELEVILOR PENTRU
EXAMENE
Profesor Cornelia Cucu
Liceul cu Program Sportiv Bacău
Învăţarea este un proces formativ, prin care se asigură dobândirea
cunoştinţelor şi fixarea deprinderilor de muncă ale elevilor, o dată
cu modelarea personalităţii armonioase a viitorului tânăr sau adult.
În timpul depunerii unor eforturi intelectuale deosebite vor fi reduse,
pe cât posibil, cheltuielile de energie determinate de alte solicitări.
Importante sunt patru aspecte:
- asigurarea unor condiţii externe care să nu suprasolicite
mecanismele de adaptare a organismului;
- buna funcţionare a mediului intern ( a unei stări de sănătate care
să nu afecteze capacitatea de muncă intelectuală);
- adoptarea unui anumit ritm de activitate;
- necesitatea păstrării şi refacerii potenţialului bioenergetic nervos.
Regimul igienic de viaţă
al şcolarului
 1.Iluminatul igienic
La locul de muncă iluminatul trebuie să fie suficient, nici prea
puternic, nici prea slab. Excesul de lumină excită intens sistemul
nervos şi oboseşte vederea. Lumina insuficientă produce
somnolenţă, scăderea capacităţii de muncă, obosirea ochilor.
Lumina trebuie să vină din partea stângă, pentru a nu se forma
umbre prin mişcarea mâinii sau capului evitând astfel oboseala
ochilor. Noaptea, sunt necesari 10 waţi/metru pătrat de suprafaţă
a camerei de studiu ( când lumina vine din plafon). Cele mai
favorabile surse de lumină sunt cele ce-şi trimit razele oblic din
stânga, într-un unghi de aproximativ 45 de grade. Se va evita
învăţarea în plin soare sau la surse de lumină unde variază
intensitatea luminoasă.
 2.Igiena camerei de lucru
Camera de lucru trebuie să fie curată, bine aerisită, cu o temperatură
optimă (19-20 grade).Curăţenia încăperii se va face cu mătura umedă
sau cu aspiratorul pentru a evita ridicarea prafului. Praful va fi şters
zilnic cu o cârpă umedă, deoarece acesta conţine microbi care au
fost aduşi în încăpere prin intermediul îmbrăcămintei, rechizitelor
etc.La un anumit interval de timp se va face curăţenia generală, cu
baterea sau scuturarea covoarelor, spălatul geamurilor etc. Camera
trebuie să fie armonios aranjată, ordonată, decorată frumos, cu
tablouri vesele, cu un ghiveci de flori.
Zgomotul perturbă munca intelectuală (prin durată şi intensitate
peste o anumită valoare). Muzica sau conversaţia celor din jur pot
întrerupe activitatea celui care studiază. Nu se învaţă cu televizorul,
radioul sau casetofonul deschise, deoarece se instalează oboseala
precoce.
 3.Igiena alimentaţiei

Regimul alimentar va asigura 80 kcal/kg/zi, din care:

-15-18% proteine – 2/3 proteine animale ( lapte, iaurt 500-600 ml/zi,
carne 75 gr/zi, brânză, 1 ou la două zile) şi 1/3 proteine vegetale;
- 25-30% lipide (unt, smântână, margarină, uleiuri vegetale, frişcă);
- 55-60% glucide (pâine, paste făinoase, fructe, legume);
Necesarul de lichide la vârsta şcolară este de 80 ml/kg/zi.
Alimentele vor fi repartizate în 3 mese principale şi două gustări.
 4.Igiena cititului
Pentru evitarea apariţiei tulburărilor de vedere şi a oboselii ochilor,
cititul este recomandabil să se facă de o la distanţă de 30-35 cm
între ochi şi carte sau caiet care trebuie să fie înclinate cu 30 grade
faţă de planul mesei, cu pauze de 2-3 minute la intervale de 20-30
minute. În timpul pauzelor, ochiul se odihneşte când privim în
depărtare, pe fereastră, fapt care duce la relaxarea musculaturii
acestuia. Cititul se va face numai la masa de lucru. Cititul în decubit
dorsal (culcat) prin apropierea cărţii de ochi duce la apariţia
oboselii acestora. De asemenea, nu este recomandat cititul în
timpul mesei – se pot produce tulburări digestive, în tramvai sau
autobuz.
 5. Igiena scrisului

Pentru evitarea apariţiei deformărilor osoase, în timpul scrisului,

linia umerilor trebuie să fie paralelă cu marginea mesei,
antebraţul,
cotul şi mâna dreaptă să se sprijine pe masă; spatele să fie drept
şi sprijinit pe spetează iar picioarele să se sprijine pe podea. La o
masă de lucru necorespunzătoare înălţimii copilului, corpul se
apleacă înainte, reazemul nu se mai face dorsal ci pe torace şi
coate. Apăsarea toracelui pe marginea mesei împiedică buna
funcţionare a inimii şi plămânului, circulaţia sanguină şi respiraţia
sunt îngreunate, ceea ce determină scăderea capacităţii de lucru.
ADOPTAREA UNUI
RITM DE
ACTIVITATE
 1.Timpul de lucru
În decursul unei zile, capacitatea de efort şi randamentul activităţii de-
puse de elev nu evoluează paralel cu durata ei ci descriu o linie ondu-
lantă, cu valori mijlocii la şcolari – în jurul orei 8 şi un nivel maxim între
orele 9-11. Curba începe apoi să scadă, atingând o depresiune a randa-
mentului în jurul orelor 13-14 pentru a creşte din nou spre orele 15-17,
fără să atingă însă nivelul optim de dimineaţă.În jurul orelor 17-18 înce-
pe să scadă brusc, iar spre sfârşitul zilei îmbracă aspecte variate în
comparaţie cu starea anterioară.Capacitatea de muncă este influenţată
şi de continuitatea şi permanenţa studiului (de antrenament).
Reguli ce trebuie respectate:
-Să nu se înveţe mai mult de 8-10 ore pe zi;
-Respectarea pauzelor ritmice la fiecare 50 de minute;
-Dozarea egală a efortului pe zile(“Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi!”);
-Să se respecte aceleaşi ore de studiu în fiecare zi ( între 9 şi 11 pentru
cei care învaţă după-amiaza şi între 16-18 pentru cei care frecventează
şcoala în prima parte a zilei);
-Să se respecte o continuitate în muncă(evitarea învăţatului“în salturi”).
 2. Materialul de studiu

Notiţele sunt foarte importante. Ele constituie o formă personală,

caracteristică, prin care elevul traduce în limbaj propriu bagajul
informaţional care i se oferă. Prin notiţe se percepe imediat esenţialul
de neesenţial. Rolul lor este:
1. servesc ca formă imediată de păstrare în scris a cunoştinţelor,
până în clipa trecerii la acţiunea de învăţare;
2. ele alcătuiesc textura de bază pe care, prin lecturi suplimentare,
se vor adăuga noi cunoştinţe, lărgind şi aprofundând conţinutul
tematicii respective;
3. în ultimele zile dinaintea examenului (tezei), ele readuc în
actualitate cunoştinţele de bază.
Dar, notiţele nu trebuie să constituie unicul material al cunoaşterii.
Ele sunt un punct de plecare, ce necesită completarea cu alte surse
de informare.
 3.Preziua examenului

Se repetă dimineaţa cunoştinţele, iar seara vor avea loc activităţi

recreative ( plimbări, vizionări de spectacole ) pentru a elibera
scoarţa cerebrală de tensiunea crescută. La masa de seara se va
evita alimentaţia greoaie, indigestă – cu grăsimi, sosuri picante)
sau abuzul alimentar. Înainte de culcare se face gimnastică,
urmată de un duş. Culcarea va fi până în ora 22.
 4. Ziua examenului

În general, această zi este caracterizată de emoţii. Nu se vor lua

medicamente depresive, dar nici excitante pentru că se poate rata
examenul. Dimineaţa se va lua micul-dejun pentru evitarea
hipoglicemiei (nivel scăzut de glucoză în sânge) care este
dăunătoare funcţionalităţii scoarţei cerebrale ( cefalee, ameţeli,
oboseală, senzaţie de leşin, transpiraţii reci). Ţinuta vestimentara
trebuie să fie lejeră, comodă, sobră, corespunzătoare anotimpului.
După examen nu se reia învăţatul; persoana respectivă se va
odihni activ sau pasiv, după preferinţe.
PĂSTRAREA ŞI
REFACEREA
POTENŢIALULUI
NERVOS
 1. Oboseala
Creierul îşi împarte existenţa între două stări alternative, una condiţio-
nând-o pe cealaltă:activitate şi repaus. Nici una dintre ele, izolată,
permanentă, nu este compatibilă cu existenţa.
Simptomele oboselii sunt:
- scade atenţia, mai ales cea voluntară;
- apar, în timpul lucrului, scurte perioade de absenţă involuntară;
- scade precizia în muncă;
- apar dificultăţi de reproducere a datelor memorate;
- scade interesul pentru activitatea depusă.
Cauzele oboselii sunt:
- insuficienţa somnului necesar în raport cu vârsta şi anotimpul;
- meditaţia (ore de pregătire la diferite obiecte) de dimineaţă;
- alimentaţia necorespunzătoare (cantitativ şi calitativ);
- zgomotul;
- drumul lung de la şcoală – acasă cu ghiozdanul supraîncărcat;
- durata orelor de curs mai mare decât capacitatea de concentrare
optimă a atenţiei;
- lipsa sau insuficienţa repausului de după masă, a jocului în aer liber;
- monotonia şi plictiseala modului de petrecere a timpului liber;
- relaţia cu familia (atitudinea exagerată a acesteia);
- insuficienţa sau utilizarea defectuoasă a timpului liber;
- necunoaşterea modului corect de organizare a timpului destinat
pentru lucru şi cel pentru recreaţie;
- lipsa sau excesele de ordin afectiv;
- condiţii deficitare de mediu fizic şcolar.
Uneori , interesul pentru studiu este atât de manifest încât senzaţia de
oboseală apare târziu, după instalarea reală a oboselii. Programul de
lucru variază de la individ la individ (4-5 ore până la 10-12 ore).
Oricare ar fi cauza oboselii, rezolvarea ei este odihna care poate fi :
pasivă (prin stare de veghe sau somn) şi activă.
 2. Somnul
Somnul asigură deplina odihnă a întregului organism şi în primul rând
a sistemului nervos central, care este foarte sensibil la oboseală.În gene-
ral, organismul este mai sensibil la lipsa de somn decât la foame. Redu-
cerea orelor de somn contribuie la permanentizarea oboselii şi apariţia
neliniştii, nervozităţii, neîncrederii în forţele proprii, reducerea poftei de
mâncare etc.Organismul tânăr resimte o mare nevoie de somn, numărul
de ore de somn fiind cu atât mai crescut cu cât vârsta este mai mică.
Astfel, preşcolarii au nevoie de 12 ore de somn, şcolarii mici 11-12 ore,
şcolarii mai mari 10-11 ore, iar adolescenţii şi tinerii de 9 ore pe zi, faţă
de 8 ore la adult.Somnul nu poate fi suplinit de folosirea cafelelor sau al-
tor substanţe excitante deoarece acestea maschează starea de oboseală
reală, iar continuarea efortului duce la surmenaj, care retrocedează des-
tul de dificil. În plus, cafeina produce palipitaţii, tahicardie (accelerarea
bătăilor inimii), hipertensiune arterială, tremurături la execuţia mişcărilor
fine, nelinişte, teamă nedefinită, transpiraţii, ceea ce duce la scăderea
concentrării intelectuale (efect invers celui dorit).
 3. Odihna activă

Odihna activă înseamnă o activitate fizică (joc, sport, plimbare),

schimbarea centrului de interes (ascultarea muzicii, vizitarea unei
expoziţii etc.) sau alternarea activităţilor.
În timpul învăţatului există două tipuri de pauze:
- pauze periodice (10-15 minute la fiecare 50 de minute);
- timpul liber – de câteva ore.
Pauzele relaxează centrii nervoşi, analizatorul vizual şi muşchii
care au menţinut organismul într-o anumită poziţie.
Timpul liber trebuie ocupat cu diferite activităţi relaxante, care fac
plăcere celui ce le practică. De recomandat este să fie petrecut cât
mai mult în aer liber. Trebuie evitată petrecerea timpului liber cu
jocuri pe calculator sau cu vizionări exagerate la televizor, aşa
cum există tendinţa la tineretul zilelor noastre.
 Concluzii:

Pentru asigurarea succesului la învăţătură şi pentru a contribui la

dezvoltarea normală şi sănătoasă a organismului elevilor, trebuie
cunoscute şi aplicate regulile igienice legate de pregătirea lecţiilor
acasă şi îmbinată munca intelectuală cu cea fizică şi cu odihna.
De
organizarea vieţii copilului nu se ocupă doar şcoala, ci şi familia.
Regimul de viaţă presupune prezenţa ordinii în învăţare, odihnă,
alimentaţie, plimbări, jocuri şi sport, fără a instala monotonie sau
uniformitate. Activităţile trebuie alternate pentru a folosi pe rând
diferite sectoare ale creierului, obţinând în final un organism
echilibrat, cu forţă fizică şi mentală.
 Bibliografie:
1.Bîră, Corina, Bîră, Constantin, Pregătirea elevilor pentru
examene, în “Studii de specialitate”, vol.3, Editura Didactică şi
Ştiinţifică, Bacău, 2005
2. Butnaru, Dan, Hurdulea,Anca, Consiliere şi orientare şcolară,
Ed.Spiru Haret, Iaşi, 1999
3. Ciofu,Carmen, Interacţiunea părinţi-copii, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1989
4. Cucoş, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru
examenele de definitivare şi grade didactice, Ed.Polirom, Iaşi, 2005
5. Mihăilescu ,Ion, Familia în societăţile europene, Editura
Universităţii din Bucureşti,1999
6. Mitrofan, I., Mitrofan, N., Familia de la A…la Z, Editura
Ştiintifică, Bucureşti, 1991
7. Voinea, Maria, Psihologia familiei, Editura Universităţii din
Bucureşti,1996
SFÂRŞIT