Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Ion Nistor Problema Ucraineana in Lumina

    Încărcat de

    chamberlai
    44 vizualizări137 pagini

    Titlu original

    Ion Nistor Problema Ucraineana in Lumina (1)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    44 vizualizări137 pagini

    Ion Nistor Problema Ucraineana in Lumina

    Încărcat de

    chamberlai

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 137
    Problema Ucraineana Lumina Istoriei Geom Problema Ucraineana Lumina Istoriei ION 1, NISTOR cone A ludeajuny de cercetsvoritsiraini cant s‘au indeletnicit eu istovia Llerainfior. In toata epoca cazaceascd raportarile de ‘buna vecinatate dintre Romani gi Lerainh a fost cele. mai sincete si mat cordiale, jnfrucatgramita Nistului inte «cele dous popoare 1a fost contestarh de nme. Dimpotrivs, fest recunoscut’ chiar prin acte oficiale ca spats de is bunul Duninezew Cuviniele palatinulus Bratlavie: ci Inter nos et Valachiam ipse deus flumine Tyra dislimitavit', ay ramas si determine pind asteet Con tine de perene si bunavecinto dine. Romans si Coraing Revendicariteterteriale ale Verainilr jn Bucovina i Basarabis au contribu fa inasprinea relator “de iradiionals prietenie. dintre aceste dou) neantori, Disen= ‘Sunile-dintte ambete popoare aw spent Foarteinalt fy ‘impul réeboialui mondial, cind Lerama euseasca ridica pretents asupsa Basarabsel, Jar cea austiaca asupra Bure ovine), sau parte din ea. Atunei aft Satu Tari iw Chisana cat Consilal Narisnat dia Ceenzat, a pro= lestas enersic conta tmor asemenea preteniuninefonatet afimndusse sus stare inalienable drepuri ale Meklove, ‘supra vechiulu) pamant romanese paint ta Nistra. Broo tesfarile acestea imanime determinara pe sefut misiunit Lucrainene din Bucuresti <2 decfare in numele-guvernulit sau ca Lirainfi: yeonsideré Nistral ca frontieré definitivd intre ambele fart". Drin aceasta declaal a pus baza ined infelegeritranice jntre cele: dou. afin vecine, pe care mumai unit agitator nesocolii incearca ‘fe tulbure prin uneltile Tor. Este insa in interes! oporului uerainean s cultive ‘cele mai amicale relative the prietenie cu amanii, penta a fi sigari de concursul raminesc i Iupta ce 9 duc pentru cauza koe nationals Unele capiole din fucrarea de fata desvolis rezul- ‘atele nor fueriri anterioare, altele tnsa, ca eel privilor 4a ctitoilerominesti din Polonia si Uezaina sau €3 cele Ce traleaz evemimentele dia timpul raeboiulul mondial duc. contibufuny nou la cunoasterea relafunilsr npastre cu Lerainf Asti, cénd chestionea wcrameanh Se agit v asa de mult, cred ci 0 lucrare de sinleza, privitor la ‘2ceasta problem, poale Si serveasea ca izvar de infore Imajie sbiectiva. peniry tefl acela care se intereseaza de rapootuile noastre ey Lleranfn. Dar eartea poate cet €urfaiss side cated intelectaalit ucrainent, cari dorese st Cunoascd simtimintele. pe care neamul romanese lena butt fotdeauna fej2 de. poposul vecin. Am citar pasagit init din cronicari moldsveni penity a atrage $i mai ‘mult ajenjineaIsoriilor uctainent asupra acestor prefioase izvoare de informatiune neutiizate de ajuns pin} acum In anexd dau 0 serie de 23 acte privitoare ta pros blema ucraincans, pe care lesam adunal din arhivele ‘cemaufene si din’ rapoartele confidenfiale asupra operas fiunilor milla din toamna anului 1918, Ele sunt menite SS iluseze mei bine frimintarle police si nationale dela sfarsital razboiulul mondial Cemiut, Oclomeri 1238, I. Isoricul prablemet ucrainene. Risbiul mondial div an 1914-—1918 conta a resolves mise mu yar probleme police sf nationale, ‘are veac nega mpiedecal"deWonea pagal $1 ‘odhici a naff eorspene. Conn de_poce del Davis din 1948s solujonat, in mod ie denis chestanea toinan, igosivs, cehosiovac, plone, pocum 3h hese fue aga de grea i complicit aiior bale, cum Sunt Livan stort, Uwe lander 9a, Tot i oma ‘Sshsiehi mondial sa cea! in nou gsi ecb de fore sin Peninsul Baleanics, de nde ia cis oulor decenh se sdk sti de Ruud "ce inkonecaw mete cnzomul pahic at Beropes Pants chestunes Asie Horeca fost soluionat si ase iliturata pricing de carta 3tdusinane ine cele dou mae fan cone = Trance sh Geman Dat fit facto eterna a sboihii mondial tick confess de pace dela Pai ofa ans st se peor {pe 31 de problema crsineand Prt un. concurs fal de Imprcui, aceasta chestane poled national, cred Imus conn preocupe spe, mr Bede nc Glues ek Resolven accel tart gil pebeme oe Saale armas erst um item ul aa Pus propia Ciriani din tate pile agit mereu_chese fun or ajinals 9 rela nyperos salufnacea i, Este infor naisnat sf © fed sh nment mu fe poute hat me de a ch ai-o chestune cae # hletescizd a asa de apasipe. Ni este sa mo pi ade mile i ale vecine cu Lcaingi aint dire st stack de aproape desiguara acs problem, cone lu pots Tateslvca ci in med ests chia, a deosebi nsi Remini, vecini la Ceremuy si Nisinr ‘cy Usain pe sute de chilomet,sunter ator) urmarim. fu tent’ evelufia probleme in toate amanuniele ei St aceasta cu alia may varies,-cu edt desvolnea,isoicd a dus cu sing ea 0 fractune din najiinea ucainean SSlisluiased in holarele Romani, si anume in vecile roe ioc moldoveneyt= Bucovina si Basarabia, precum $t in Maramures. De acein nu ne poate fi inierent flu in care lurmeiai si fle solutions problema ueraineani. Lt dect Imotivele cari ne determing’ de. a supane aceasia problema tunel examinis iss cbiectve spre a ajunge la eSnclia practice pe care Si. se pooh intemela alidinea noaste poli fata de aceastl mare important chesine nana. ‘Cereatator ueaincan Stefan Rudnick, in lucarea a supra Licraine, se nfeab eu dept vcuvant: Ce este Ucraina; unde ig are agezaea ei pe glcbul texesta aceasta misteioas3 ard si caresi_sunt oluele police. i elnoe srafice? Nu este curva Ueraina o simpli notune seopaficl. Jar Usraing © vamura a poporain an Spite nsurle caine 91 Cran sah dees simple pam dese 3 Inline cre ca lie a, Inspirindorse dela un nec pars, se complac ft wuned Ain vs stave, contindind preg tu wealiaea 2 Aceste intebse si rllesunt se impun 1 ctiforal romin, cad aude promote name Hears, pe cate fuel gases insert pe nici 9 a stn nich un alas isonet geoyafc. ‘Nol avemcungsinhi "de. eisenla ‘echilusimperia usese dela Kiew; noi avem sire despre ‘rncpail vec dlp Hlalice despre republic la eases 3 Cazaclor Zaporsjen i Ge Woe ay la de fc: dr ch ait vece principale inet din ‘eacurle XXIV, ‘Cast epublica laieesed tar {est deci vec ime police pin care arf ecu cindva Ursin iva asa deca rane, aceasta vamane fami marek ube vomdaese pi acre de ‘Apostolic fone ueainene Kosta, Ke se ee er an a ak i ie i 5 ein FORASEANA or UDA Tach, Antonawyes, Drahomanow, Haschewski 31 al Sst, in opetle fr, 2 Ucait capsiae © fuse sla pane, despa’ ca Rigi Paton, Cosbvach,lugosb Belg Inchegotes orca rajne de sn tala eve Surat bv incepatinle ev medics incheaares na femane,_fanecze, onplne” ce. Vechea‘nanieaione de Si dee ew, dup pverea Tr, uu er decat 0. eatone “eraineans, confempoana eu Sian Impertu Roman dee tase germanay ci deosebwea ac, tween ce Proce de desvaoe ior inven cent stop [efit in mod conn Ys niel's.Ineupere, denelures plies saporald @ popowtel sina a Sale intermiente nestles catstale. Navara Mon rollr fo Earpy 2 prveca?prabusiea. atl pincipt Serine dels Ricw." in wemea ce principal deranean {sls Fltce cn prod aac vehomente le: Psloncae. Natl vechle principe ucranene dela Kiew 2 Hace ‘plrdrk esivnes Lr jer a Re Tngoate to mae, Irperpoionosivan al lage, ce "se Tnindea “dea Nips pany Vitis st dela) Mayen Bata ind in Capa noi. : Popov crinan vege ub, stpsniea aceasta pit a ieepul seca al XVske, candle bora pert patonebvan dnspre Tat se tiheb in ana ‘Neier badunt police Keven, © mate, Levan, @ mare) de fotar, ci aceasta tnsema in sbyeneste | Heroina, Desist cess mart gran stu Cex ining ca incepurs Ses sevendice deo Pelt stavecie epic tastes vechea lor nestamare pos i pout Ua, Bogdan Hvghiek, aanindunse rsasrancavechi imperas dea ies, era nga oul tip jul feviailoy de pagurle Ga. ) Niprli, "ume sic add cu, de unde ca inemia de diosa prin mumele de) epublica im aed de dines de" proganie sau cabrackle ie Inch aceste incepta de retaroie n'a sine a pind, Nowa marci de yranité era tiaté in dows de apcle Nip scoping) inte ganitle doe sate mac 4 puricet Rss Latin! 1 Palona fa apis, De aes Tijana clzteeasea, ev foae sole roi ale hitman iy ou ull est dabindasclneaimaes ft de Rs 3 ula. Incercnle Cazicimei dea se sistage cl pub de sup supremafia poloneza dade ips meses si Bogdan Hmioicki, Rosia aliments neconent ajo polestic salman ciices 3 afin merew nenulumirie celor saci th des ew sae fe avere In conde acest era Breve ex la fscae_ nous Alege de atmo, Rush moscovi rede stedrephnle futnome ale Cazacie, fant ce, pi att de pace dea Anduson (1600), Verano fiat tn do prin apa ipl: parca rae de pe mail Sng al Buia ecu sib supreme rscase ur pass de" dncouce de Nipnr timate mat deporte sib stiginiea Paloneaior pint [avimpirizes scl or feecaes taimantsi Marepa de 3 sedohindnestir- ‘area Ustaine oni, ajsorel ei Sed Cough Nils, esus meri In urea inane dela. Boliova (1709). igen se refi ew ala sau sveder pe pind Moldove, riggs mea a Cal Jind sn mornin 9 independens tepals aaporajene. Tara inne Alor respect demiaten de aun ciahene, dre caacer that mull tar det pois. Dar acsass wom de aloe homie elziceascd dip 1764. sub impatans Cater 2a, Dupi risbotl rusornne din 17081 7C4, jp bana fatale dela "Cucing- ana, usin inset ‘psi png Ia Bag (1774). an mst chap frdarein mane Rusfor 3 ulimele sic aporsiene tc she dsp 3 lil teem al aubnomil cies Ct ceazunca eepeitl impale Polorc, Ross ining Stipiniea lor asupea enone pi ace, Regn cs sisal ac a fina Is Leov si Przensh, fu nepal Aust habsngce Sub numele de Gaia. Lodomers, Al. regaurotea ‘ech imperiy caine dela Tew su pus indptin Sub forma epublicet clzicesh, La sep sscalun al XV torial einen vamase impart sub dows ste pn ste, sub cen fbsburgch in Gala” sub cea foseascl de: dincle de Zbuce pny Catcar ln conde Parle acest vig, rane uctinan a fst ete sine jets in desvoiea ‘ef Arssc cara sea put redo Herta 5) mihretace vec & st mara De aga 6a ia pum fe pas ey desvllnes cle nar lve pin in veel al Xie, cid Ince St se reese a Spout vg nana spin Tag wine lin pe ch Ros, nd ce ngtose tn yranle sale polite rll ‘uetanean, ‘ncept sh macine incl cu nce vec” piee Taine, dea prods ute amine lor nafs in recut gat finds din rigpaten Ua conopiea nati tie hee calles russ. Nabe caturinea uaineans Sertich PBoerimes mae ste, ler ngs faigent se conpis cpus conductores, Rl thr se polouas hing ales uae pls Dopor dead, secant de rise input ur ‘atsouelor neinerple'de bt in. pares Par, caine ine sce Ease rm in Pe Me Se litt deverise capable ase ma tmpou. Nps Se prea” cb scauza raineana* var fl inchis pony ferdinand’ csi caved Palonenior i Rusioycat Sse sus saees nu exist Ucrant i ici Umer aunt Rost si Palos Indeosebi Rusi, tert de PetsceleNore lao not vith politics si infodusi ca. factor importa in. cancel popoarelor europene, ineepurd si accentueze fot mai apasat rideia de uniare 2 najunib ruse. fn temelal aces ei fafunea tusk sar deslace ine) ramuri efice ale acelias ppopor si anume: tn ramusa velicoerus, ramuta:malderded 1 rama befonrusa, adicd in RusieNlas, RusieMict st RausieAbi Aceste tet tamu ctice ar verbi_ limi coe ‘muni, utr, dierent doar prin-mich varituni:daletale “si colraiun Toca. Aga find, fimo ieracd rusease3 ar 14 s4-devind milacul de intlegere comond hte acest suai frei ramuti ale acehiasi popor ca cele tre camuri ale mas Thun hygosave, adees Sabi, Croaii si Slovenit; sau cele dou tamu etice ale najunit cehoeslovace, adech Cehit 1 Slovaci, In ima eusd ar urma siesi exptime gindurile simile, ramurle stele, Datinelesi bier, sora Si stinks precum $1 aspratile poiice im vitor, 3F uma ss fie ‘tilmiete numa in limba russ, comand titurer. Cu wo) uvnt os zsa limb ucraineana ws ar B decat un dialect Ioeal al limbicmame sest ‘Teovia asupra unit etnice s1coltrale a popoculit fs muse opti la glanfele imperuluh ruses, civ ea ssh a ronan tt rake cnaonlion ai lia si chiar in Buacovina, In 1835 tec in Califia vistul sus Miler Pogodin, cate in in relat anumite ‘cereus de intelectual saliiens, civ segpul mits dea tesla unifatea intre Aust $i Rufent-leevenia armaslse ruses tn, Cigar in 1848, conta mul la intensiicarea nai aces in Glpa gt Bucovina, amb provinst Fabshorgce prin cate tccurt mae rast a maul Tot spre Lingaria. In foi! cele propaginde se alma ideia ci ‘Rotenis din Gali, fat 51 consingeni at ugar moscovt nar avea nevoie de are! crea o erahie) proprievuean, tind sth doar la indemina literatura usa aga de. bog ‘i varias La indemnul lui Pogodin se sinsese. in. ural ‘Soiculul Zubryek’ un-axinunchi de intelechia ren cai in entuiasmul Tor peru iba si iets, mis, ii bata Joc de limba ruieana rustic, ca find 9 Himba vical Jn. 1866 opieu in ergasul Rutenilor nisshily Slows" sin. Leoy un artical prostamati, in care se sustiea’ ca Rue fenit i Rusit sunt acess popor si ch niet @ deasebire 1 exist inte unit sali. De aceia ar A bine ca fof a3 se foloseascd in strisul Jor de limba lieank ssi. Ongansl ie salir, numifi i Rus? biirdnr, contin <2 propovadue jasc cunialea popsrului sus din Carpati pina jn Came Cceatca™. Prestigial de care’ Rusia se bucita. In Erp, luptele éi-seculare conta necredncigilor fri si abr, m2 ‘erent et amath in, Uingara, Rratura el ogni precum 4 inepeizabille ei miloace materiale, wenn tate in spin footie) asupra uni pammuse, La acest se ma agciase gi {epi determinant pulerea de say, care ingidin Ruse 2k recurs Ia un ine arsenal de mice pets art pica itmpune gx succes puncil shu de vedere ‘Dar aftratea nga de hold a ideci de unitate nae ional ponrasa se is, pe a incepta veaculs al NIXelea, de consinia najonalé deraineand, ex se ezse la > nou ‘inti. Dragostea romantics penina popor ce se manifesta. pe 1h 1820°mai aks in Germania, euprinse st pe intlectualh tmalorusi deseplind in suet Jorn vis infees pen limba 3 poesi popular, penis vechle sale wad abior tale, Stile ethogalice’ i lingvisice, cotetae dati $i obiceiuior poptiare props pe i ce merge. Reale fale neastepae ale acesir indletii appa 1a ‘mult pe citar de poper sitacurs 86 dispra ft mai mult instnares de pandatine. Nlufmes, novedul ca paar al Comore cultural stimagesh, deveot un obit di ot ist seum wal ieson pei ‘cavhrainea imagnts, ese in hale hg ale docs pane rus. Oomet lumina eat se rida din randuilepopae Taunt maloruse, sucind tet mai mull dain, obiceanle si imho simoseasci.incepurl Nie dea seam de deosee bh ce ar exist ie aceste i ele nisyh Pena aprox fea acesor studi eh incepard Si se onganieze in tsar ia itera, cu seopul vadt dea culiva in poma Tne folonl malas, care gisia expresie ade” fumes in wd" (dail) canecle de site ‘Sematl destepirit vei dela, Nipra, ude amitica Yih nationale independente era inca vila rma zac Zapotseni, La. iniversistes ein ‘Hrkow, ces. sabinase pe wremea acs, incepurd si fle culivate teste sentimente Si aspiati,findca seals infeesul pent pote popular Siuiceascd era: mai viv ca onnde. colo patra st pe Inele publicapuny folklore In dileehl msious, Remare Sabi im prvino aceasta este activates itera hut wan Kotlarewski (169~ 1839), imc in imba, alors aleneider travestie™ de Scorren. partie aceste fade | matchcazttecitea, contigs nationale «Male Pedra HulskeArtemowsl, Crigare Kit Osnowianenks ‘8 Ambrosi Metin au fost lf th crit carta sens ag popping a iar maine, Neca Se avints repeds lai Ines means, pin oped pee fea» storey Taras'Stewczenko, cre inst ch rational I dees jan creapunie sles indo prin Docmul ibaa” (TSAO), expresia ced mal credinceass 9 Skislor naonsle, » dornisr pllce nelmplinke 9) ie deplore vetoes clveta vectra beice semen Cnacer depepau in sickle Matousior dovl de Teresi tndepeodenya, Sub tape oper Inrve be Hei Feds bol sccsuy al KUNA 4 ew Pale hale Fis, santa -de farmed tpl eric i de don de a redahind ibcsta sence pied Ida aceaet fat Imbratigon a Ts de . api Chi! si Mens din Kier, Intingié de isorcul “Nowomars, sb tng | Kuli, Un cae faces une poet Seeweneke, bs 8 Sande ale ascaha sland case peste 100 de meme ini cay pe lat indeldnicile fr Hare i flklonsce, au preocupae'9ifde YroblealwaNl gale alee RV: Senlticfe police Me membwisr fet se cose in upto ponin cteaea unl mac federafun’panslave sub Sepia mses, dn eare ederafobe ma ek porte si mpublice malorusa autonome, ct 0 lang conse fate democrats, tibrals, in care tein 88 Be seat singe bg Die fee cond siscarea aceasta politics fu ‘Soprmati de giver usec, cae islet ra Cini 58 Melodie", semam pe membres dnvals pe’ Srwezenko 4h arma, unde muck Cvenbung (1881). Bin 1862 pe ‘aganda aloe Brel in pou neil de rg Sea" pont a 8 curand wash repina Tn 1863 nin de dee SOValjew! deen neat Ep Se Fortra salad o's exalt cdo exe ik fy va exis {Ls 1820 ba fins In Kiow © nous aociaie maorust oHlromada” sh ive msn tenceprs opera 8e resp fare nafionall, prin tate si studi bterare, etnograice, $i falklovstice. Prin cursuile de populaizare ci propaga idee aufonemie!_pabiice mod mat pregnant smal radical decat Inembri Habe: Chil st Mctodc*. Dari migcaa ageast fy mats de guvernul rasese gs supiount cu desivarsive ‘Phea mate era puterea imperuith rusese cao miscae =se= paras", cue socal miscarea malorussy sft pulut fi inidusits si supimatl. Ucazul imperial” din 1876 {pn erce publica iT malorusi, ars de_ document istorce si opere beerisice, dar gh acesiea cu ovagttia i Si mumal dupa ce vor fi tecul prin censura Miscaea. malousd, snort si rma in Rusa, een in Asst unde gis in Gain cond price de dese ollie. Cenfod ‘de git al ogc Ar tanspos. dla Kew si Hlatkow ly Leow, capa Cale aushace. Dope Iafen malaria de acolo spare In ack aicle ub Mos tmels de auton Suis anbsldal migcsh malosse dele Ne poe remarch gl Ieuenh din Cali 9 mise als Sisinuta de fnesetl cst tice stile. Ty seminal un ‘in sow. fruntea nou curt se gis fn Mare ‘ian Seasskiowice, facov Holowacki si tvan Wagiowice, cat desvalian 0 asta propaganda pen mba. popula 8 pps tia ha sea eS ape Pesta 9 colecpe de poe populae wene sub sucle de ~Busalta, Dnistrowaja" (Gia Nishi cate ae. pent Trigcores Tiere eueant dla Nistu aroape seg Bete Te ca ga Lncide faves” a la Ios, Norah pene fru Malonig dein Nipns. Canonic stsail dla Liow ee dau in clea aceata de" pedi populate © adevita blame nbn gai Fs Mgcoea ca 9 emansic a propsgandel psloness. De ace Rusa Disesowan” fo consalt din onda autre fot de sb, iar micares nest conde de Soasier Neier supmmnts sin Gila pia In 1848, clad reins GAP sector sor oe Flak 7 Ss Se Sen CV CL 9 =I Habsburg nu renunard wiciodtt la poliiea fer ime perils. Dori fr de nou aciaiuni teroale Gmina meted spre guile Duna, de care i's vreme. s©_apree lack foarte mi prin ocuparea Ardea (1091); pn cae fetes, Bontulsi (1748) st prin inglobrea vemelita. a Ole fer in imperil asia. IagoniteaAustiaclor din Olen (££) amase pena ciplomafiahabsbungica. © indicate [recisi, i sfiind in dvetio-aceasa, crumul: Nustiel spre Miavea'‘Neaqra era sort si ramand pena otdeauna inc Dar Casa de Habsburg se fis prin nemie abate lela planuile si aspiaile et police. Prin. rads entra Fics la iopirres Dslonei (1722) si prin tipiea, Bor ovine (1774) dela Moldova, Habsburg inlesers ses dese thidi perspective novi de anexiunt fenorle in Rusia, entry aduerea is ndeplnre a acestortantstice plant, Ailsa inlese Si se flocs de popula ruteand dit Golo care, apantinind.bisricieallce unite, se prc de Minune pm accast. Ft mall er, sees populations, deoseitt pin limbs si erent oe nafnea poe [bneaa din Cilia, putea fi vesnie {slot ca contabslanss imporiva aspratinor nafonale ake Pelonerio. Cu aces! ‘indo scop,ivernele austiace dela 1848 incaaee, sine ee dees sci, re expen rieand, spre'a-@ aserot scopulor ler police. Thats dupa ancarca pe ton so 1683p Fran lose timise pe contele Franz Stadion ea suverator acre ty Gall ed pie, deb rst de re sma ruteand. Urnster erdnul imperial Cenice Stadion sola Lecow, ae mrs de aproape de pros Fein impatatii, de Rafer, despre care se ice ca ar ft fost numa atune) wdescoperin™ polices de dns. ine dul fu Stadion ecd'de ase alos de migcarea raters in hips conra Poteneior si conta aitjiunloy revoatior nue. In seopul acesia guvematorl imperial gid tee tiler de a se consis in , Holowne Rada Ruska" sau Pads Swierojka”, toate Sit Rusesc sau Stal St Gheorghe, penta ea ‘din acest sat Wczau pale mai uli ‘noni de catedala una Sk Gheorghe din Leow. Acest fnaleonst nana eabotd progtamul psi pot Rated, ‘acid paredin nafunes feand,ce tama Sima de Silt essed de Bol eR mere province seporall aufonoml,cupizind Gar fia dest Rusa Subexrpancs 52 Bucoving co hk ne fend fy serch in geaih ln service publice™ Dy a erga Iolo Slt se eat univeraaten cin Leow: o\cae fea de Meath feandpecum 31m ongn de pobiae Zor Halycha" (Carle Gali). {plan de reoranizare Auskid pe tied federae lis propust de Palak, ine exe Bupa de popoare fmol ain snes an, apd Tg Les abucrs pel confer ive: Ruleniidn Gar lia s) Romani din Plsovina. La sin Remy, Constitena ausaed. dela’ Frpusir, pose. chesiines ‘Scone Bocovine! de Gallia! ongarizaea een province Sthonomna” Goose poker se clear voc Ge ror ies di panea Ruteor, cn tevencica cel pit © fare fim Bucoviypeninaneamal lr Ruiter frmarea tii provncd taonae rte, cae 53 cupid Califa 0 pave dm ucoving, Conta, neeac apse naka Rowan, Eombaidnd zac ce a susan st de «Fone Conattopoais din Boke", Tr cemisunea consol se angina debater fate apres pe cheshner seems, Teed. tomineasl a ivi, ‘ete spina pret al epezentanloepolenes ci In Stesed east eeu alta de nol), Anne ge pine Peer ucinene din Bucovina, conta desi de Gae a, pe! moll chy tarde’ deopve, Bia at eb supund bolero. mere neiniemciat file G ‘boiresul fisesedesinat'atine In Tote province 1) Was Ray, lope al, Meni Sei Sac tn ioe id XC_NCVE ce Zeit fr Onasch Cex in Bain er pt 3 Ror Smee’ Bath a Vetomane cass Ua sn Recaps 18; Ls, 1S, pS soa ais ait cst avstfiace, Lina din ceretile conta despeiit era seman faumai de deputtul hutinese: Luchin Cebeli, origina dit Gimputugl Rese (DatapleCabl see dag cat se vede, cagtigat penta migearearevoluonars dela 1 EE ea fire revoluonar, i fusese condamnal incd in. 1884 peru reevatie la Inchisoare gh Bias. Cand a 1848 z= buen reyouta, el se pase in funtea Huanilr dda Rise face si Puta, convaca huanimea inadundnsub eral ber 5b a ona pki Tagen adn oc Tumina lune imparitea aduclor, improprieaiea 3 sesices| dde robot. El se dict contra biszrci,eum se vede din tae ptlprispopuli din Rastoace”) a algerie per constr ‘nia aust el resist se alas deputt In caliaea aceasta ligt Lisi o barks lungs, Se prevent in fate. peperuli ct ‘ decoraiede general de brigada i instga paporulcredul amie Xindael ch ar f primit impute si der dela imp, Pe care le posed in tasca si kit sa. Gi. Sion ni spune Sa Coletta ie at i Ga prof st se outa de ne Sederea sbsteas In veate ef sttea in legaturd ct 1 ball in Lingo, find in solda Kesutior conta, Haber bbuglor In cele in mi Cobelis a fost anesat, iar sasca 5 eufital confiscate si deschise in Duta in fala un commie Siuni cared jot un proessverbalesle gisite. Avesta era hice fra niet oimportnf, ca rotoeaalepurlamenar, cere, Stulpane penta hukance, ci ek. In Februane 1849 ‘sea 4 fost gis nevrednie dea face pave din. prlament si climinst fa revolutonat. BI dispira imp de un an ia mung. Hlujani sai si 40 pris numa} in. Apriie 1850 dnd fi judccat si acl, day oprit de ase mat arata_ tn milocul ‘Huai. Guverna austiae i avied domicl frat la Gira- Homorshi, unde mur in esa mai caged migcre in 151 ‘De allel guverul austiac observa taf de Roman acest fitch ca si fat de Polonesi, clutind a face Rutenilor in coving 91 elul de cancesitn pe socotealy Romani ‘Thin Senne Bo OR BQ ce Bat Lal Astfel vedem cum La populaires malonst din Ge lia se manifesiu dow curenie safionale opuse + curentl pponrus care. pornia dela ideia uniafheivice a natin use tn samifeatile Swita" din Leow cu desbcere brogtlor.Czaktewice a Fiat achat, find cl slail ssceti,apobot la 14 Och 1826, ingtdvia destacerea de cit browun. Ine ext Ce ‘eumpirasen ogi de acestea de propoyandg. gisim ine, SHisi_mumpe cat Popowice, Lukasewics, Makowiewice {Lakitta, Tamawski, Prendaan, Klem, Cregorewiez, Doe Tiki 5a Suflul misc panne in Glia, wera acca preset Mia Diagomanow: Bat prt deh qe palge dn Laow dn 22 lane T87e, alt smgoanie {Goce iesing aeup activi cet noc pansais Hl cau st gicemch on Leow agen vt grease Ae publaea trovuron de ropagiody cera Spe hada Biggin uma aise lack pe dou ee area pe feleningndutt de lage, ay al pe clk conspian Seshul el din wrmiiaab apindcase public ps Titel Geneva di opie de eta mind ca bie fie gests pth i nr Heineman fe hin Romania Sectunea de ponoganda dn Generac Ede dag crm, Seve did Spout Prope, pene Bpatea braun de propaganda in hmibs st si naeand, le Gaba Dragemanow unl st fevatfuie un camilt de 4--3 peane de ined, eae deste o apis gropandl to Bucoving 9 in Rusia Subcappanca, El'ceder ances ot reins ace dima pte deven on fesenfoae bp rep purse mass propaganda ma st alors In vreme ce migcarea malorusa, cu revendicatile i ees} afonl, fusese inabusita in Rusia, ea se manv= i mah inns in Gala sin Be Leow 9 grapae radicals, ct incinjuni soil, aotecle= fale o ndleptaeSnipatiner opovtniloe sonal Un mou impuls pin mngcarea nana din. parca foi Mita Huse, cave in 1904 serous dela Iiew ta Leow ex proksr universal suinde ahh serene un Tou pid polite, nafonalndemocra, ev revendican nce fie promt: fn progemol oul piri se canerezars revendiine police ale Ruselor asl: Noi cer ot teorlTocor de tei Ausra 8 frieze ©. provinde be 3 ular, coo lg angie in sensu adie av ol lym. Not cerem ca Calas Be mparitn Alou, in aga fel capes rutand 93 Be una cu. Bucoving fhiro povincie ai andar, cares iba o. adminishie provincalé prope 0 did nationale deosehia™ ‘Noun jrufare plea selama pen nalurca lor nue mele de» Levon in lode Rasen si0" Maas, cn omit pans dnc, Nowa mie fest combat thule dé Rue Daan, pa ce ey cafoae acest, Eilts ete din unmasAel cael ioe gaiond, Sette Hlssewsk, cupanea sub. umele de Licraina tng fervovulfcut de Reser ss Meloni in. Aa 5 Rus, ay acetal lor semi Eran Hinwsewss in Gallia onenbidl sr Buccving, rind acest proving it’s Ura Micicun it de Bien revendeat pnt 6 Leraind Mare ps in Caucaz. Tn nlaubfele ior de a ajunge sipied ai ocese Licraine’ Mark Habsburgs prgste de 9 da fot cops ‘us! br espaunior police $1 aptale ale) Linge folifeni s Bucovinea, puovacind pin acess nendmarate atic diplomat ca Rusa ei asdariind niger Sarea de rest normele epee si bunt yen ine Ausia f Rss, Dens fingers scoputiles iy Anta dea mana ibs Usrainfior din Gale 9. Bucovina Se intteasci jn aveste ous provi, s|anume in. Gala pe sacks Poly, rin Bucovina pe socoteala Rox Ininior Bistiast In scar vneme lara fi im aceste ‘Bur povinc mai tue coll sceundare-wranene, ot pe fslegea si puns hazh nul stat uerainean Langit Universe din Leow si Cermauti se infin ave smeroase cated enki, limba gHierafra ucraeana, Socieatea singiick sf cullals Szewezenko din Leow 56 ‘desvelt ins adeviratt Academie Ueraineana, care muta pon nuimeroascle i publica destepiarea najona si cule {abba Llerainfior, tendinje de expansiune mab ales in Gala Si Bucovina, dar si in, Rusa ts, care nu ett de a pune Siac nou curent iy hotel et. Atel se-destSgone ise ‘ates §{ propaganda uctaineand pe eitvil Austen Glia si Bucovina pins la 1905, cod iabuenirevalufain Rusa, Indo ce la 1905 disper in Rusia reste prin pray ovum ec rn ae {in nou avdnt Ati! ‘Ura din Rusia gaz se toicle"y Prose co hv lf, c case de cle, coe Fee 31 pica tn tom lor Spredeostire de spt Separatist ce domia i Califa. 1 Bucsina, majorite atranlor eee nue simnine user Kosomarow Sols sustineaw mere unnafen 038, inde dup le fevca hr gs fare Lcrain 1 Uerains tars Rust ar ee ta sl i Jn pima damit yuseasc, Utama seprezenta win tian si pres, caw cea parle i oaniahareace Fiona as mimi Sula Neosiée, Nici vorba mura de {in club sepa etangan. Noma secs. ma indaaneau Sh “aminasch de Lenin. Meare uctaioeand epi aa at 6h usa set ent impetus, precum sia de Toa, une! eDeraine independente® fost eabiva soul women "Sciit clandeatiog, mal ales, In etcunle fine! nelle, are vedea fn et singura slate 1a ical a problemi. Balad mai experiment in hipicle police 9 nafouale & considera rai mul cao agp ate at FP pum fea nant ita, uno extacism european. ‘Dar pit afc ei nu coreau decd autonome naonal pen tneamal lor in hole statlfo care Mat In, Rusia. ate fononia prea mata de sbyinule fn shim in Gala, Ursin, derail La politica germans cenit in, opoabe 8 Palo ules antes sh Secure de rl onsideff. Et se migaleau, th cecace presi aosamentl Ier cite dinastia hobsbuigics dea fi un AL de Fiala! af Rasaritut™, Co ate’ ingelesers 88 se pun bine ca fiveraul austige 5i St se inkveased polices sh eticese Ii Gala scala Bucovina, eg pent care ol, dla 1900 jncotce, 1 lsat wats pil un pi ak Si cer aulonomie onal ih. aha ure provi de, roan Spade. © propaganda bine sus in Galiia oriental. in Bscoviny fle ea fain este anionomi st pind een Si si pregslosca sufltle pena infiptiea Cehosiovaca, Polonia, ‘Romania si Rusia Sovetea. De-aceia ctedem ci penton 5 sao, 9.18 mane ces i ial ti, hie. probleme! vera in seme de propa die econ Se oc Thetue deca Bal dee de ath mur rob opis, peal af pes ep he Ip ao Cdn dcalufunaponal craincan a Din ret cin pes ost a Romie, dup lupe sti sm ahah vedem eaa sal noe tora cariaim vernon nes Ge dino de Nin Gieped Ie, ipa Mealui oe Dimpsbed, eden ios omit, ‘cam dal nae aloe Shr desc Bulaor he chr Albee a ee aes stun or pie neal, tn eli acest {hl seco oq del Nis. Tot ait de-aeaa se ibd Werf hoe ak nkased neva de ala ‘ale Ge ple bunk vedic pop erin, fen coc pu in pre ones ab pec ‘Sum na Te pais. nats. Dis acele Srudeeue sped. co. Unio cd pain vie, i Cor dy senma Ge acest dane oy, ie ecu ce ti apap ding smite pu pee Bom vende Gs de Kamins, tein pret roe rade po scokal ibe evindcie tore ale cai ste mee sal meu Bucovino, asaabia Narang, dh hor i gine, ae pa parotid fkiste saved terior ryndnest In hasanea 98 asp iicssne, Richt fixes hota noi ctf oe tin ttm ied ln Basarbia hlare! poemete tela roel Chile «i dela" de Dunite mgingass pla “de eur ie tadpnese ase wrap Creel Zaparcjent rece pe bs Tena ge fimonal Nias lo Cette AD. ea’ ape Ni ip fa io de tind ange, curbe indent, Orta il, 1 espe tinasid pe obcina die Nasi 51 Br ate acest fuviu la SulitaeNoua” '). Pain uenare, Llciinit revendica pent sahil for 0 bound pare din judeele Ismail si Cefatea Alba, apo cea mal mare parte din judkctele-Orhett, Soroca si Bali sine, judetul Hinata; un feito. care, dupa socoihle ut Rudnick, ar avea | suptafati de 10.000 ke, deci a pata pie din sipalata Basieabiei meldovenest dire Prats Kistru, co populate de 460,000 Lirainf dup scoala lot wa Bucsvina kotor tertile weraion atinge ma intii'vechea fruntarie ausiiaca cate Romania, cuprinde orasele Sercte si Radu, se indoaie apt ino curbs Sore Cemaulh penity a cnfinia Inn’ un semicere deschis sore sudeves! $1 vest peste Stargjineh, Vicov, Moldovita, Cirlbaba pan} la ievearele Cereinusulai AI, unde trece in Ungar"), ‘Tertvalrevendicat de Ucraineni in Bucoyina are dé 6 infindere. de 5000 Kn, exact jumataie din sopra acest Frovinemoldsvenesti seus populate de vie's 300.000 de Ucn vuln Maramures hotarul Herane) ar duce. dealungul Visaila pind la Tika si de acols deatungul Tiser_ pela Sishet pana ta Vasedu, unde trece Tiss st duce. pe ‘coamma ‘Gutinulal pand’ Ia Palad pe saul Tur, unde Yruntaria romanosacrainean se termin’ si incepe cea imaghiars Din Mataimusesul romnese de astsi Uetaienit evene ‘dicau deci pentru ding inreags rege la nord de Vissu, ‘poi etiloral dinire muni Gutinlst pant la apa Tuvalu, ‘Gre parieeste frontiers roma mai jos, de Halmel Tani det regunle din Basirabi, Bucovina si Marae immeg, ci © suprafagi de apreape 20.000 kim, pe care Tcaineni Je revendieaa pena staful lor dia paimenil Romani. Nevste revendicie teiviale ele ries pe anue |B ihm 9 9 LC M.tiioewen, Oi Ubranete Fone se ‘aver Enrinag Va, 98: Cu, dela {ois nu, sa ie meister Bs, V: 08 vm Donny ne Sx ee Ln, Vio tas bro, Os 1 me a i ta oi. nite amid inforce si etmyrafic pe cate ymax $e ‘Smigsm ea ds aproape in hunina tpl soi, ‘Stine fe dec ngidut examin in mod bie acete seme, pet's yedsa incite pt resin cr fee ines: Tse ucaies) usa ea” prepa Gp st exis pe vem 9h apa Move pn Dune unde tg aves ccf sie ne. In spinal acest email cave oma diploma baridean a legend ful ance. Rests ela 1234 prem s9 Dede Stage. uses din Niadova. Miron Kovduht ceca st ddgvedsnsch extndcca noir halcene 9 sbupea Ardea? Hut demo nmctyne pe doua dscumene in secs AL XIUDAG epi interpre ‘Dir peli ae ai ioe psblem shia fine feegep este bine St camoasem mnie su Soi Gin au guns «In fre east IL Safaslirea Slavior in tarle romaine: fang cups a etl. Reni Je pen ‘utndeni pans sin Get, de gas apart alivon Fo acein dovedeste pe. vem numeracs Seno slave Rebue si A silghat ‘bmp. dtungal Ble tess Toponimia sued a. Glenna pe hl conch GP stipinle save de dincolo de Nisiu Sor fans cindva oi asunla pani remanesc el toate desdiscvatl Bacar Romine Sl ar 6 ache pine ona eso dincoace de Nisa st indeose in Moldova. Pensa a Him chestinae aces, Se impure stein tah ery supe sguatler atve din bile nace a seuper cae il oeraecht Disidopuile pctiodce vane tegundide septce se inind de Bates Maren AIR pa Dares Neng cattle kceeeal de popecre bine diiecicape Sc 9 ante la word ld semi ice la id SS feealyguncreiahl feats lore res aadacou ua reunea ocupas de Savi de Livan care su icin pa ate in ple acl acwe de plc 3 Ase de ocr nin, Lavaca oon ec shat nae aol abide er medi 3 sets ab sipenai poe cual Shon) Thetis Seta eae ual Ne ile lor Toei aproape wna de aa, Conger neo Tar erainmerop pin cane rea may aga cd bale rose Ibe ec fu ea par reo pred ult und del ‘Access aierenare noepu wv gener eB te accenvere ah put awa secon al Xo Veet “Save vest See eran rare oie ome aremtrian Getrenan tan ta gs aap Maen wet Pr eee aloes teat a ceameeiee pang la Carpufi si Dunire. Arcul si sigeala era singura ee a eee Ses eee rasbsinic, certire}, usor inarmat si foarte mobil (pedum usu ac pemicitate gaudet) *), Sef ap near ee ee ee Ceo a ce eat Rovian hes one boners tev Ro sont rare In dramsl ese Pani, Ha smi line, ct ce sero gts, Car ale © beau in Ise de vin. tn ‘Theopiyioctse alle vane bizanine cule din rene, impatil Etc, lit cae diverse: or fi fast cupvinse de puboinl fhunic si manate depart Dacia si in Pans, Dela trburde acess slave, eu se ints prin fovigasa de aime, vor i depeins. Hon prima miedulut, 0 baututa preyatts din mite, pe care ei ‘slavoneste biulura accasia se nue mis mod, in liana midus, spre dessebie de medus care insemna rier, Tot sJoidanes spunea inmoamarea Jui Ala, luniiau dat un pranmc pentru sufletul mera, sum sfrava, ca la Ski 9, in a dour jumaste a scroll, at Voie, Slat sine seri desbinelea ia Corpat st la Duna in spatele Cepiaoe. Et patnansers in Dacia Traiana, Din nordel Moldovei ei tindean spre Dune, pe care 9 si afinsea pe viemea, cd ‘Ostogopt porird spre tala, dup ce, ex ajutoeul Avalon, Zdisbiserd pete Gepidr: Dupa marurile clese by roe opis, lowdanes, Ayatlias, Menandiu, Ion de Epbes, imokatls, din staat lah Moura st din Scsatem mule inoxmafvnt asia Savior asezati in pus fle dunarene, inte ani 327-6265). Procopis ‘sisting Glin viemea sa .Slavii coup fea een tai mare din tentvil ce pe. ma cell al Dandeei®, Anji biciau la noid. si nordevest de) Huai ponte. Ei erau impart in numerease sibur car ajungeau fini la Dunitea de jos. Tol atunch se. pomeneste de ser Faint shve oi la Dusarea_ mijloce, én spatele Gepiaior s1 [Lombarllor, Jn Slovacia si Rusia Subcarptind de ast. Procopiu aati pe Slavi ia Basia, Moldova st “PovaeRomaneasch. De acolo ei ameninau cea bizantine de pe malel drept din Mocs st DacaeAureland. Ei “aiucard Silisira si patmnsers in. Imperivl Bantin pina la ‘anapol. Al ponct de focere eran Corban ft Vint, sar abel in Pant Lo Vinaciam (Cost estimpul impértual Mawicia”(982"602)"apezine a ere ‘ec mao eo s » wow 6 mae cnn ees NS ANA sO * hat putere dcosebi In chest impotanie hott sochisana ae eu eS scaeant Boe rock nae eae SOE CE path Satie ie ‘manii se femeau si mu se uneascd cimva contra lor. In Bird re ar eee enamine care aaron ) figys, La Sarbi vladica inseamna nebil si episcop ca gi la a Ce eae ae fe Bs Pelee signees ree ree fe epee eee ieer mee eae een See teers, a eek mvt eee eenraiae ce enti Soma ache, greceste .R¢hawey avai", Streinii erau bine peimifi a Bea hiscoes os ae on ere Lee rc ened pint fo'Nisu, se inden reine Anior (Ave, Ah 1 shi ge So det Lay eval Dupii Prosorn Sst aseau 9 coosite ich or Ei raul, colores pub ike mu ie eae tie Bandas oseho a tho Ei dicey 0 ‘Esse Cre ye aul ed Sopa agora, rg ers. Lcuile_ be fi bowdee nissan, dure inl de all, constate Gin lamp si onse co hat Cnee aveay male ii seule gt ce oa, de vane a6 tgions io. piran, Forfa lor naturale eau codri si mlaghmle, Ei euivas feuiieaggnt & sims 2 cae MPa ir incu de sabi, Agra le consian data aco: Lapin conta oc ke den ma oe tr, had dae $s cna nghete clod”wmele gear Ui Sn € pea dexoper gar In Spa rp cu acu gn, foto ma Toa (slain yl Procpis ce ce ito umd uy ia fag geal wpereb ton 8 eodon a gs fi cede nef e_ap Jn nile gh ks coe de damon Mok avn, Cratos or goa pe cm puma ca ac al. Romane Vag rie Fitba se ion peounds Cis moor i sebau pri pach’ afvech mane i i TE adit bond pate i pad a a cu se gel oan ‘Cresc i ret ein a ler dept de mh a8 Ghassan lg su ter otic. Uncle semip co fone crude af einai. fy freind dea odes pelamic dea apie final pe cre Je pia cx cupues de 3 tages napa caw papal cielo ml dine Seb Jasin Il 95 Mica, Sov oe alah Roe suri dete ara ae oa yee” a CGepis 6 pmo sev de etcena pening “unde fan bie. pltit. In armatle-romane ei at cunoscut erste risoul. Krsty cruce frst, « boleza. De Bizantin i nv fio dupa pene a 86 TS ym Rumi = Romani, Pays, casi Pergi, Arabi si Turcit: Rom, Uaim, Remelia. Pe Elis 4 mumean Gk, Gir, ta alkanes Grek, jn romineste ‘Gree, De tmpsatil lain Ht numiau César, Caesar, aga $i Li traduceres Sf script, La Crash se numesteinpiratal 51 astizi Cesaré romineste > «Daft Cezarul, ce este a (Cezamilui*. La Rusi Crsar, Car, Cesar grad, Caesatit civ tas, Cargrad, sich. Carigrad, romdneste Tarigrad, cesta ‘impart Prima invazieslavi in Baleani se pomenesle. sus Jsin 1 (GUS-520). Atscutle slave se intra sub) Tustnian in 427. Cin mare grup de Anti naval in ime pot, dar fu Bitut gt respins de’ Germanicus,nepotl ime tall Uncepdnd cw aJusinian pnt la lacy tmpal Fantini parla arbutol dey Annicus dupa binvinjele for supra Anfilor. Numele de Sclavinias mv spare inte fie te tui Be'rpul us Justnan general Cioucras a tuptat tne ani intra Sclavnier, de dincoace de Duote gi a cxat Jn Tue, Selvin batura pe Anji. Impiiatsl of Anfilor ‘cutea Turis, lings: Gala, ii nsircing cu apnea hotae Julai conta Sells Atunci Anji cero de cSpeteric Si comandant pe. Chilbudius, despre care spunea si peee Jindeau cat tal eel io prinsooee- Roll tls Chiba sys if jued un Ant, care ivatase perfect limbs hint cn evi i cae aes ale B acetate Iianet de um przanier oman. Impsatul consi la aceasta, Sor in-daum sre Constntingpel falsul Chilbudins. he ‘emascat de Narsés gf dus la Constasinopoiy leg in laoe Jur. De atunct inate Procopiu nu mal pomenesie mic “despre Ak) Dupi 548 aiacurile Selavinilr se tnt meron, Bi liundean in Baleani, aticau cette came. leg ‘ile si ajunserd asa pind la Durazrs. Tn S51 ican Bani can seas. Armat romang, nis eosin impala ser © more ines fo Aor Sop, ae Selvin amen Seis sap capa impel fn $52 Schivinpida Ten, Germanos Its cos cia ior Gepat hinkenedeceres Due i Bina, Sub ipa Matra ma mle semi slvr hice se aferat fn Hakan Bann cited oh csige Siseer flesh. indie darn armakle.Baanne Sian nl morcenat ali Cnc die ib 3h he “Sie dire cle service basting Ines ade Sten Shvior sib sspremais. pls Sb ial Irae mata adices Sclaverum™ se supusera mpd tata Impaat lasnn al len” (985693) clo $3,000 de" Soi in Bin. Leon din ora se ln yd Snel Sielor sf Bulge seapingees acu ab ‘ShninComfcapohie (@17—T18) Sv maf pe Ava in expel lr conta Ime svt tern Geicbes eS ace pen Rian se intro Ta nordul Dunit ine Nea", cafe pad, cilsveme Selvin eau dino de vt, Spoon ora connor lor Gn, Mes, Dacre ‘Shunt, Dadar $line asi ck pe la noel ecor a Via, teagan Balen pss bes’ si Pebroncr ca atabanit de" semipi lve, care se ayaned ssl Ti 679 se pomencte in vance Simpuli de sem (revi) save in rumen dre Dance st Balas.” Cone {Grin ct agerea Sawer fn Baten ale ib slave Datunset i atipiowes Nvanlor ts Daca: wel is 5 InPanorinseupand han pare din aces eins O gear Fac compl ihe 6C0— 80 nin. emeana, “are [ime pe crema ninbuls i Molise de" Chorene, amine fee oma aint a7 sls iy Dacia 23 de cemint ive, dir ct mat fins sSlavit se shecward peste Duc ‘ns, debandi ale friin Praca i Macedonia 9% aj tert pond ty Alias gf Dalnafa TE itn hc er Se 1 Din mistrin aceasl cootemporans reali ci Slavit ce poposi 9 bucati de vreme in fle noose, niuiaw mere Spee Balcani unde se si asezrs defines Prin confoptea cone finuda dfestelor semingi save si neslaye se forma in cial ‘wemel dela i2voatele Savel prt Ia. Varna 0. z0n8 cino= salicdslava, care izold populaiagreceasca din. Imperiul ‘Bizantin de bantaea dela Duss ‘Lain dunsteni, cunoseand bine miztia$) nesigweania ‘cedomnia la sudal Dundtc ja Inpersl Bizantin, marestara © lauint. spre nerd, posi celet slave spre sud. Si ast) futsm disfinge in secoll al Talea a Dunive dou curente ‘tnice opuse si dsfncke woul de all: curenful sav eave Inizuia spre sud, si curentul Iafingeromamic care’ tindea Imereu spre nord, spre piiméntul figaduintl al Daciei Traiane. Aceste, curente au dus la un proces de come pensatic einica. Ih nondul Dundye, elemental lav, Slabit Sidimiount merew prin emigratunile spre sith, fu absorbit Ge Romani, cits ereme in sudud Dunieeh elemental ‘roman, reds la minimum prin emigrar spre nord si prin rnecontenitele risboae, s¢ asimilé.incetul ci incetul cu Imajritatea slova. Astiel invinse Ja ‘nordul avin elee ‘mental efaic lain, iar Ja sud, dupa um interval de binge ate, elemental sav. Rezulitele studilorlingvisice vin in_ spin aceses «consti, Elemente slave din limba remand sunt ¢ dovadi Ge penetrata slavs in. mesa ethics rommicd, Dup lapie Ailgtelejugoslave dela Marea Neagri pnd in Alpi, fore ‘mead un lant in care se poate consata continutea de felai srivechi cu vecini repunilor nordeslave, asic a30 de disiantiate unele de allele Sis gi Croat apar sub acest nume numai in veacul at DGlea_Stabunit log sslislau in vechime la ontat Sudic al Slovacilor gi Malorajilr de astci, Ei craw Slavit de care Se pomenia in Slovacia si Rusia Subcarpica ‘Plecarea Longoturzler in Hoa le deschise. drumul spre fesunle Panonis, unde haladuicd unga yreme sub Fluo st "ya i Ste. Pie, NN 8 RVI p. « bs et Avati, Stabunié.SixborCisafor tau mes lemma ear NP pipe Hot fst C xv pa {ne # my a, Fin,» 12: Pr 188 ai fei Sj Polont au ut. vec dearndulaseuinte in gens dee Nt iene cae ui ihn mere, de impetvea semiagge woloealsee ce hale chin dns asi i etn cand popea, iseaca Unde pe lash pent, ear 8 ics Bia ar net Geant ac i. Mado pint scene si duph eh Cary asl ch ra Setsas true in tulle remurioe deanna ath mee de sCumaiasNeaga. De ceca eve gre de admis © sipremate gland” asp Cumanfor. St aczasa cu ‘hits al puny cu ct sie cosa ruse ttc un dor amen cotimporan tn ine in spin aces stp Seino evens apt ha A fa repunca dine Carp, Nis 1 Duniy acd fy Moldova de tr, puma dopa infingctey Deceneglr, Camanr st Tor fore hala aca, si dupa eget fr dincle de Nis GF acals mia ope lore fo rena pop {oth deacileot af Tantra 9 al Mo}! ‘Soffer lope acemia a8 se 8 gin 9 pine cipit de Hin. Dar lr tcalaare acest nd tan putt fre nciday St sceasia pent motal ef peng de Halc etau bunt bucuoq dea se putea menfne na Io cave ei vee gud de cet inne 9 mete fictnith de Ungus de Peleg, in conde aecsten aie psoy sie wiagul aie Vladinae ma sepa _ fund la 9 polled de cera pe soeoteg Comune din Sidon Dal ef 28 tise dir de tae Tc ist pl adependens feb 8 fcunostchsuprer mms pec, Roman de Vstina, Aca uni Hall Gir pana sit infun sapien _amenintor ia RES JP aa pee ene by Roma ue pupa Inher af lea I fe cox Feana ally dr cu ooxiinen de a ntti creda ce {Bieh, Romin tts cists une cooine cumple 338 de Sump cu renyare Ged smog ns ponce pei Roman repuma ou crude once cece de (az fre a boiler i pe cae al eldea g ngropa chit de Mu bservafa‘ch pei pia gua in Te on = ‘gure de mier, abipele mebue Si fie mai inti ucise". Roe than de Habel Volhinia mui ly 1205. Inire fi sil Danil si Vasiko isbucnicaeerturi singer rose penis domnie. Dihonia aceasa spt pe Ungur si pe PPaloai de a se amesteca in teburle interne ale pencipatie Tut galian. Ostie unginestetecusi le mai multe on are pot si mivli in Gala, pentni a aduce pe principit de colo’ sub vazliatea unguteases.{n_ 1206, regele” Andee al Tslea al Cogacel ish insost ffl de Cai al_ Gali Lodomerii". Aces fia freeul deodali cu coraana Sta falui Stefan asupia Casci de Habsburg. In femeial dees Silat imparaeasa Maria Tereza revendecs la irmpattivea Pe lonich din 1772, dreptrle «) de spine asupea Gsliiel domi Pe ly 1214 a domnit scurt vreme Coleman, ful w= sglui Andee al Tees, care se eisitonse cu 9 princes por Tons pont arg asigua si concursalpolon In menjinerea Ante yall Cu auancle hi Clon oe ne Bu Raa gh Fundavea ovagulut Colomes, Numat ci: mare greutte iu Danii si recucereased Halical ly 1229 din maine Linge flor di stipdn efeciv asupra peincipatlai ajunse Danil frumai ls 1239, ‘Navalea, Tailor to Europa si instalrea stip lor ‘ssupea Ruse dups bata dela Katka pose capit perina ml ‘rome suvetaniBi prineipatcor ruses. Ia 1259 Danil de Halic si Vethinia se sopuse sel supremai tires cons Yenind a plafeasea sibut gi <3 asculte de poruncle hanuli ‘Toate sforile sale de argh redshandi ibeatea cu sjtoral pape Inschentie al Tele, care fl rimisecoroana regal prin oli papal, rimasers zadeemice, FI sebui si se spun or iilor honuiui si 34 dardme cetifle din bra sa, Este mai pre sus de orice indoial i tn imprejraele aceea Dani hu se pasa gindi a cucerii noui in ditecfanea Dunst, onde Tatant pusers capit domnici Camanitr in Mads 51 se agezisers ci deabinelea in slipninen acest fi Ine timp muri Dani (1260), iar inte fi st urmasi si iabueni, ca de obicei la Rusi, din cavza lpsel unl sistem regulat de succesiane la tron, cet si lupte singer la rease,_care esborisd $i mai mult aulosiates_principilor, in chi) Tatailer, Gata titres: dpe Ling’ cure princiare fenfineat orden dnlerod gt asiguraysfipaita tata efece fivasAcesor lupe intsme za fea La 1340 ultima pring ine. de Halil, Ghesighe Troidenoviez. Vacanta_ toni ‘gillian dupe} regelsi palon, CazimiecelMare Si pie ‘rund in Glia, $8 9 cacereasc ssi 9 inglobeze detini= fiv regal stu, Conta acest anesiuni, Rurcovilt pure fara Inplendehungote care se inchetard prin. tataile dela 1352 4.1306, prin care tegele Cazimir ebjinu dela el ter ‘Gunoaslerea formal a spain: poloneze in Galitia st Podolia, iar Livan se mul cu slapdnizeaasupra reyiuneicucesite dela Tatas stapume Velbinia, 0 parte din Podolia si Ucrain. Conta, Tatanlor, cart se considerau stipaton asupra dale, Volhiniei si Gali, CazimineceleMane susina Tuple indige si izboti sisi alunge dineoace. de Nis jmSoldova si dincalo de Smoticz in Lenina, Peni ‘aquatea okra del Nisru, Cazuttaucedge foulica Qadal Nistului dela Hojin si al Pratulai dela Tein st Shatin, lings vechiol Himelov. Diogosz aminteste in cto tien sg) ed in seimol polon din 1448, 'a sustinut ci rex fsle Clainira resping pe Tatan dincoace de Nisin gi ar Keaiical puncte Elotin, Tein, Came, Bacota et.) Tat exe ch getatea Hotisulii, cits caslul de veghe de pe Culmes Tefinlit sunt orientate spre sud spre Tala © dor Yadi ci cle fusesri onsite de puskre dela nord, care fn pula fh alleineva decdt CaginiteceleMare, Tibertorul Gates 3b Padlie de sb jugul tres Tebinda fi Cazimi-cellage contra Tatar din Gas lia si Podslia si iagonivea oe dincoace de Nisiu,. inspira cia) si rego Ludevicscel-Mlare al Ungareh si" wcia ce Inui, mare indrizncals ofensiva coma Tatar, din Mildova ‘Side fape acea ofensiva fu relat de voevodul Ardealulut 7) Bs, Hai Pon Vo Pei 9c oe ty, a i era ee Kort mime Pae ab Toco mae ie pce feu npn, a cn sd Kanye: Choa, Cat BAS Ande fi si Late, cre ow conto romani Sramares gon petit de sup ants aldoer er ‘clo 9 apt de gan ungusscé vocal Yara Si hit gos 9a maple 83°Son 9 Bui, pn ce dear Eatin Cis Mores Bog sei St der Sivatensca oper de care » Msktover de Tstri 9b de Inchagre deli princpti, Meldovet indspendente Bip mans barre 00), pss supa Gaia 91 Pode nece sua yield Lae otro Mire er yer Dg xapeares "etl inde ng al Lo ms UPS, a fiat is Hledigs strona Psion ci Calif Basis ire vsti pe cs acen in ow Pl ie Hedge cu Vita opie, taste duce al Leni prclan’tiyne Poon c “tvania fist Rosaritoge Pads, Volins sv Usama exten Kul jus peta mete ear su donates ‘Stipinitea poicd pelonez} nu impiedica poplajunca facestor provincii de arsl pisba caracterl eine rulean, Hhaloros sats utainean. Province acestea isi aveau pink inceputl secolul al XWelea tec fo istic aparte. in pane de vedere droga Valin 3 Pediat, via spre Nipeu, ia Flaticiul cu Volhinia si Pedliavesticd Nit si spre unite. Aceasla inst inserona ci rit main ai acestor provincia fi ests. indva sini Tor si dincoace de Nisku in Maldova, cum #3. ima de uni itorit reine. i iia oa Cemigoy. Jaroslav Osimomy$l se grb

    S-ar putea să vă placă și