»CARAGIALE FLUIERAT* Nu de mult a aparut o brosur& intitulat’ Caragiale fluie- yat, de d-nii Stemi si Niger.' Autorii acestei_brosuri sa na- pustesc asupra celora cari au avut cutezanta ca s& critice cea de pe urma lucrare a d-lui Caragiale, D-ale carnavalului. Intre urgisitii onor. d-nii Niger si Stemi — si trebuie si spunem c& sunt foarte solizi, de vreme ce se pun doi, ca s& scrie gaisprezece pagini — intre urgisigii d-lor suntem si noi, socialistii de la Drepturile omului.® Explicind motivele (si trebuie si recunoastem cA autorii acestei brosuri sunt foarte patrunzitori, de vreme ce pot 34 descopere motivele tuturora {mpreund si ale fiecdruia in parte) care au facut pe cea mai mare parte a publicului si a ziaristicei ca s& critice lucrarea din urma a d-lui Caragiale, d-nii Stemi si Niger ajung si la socialisti, cari au riticat piesa d-lui Caragiale din urmitoarele motive : »Altii, pretingi socialisti — trebuie s4 avem gi noi socia- listii_ nostri — vazind c& pana lui Caragiale nu slujeste de fel utopielor lor, cu toate ch s& silesc din rasputeri a face din Zola un scriitor socialist, au gasit ‘ooaziunea bine nimerita spre a-i trece condeiul pe sub nas, ginind ison confratelui din sorada Regala.“ . D-nii Stemi si Niger nu pot, pesemne, pricepe ca cineva s& fie obiectiv intr-o criticd literara, s& nu aib% vreun motiv 1 Stefan Mihdilescu si Radulescu-Niger. 2 Articolul a aparat in Drepturile omului, 1, nt. 89, 24 iunie 1885, p. 1—2. ‘ 283ascuns, si de aceea, vazind ci uni fl {njurau pe d din invidie, alyii din interes, alii fiindc’ nu au td pita ei premiul dat comediei D-ale carnavalului, ajungind la noi si vazind cX ar fi prea stupid de a ne binui de aceste motive, gasesc um motiv sui generis; Am criticat pe Cara. giale fiindcd nu slujeste cu pana sa utopiile socialiste | vom dovedi imediat d-lor Stemi si Niger, eft de mult sunt t eroare. Nu putem si avem motivul dat de aparitorit d-lui Caragiale, pentru cuvintul c& pana autoruluj Noptei furtunoase ne slujeste cu adevarat. Si iat pentru ce: vom céuta si fim cit mai intelesi, ca si ne poata pricepe chiar si onor. d-nii Stemi si Niger, Lucrarea socialistilor si imparte tn dowd part una, critica societayei de azi, critica asezimintelor ei politico-so. ciale, a vietei familiare, dovedirea a oft de stupida si vie yioas’ este viata claselor stipinitoare. Aceasta este Partea negativa, critica, a lucrdrei noastre. A doua parte este aritarea acelor baze Politico-sociale, familiare etc., cari si dezvolta in sinul societitei de azi 5 cari vor sluji ca temelie unei forme sociale cu mult mai supe- rioare aceleia actuale. Din punctul de vedere al criticei, al partei negative, lite- ratura este unul din cei mai puternici aliayi ai nostri. Din- du-ne icoana societayei de azi, a aspiratiunelor, patimilor, vi- tillor eso Tramtmesy lterature arate toomal sehen si nOtst-aratam, adica ctr-de-stupida gi-vitioasi, cit de bol- navicioas& este societatea in care train. Aceasta, bineingeles, nu este unica menire a literaturei, ci numai o parte din me- nirea ei. Si cind zicem literatura vorbim in adevar de ea, nu de mizgilitorii de hirtie cari tocesc literele gi masinele tipo- grafice in paguba omenirei. up aceasta si ne intoarcem la d-nul Caragiale si si ne 1 Caragialy loi oprim putin la comedia sa: Scriscarea pierdutd. In ea d-l % Caragiale ne di o credincioasi si talentoas’ icoan’ a vietei Putem sa ridem vazind piesa, dar venind acas& si cuge- tind asupra ei, ori recitind comedia tn Convorbirile literare, nu ne mai vine a ride, ci a plinge, a striga de durere, in- clestind dingii si stringind pumnii cu furie, fnaintea acestei icoane credincioase a claselor staptnitoare, Priviti realitatea scandaloasi a lucrurilor: prefectul care alege pe deputati, 284 resteaza pe cetajent pentru a da de urma unui bilet de raticit, iti ibovnica prefectului care guverneazi tot si care face alegerile, iat& stupidul Trahanache, prost jam’, parintele judetului si reprezentantul marilor pro- cao 17 Tine apoi plastograful Catavencu, sarlatanii Far- prietat ‘Brinzovenescu, politaiul model Ghiti si in fine fur ‘Handanache, iat fnaintea noastri pe toti reprezen- idion Jaselor stapinitoare, iata-i pe topi aceia care refu- vant rului votul universal sub cuvint ci el nu este destul zau Peat Si inaintea acestui tablou dezgustator ¢ potrivi de lume ‘Alor Stemi si Niger : ,,Dar de ce n-am ride plin- incre yacelasi timp 2“ Si in faga acestei priveliste pe care gind iF acl Caragiale, la aceasta intrebare am putea si ris- ne vdem cu regretatul nostru prieten Saphir : P Ba si pling cine poate Cu iubire a mai scoate Lacrimi de margiritar $i s& rida numai cine ‘A baut oftind ca mine ‘Al decepsiei pahar ! care 4 si denii Stemi si Niger au_ pure pricepe acuma in ce chip gi cit de mult ne Poste sluji Pana nies i Zugravindu-ne viaja de azi, d-sa cu al i ae sh ie cu cit va pune mai mult talent in aceas fe ne va sh eg mai mult de realitate, cu cit, cum zic d-nii clt se ve oP, va infige unghiele operatorului in carne vi. Ped Caragiale va servi cauza noastra, fie orictt de reac onal i ji volens nolens. . vonar ar fi Me Niger et Comp. ie ie go, ie Py 7 “ ee, ie d-lor : suet cam se Famer 5 Degli dacé nu ¢ oer in. liveraturi, dact scrierile Tui Caraga Fiajese, care 8 fie cauza criticei ce dingii fac comedies e al? i i Jo ck nu “or Nedumerirea d-lor Stemi et Comp. vine ler ous pot s& priceap%, biegii oament, c@ Po oder obiectiva, nepartinitoare, fara un inte eaten = Jat& cauzele pentru cari am critic ragiale. Credem 4 pind 285D-sa, in prima sa lucrare, O noapte furtunoasi, se de viata de mahala. Autorii brosurii de care vorbim c& sunt multi cari reproseaz lui Caragiale ci d tipuri din buduare si saloane. Daca d. Stemi venteazi protivnici pentru a-i putea mai atuncea aceia cari au facut o asemenea impui ragiale, desigur cA au comis o piramidala Pros! Mai inti, autorul descrie si trebuie si societitei pe care mai bine fl cunoaste. coace, mahalaua a inceput si capete dit insemnatate tn viata noastri sociali. cunoscut ideile, credingele, Ocupy Ne g dece ns Pe St cellalt ny ine uUsor Combate, tare d-luj P tie, HC lescrie acel strat Apoi de la 1948 ‘al in ce fn ce maj multy E trebuincios dar moravurile _acestei mahalal, tale. 4 vies le, D. Caragiale, in Noaptea furtunoasd, ridici un colt al ya. lului a_lumei aceasti viati mahalageascs, Desa, este cel dintfi care a nostru si aici, in adevar, i 2 ia ragiu, ci-d-sa-afidicat un coly al valului si de aceea agteptam ca in alte comedii, acest val si fie si ma i mult ridicat, pink cind realitatea se va arata fh comedii ni se va da o icoana desivirsita a fundarea psihic’ a locuitorilor ei, unicul luctu care lipseste intrucitva frumoasei sale comedii Noaptea furtunoasa, Asteptarea noastri a fost tnsi ingelatk, In D-ale carna~ valului, d. Caragiale nu ne di de loc icoana fidela a ma. halalei, cade in farsi, ne di un vodevil francez localiza, eu mult actiune, cu vorbe de spirit, dar cu o aproape com: Pe_sceni. Din cauza alergirei dupa vorbe de spirit cari fack pe public si rid’, autorul cade in exageragiuni netnge- lese si in imposibilitayi. ,,Voiagi poate c& si auziti pe d. Pam- Pon si pe m-me Mita Baston, vorbind frumos i poetic?" se intreba dd. Stemi si Niger. Desigur ci nu, si este foarte’ na. tural ca Miga si-i scrie lui Naie ,,vino... si-i tragem un chef !* ori si ceark ,imis-mas* eve. Dar cum se potriveste mip-masul cu monoloagele uimitoare din scena a IX-a, actul 1: ,.Ai witat c& sunt fiici din popor si c& sunt violenth ; ai uitat cA sunt republican, ci-n vinele mele curge singele marti- rilor de la 11 februarie ; (formidabila) ai uitat ci sunt plo- iesteancd ! 2... 286 halalei, apro— ra In actul al II-lea, tot aceeasi Mita Baston care cere ,.mis- as“ si care scrie lui Naie ,,vino... si-i tragem un chef !* ‘ace urmatorul jucimine: i Dumnezeule ! jur pe tot ce mi-a ramas mai scump, jur e statua Libertatii de la Ploiesti 2 Dar sticluga cu vitriol ? Ce este aceasta? Intrat-a vitriolul ‘qn moravurile noastre ? Si presupunem ci Mita Baston putea io ye serve de acest instrument de rizbunare, dar numai tn Stomente de pasiune, cici femeile ca Mita au si ele pase ea D-ale carnavalului acest act insd se intimpli juctn- dusse, rizind, $i dup’ ,vitriolizarea Catindaali, tot aces Mita Baston, care se credea tradusd ee le trast, i re zice fidea in loc de fideld, tot acea Mita ne vorbest Coe EE ma dea Ig jurayin. «Ti se va derta. mult, ofet ai iybit. mule»... Mi se, va, ierta mult, penora ci jurati sunt din popor, nu sunt tirani, n-au obiceiul s4 condamn Ce sunt _toate_acestea dec iuni_ri cu_o. + parte pentiu ca si capete aplauzele galeriei? Dar bide cu Ear ete pnd comedy ce sunt aleve Je foaeaian i cute publicului ignorant care admira batai e clovnil ee irc 2? Nu din acest punct de vedere trebuie i") scrie nae 7 Tner-o comedie fn trei acte, am numirat pind | . oe scen’. Nu e vorba, bitaia este ee in reer ai in trei acte, , foarte mult nate det cd i Niger pio ck monologue Mig bitdile atit de numeroase sunt punctul de teers de a far cum e Noaptea furtunoasi, carne ie i soe insi ci d. Caragiale s& r : ‘ ae critic’ care numeste Noaptea frertunoasa eee . D-ale carnavalului expresiunea realitatei 5 au ie care crede ci ultima comedie a d-lui Carag e etter mai buna din toate cite a scris. Anca ° eae bine. Credem ins& c& critica noastra face mult mai : rului decit laudele d-lui Stemi si Niger. Ex agerariune, adese: 287 i_im= lips real, cde~~ O critic’ mai largi nu poate fi facutd insk intr-un ai mai tirziu tns{ voi dezvolta in Contemporanul aceast§ id ; Pind atuncea addogim numai : ee, esi gasim multe defecte tn D-ale carnavalului, nu; gim ins cu totul meritul, nici actiunea foarte vie, nic; : ee ritul. In orice caz, piesa d-lui Caragiale este cu mult ca rioar’ enormei majoritigi a pieselor dramaturgilor nostrj sn. timentalisti. iesa d-lui Caragiale trebuie aspru criticatd. Piesele dra. maturgilor nostri sentimentalisti ins’ nu trebuie de loc ete ticate. Ele sunt mai pe jos de orice critica. | t | | | | | |