SISTEMUL ENDOCRIN

Glande = organe (uneori celule) care produc anumite substanţe (secreţii)

În funcţie de locul şi modul în care îşi varsă secreţiile, există 3 tipuri de glande:
A. Glande exocrine (cu secreţie externă):
- prezintă canale de excreţie
- produşii lor de secreţie se varsă: - fie la exteriorul corpului (ex. gl. sebacee, sudoripare, mamare,etc.),
saliva
- fie în interiorul unor cavităţi (ex. gl. salivare cavitatea bucală)
B. Glande endocrine (cu secreţie internă):
- produc substanţe care se numesc hormoni (în cantităţi mici), care se varsă direct în sânge;
- glandele endocrine alcătuiesc sistemul endocrin care împreună cu sistemul nervos sunt sisteme
integratoare, prin care organismul îşi autoreglează activitatea şi se adaptează la condiţiile schimbătoare ale
mediului;
- hormonii sunt secretaţi în mod normal în cantităţi foarte mici, dar acţionează eficient la nivelul unor organe
,,ţintă”;
- aceste ţinte sunt capabile să recunoască şi să recepteze informaţiile specifice aduse de hormoni;
- hormonii acţionează prin stimularea sau inhibarea activităţii ,,organelor ţintă” reglând anumite procese
vitale.
C. Glande mixte:
- au atât secreţie exocrină cât şi endocrină (pancreasul şi gonadele:ovarele şi testiculele)
Glanda Caracteristicile glandelor
Hipofiza - este aşezată la baza creierului
- este legată de o porţiune a
creierului numită
HIPOTALAMUS printr-o
formaţiune numită TIJA
PITUITARĂ
- are 3 lobi
- are 0,5 g şi formă de bob de
fasole
a) lobul anterior
(ADENOHIPOFIZA)
b) lobul intermediar
c) lobul posterior
(NEUROHIPOFIZA)
- lobul anterior şi cel
intermediar au origine
epitelială
- lobul posterior are origine
nervoasă
- hipofiza se mai numeşte
şi ,,creierul endocrin”
deoarece controlează
activitatea altor glande
endocrine
Hormoni secretaţi Rolul hormonilor Dereglări funcţionale
a). LOBUL Hiposecreţia de somatotrop
ANTERIOR în copilărie .............. nanism hipofizar
ADENOHIPOFIZA (piticism)
-secreta urmatorii - dezvoltare fizică redusă 0,80 -1,20 m,
hormoni: - stimulează creşterea organismului dar armonioasă
* SOMATOTROPUL (creşterea oaselor lungi şi a muşchilor şi - dezvoltare psihică normală
(STH) sinteza proteinelor) - pete pigmentare, pistrui, zbârcituri pe
Hormonul de creştere faţă
- are rol în creşterea glandei tiroide şi - sunt timizi, retraşi, uneori au stări
* HORMONII TROPI stimulează secreţia acesteia depresive
a. tirotropina (TSH) Hipersecreţie de somatotrop
- are rol în creşterea glandelor în copilărie ................. gigantism
b. corticotropina suprarenale (zonelor corticale) şi - creştere exagerată în lungime 2- 2,10m
(ACTH) stimulează secreţia acestora - deformări ale scheletului
- forţă fizică scăzută, dureri de cap,
- reglează activitatea gonadelor (ovare tulburări de vedere
c. gonadotropinele şi testicule) - crize de epilepsie
- în cazuri mai grave: imaturitate
- stimulează dezvoltarea glandelor sexuală, obezitate, diabet
*PROLACTINA mamare şi secreţia lactată la adult ................. acromegalie
creştere exagerată a:
b). LOBUL - extremităţilor (nas, limbă,
INTERMEDIAR - stimulează secreţia de melanină buze ,urechi, maxilare, degete)
secreta hormonul (pigment ce colorează pielea) - volumului visceral (organele interne)
*MELANOCITOSTI-
MULATOR
(MSH)
c. LOBUL ADH
POSTERIOR - rol în conservarea apei în organism;
(NEUROHIPOFIZA) creşte reabsorbţia apei la nivelul
- nu secretă hormoni rinichilor
- depozitează doi (reglează presiunea sângelui prin
hormoni produşi de eliminarea apei pe cale renală)
hipotalamus: Ocitocina
* ANTIDIUETIC ADH - determină contracţia musculaturii
(VASOPRESINA) uterine în timpul naşterii şi declanşează
* OCITOCINA secreţia lactată
 Glanda Caracteristicile glandelor Hormoni secretaţi Rolul hormonilor Dereglări funcţionale

EPIFIZA - mărimea unui bob de mazăre

- este situată la baza creierului *MELATONINA - are rol în creşterea
(GLANDA posterior faţă de hipofiză Secreţia de melatonina organismului
PINEALA) - atinge dezvoltarea maximă în creşte la întuneric şi scade
copilărie şi involuează înainte la lumină puternică
de pubertate
- are legături nervoase cu
retina

- hiposecreţia tiroidiană
TIROIDA - este situată în faţa traheei Secreta 2 hormoni pe baza - influenţează creşterea şi în copilărie..................cretinismul guşogen
(GLANDA - are 25-30 g de iod: dezvoltarea organismului - dezvoltare fizică redusă, disproporţionată,
CREŞTERII) - este formată din doi lobi * TIROXINA şi diferenţierea celulară înapoiere mintală, piele uscată şi îngroşată,
uniţi printr-un istm * TRIIODOTIRONINA deformaţii osoase, defecte ale dentiţiei
- este puternic vascularizată - influenţează dezvoltarea la adult....................mixedem
şi activitatea creierului şi a - acumularea de ţesut mucos sub piele
inimii (mixedem), piele uscată şi îngroşată, stimularea
anabolismului (asimilaţiei), urmată de creşterea
- intensifică metabolismul în greutate, căderea părului, anemie, senzaţie
şi producerea de căldură permanentă de frig,faşă somnoroasă cu pleoape
(efect calorigen) umflate, nas lăţit, buze îngroşate, piele gălbuie
şi rece, anemie, scăderea forţei musculare,
- hipersecreţia tiroidiană ....... Boala
Basedow – Graves (guşa exoftalmică)
- tiroidă mărită şi nodulară, globi oculari măriţi
(exoftalmie)
- boala apare în special la femei (între 20-40
ani)
- stimularea catabolismului (dezasimilaţiei),
urmată de pierderea în greutate, hiperfagie,
piele caldă şi umedă,nervozitate, anxietate,
insomnii, tremurături ale membrelor şi capului,
labilitate afectivă, tulburări cardiovasculare şi
digestive
guşa endemică - apare la o populaţie dintr-o
anumită regiune (în special munte)
- guşă de diferite mărimi, moale sau dură
- este cauzată de lipsa de iod din mediu
 Glanda Caracteristicile gl.
- sunt aşezate pe faţa
PARATIROI- posterioară a tiroidei
DELE - au formă ovală
- sunt în număr de 4
- în spatele sternului
TIMUSUL - alcătuit din mai mulţi lobi
- are culoare roşie la nou -
(glanda născut şi devine galben
copilăriei) dupa 18-20 ani când îşi
reduce activitatea
- este şi un organ limfoid
(produce limfocite – globule
albe)
GLANDELE - se găsesc deasupra
SUPRARENA- rinichilor
LE - au formă piramidală
- prezintă doua zone
distincte:
corticosuprarenala la
exterior şi
medulosuprarenala la
interior
Gl. suprarenale
reglează şi temperatura
corpului, presiunea
sângelui şi distribuţia
pigmenţilor în piele.
Hormoni secretaţi Rolul hormonilor Dereglări funcţionale
Secretă 2 hormoni: - reglează nivelul calciului şi hiposecreţia .............. tetania
fosforului în organism - spasme musculare, scăderea
* PARATHORMONUL - creşte calcemia (nivelul Ca calcemiei, creşterea fosfatemiei; în
(HORMONUL din sânge) cazuri grave bolnavul poate muri prin
PARATIROIDIAN) - scade fosfatemia asfixie
hipersecretie
- demineralizări osoase dureroase, cu
deformări şi fracturi, creşterea
* CALCITONINA - scade concentraţia Ca şi P calcemiei, depunerea de săruri în
(secretată de celule speciale din tiroidă şi din sânge ţesuturile moi sau formare de calculi
paratiroide) urinari (pietre în vezica urinară)
- rol în imunitatea
* HORMONUL TIMIC organismului
(creşte activitatea unor globule
albe - limfocite T)
CORTICOSUPRARENALA - măreşte reabsorbţia de apă şi sodiu hiposecreţia ........... boala Addison
- produce hormoni derivaţi din din urină, creşte aciditatea urinară (apare la barbaţi)
colesterol:
* MINERALOCORTICOIZI hipersecreţie ..... obezitate, păr pe
(ALDOSTERON) - influenţează metabolismul celular faţă
- ajută organismul să se adapteze la (la femei)
*GLUCOCORTICOIZII unele schimbări din mediu (ajută la
(CORTIZOL) depăşirea stresului postoperatoriu)
- se descarcă în situaţii de stres acut,
urgenţe şi pun organismul în stare de
MEDULOSUPRARENALA ,,fugă sau luptă”
secreta catecolaminele: - produc vasoconstricţie periferică,
ADRENALINA (epinefrina) vasodilataţie în organele interne,
NORADRENALINA cresc ritmul cardiac şi cel respirator
(norepinefrina) - determină dilatarea pupilelor,
(Ambii hormoni au acţiuni asemănătoare, intensifică procesul de transpiraţie,
dar adrenalina acţionează în special contractă muşchii firului de păr
asupra metabolismului, iar noradrenalina
 Glanda Caracteristicile glandelor Hormoni secretaţi Rolul hormonilor Dereglări funcţionale

PANCREASUL - pancreasul este o glandă partea endocrină (1 %) hiposecreţia de insulină….diabet zaharat

ENDOCRIN mixtă (celulele insulelor creşterea glicemiei, foame exagerată şi
- aşezat în cavitatea Langerhans) secretă 2 polifagie (ingerarea unor cantităţi mari de
abdominală, la nivelul hormoni: hrană), sete exagerată şi polidipsie
duodenului * INSULINA - scade glicemia (cantitatea (consumarea unor cantităţi mari de apă),
- partea exocrină (99 % ) de glucoză din sânge – poliurie (eliminarea unei cantităţi mari de
secretă sucul pancreatic normal 1 g pe litru) urină), glucozurie (urină care conţine
* GLUCAGON glucoză)
- creste cantitatea de - diabetul infantil este insulinodependent
glucoză din sânge hipersecreţia de insulină ........... comă
- hipoglicemie, cu consecinţe în special
asupra SNC care consumă în special
glucoză pentru funcţionarea sa

TESTICULE - organe pereche HORMONII SEXUALI

- au formă ovală
- aşezate în partea
inferioară a abdomenului
- învelite într-o pungă
tegumentară (scrot)
- îşi încep activitatea la
pubertate 13-15 ani
- funcţionează toată viaţa
- partea exocrină secretă
spermatozoizi: gameţii
bărbăteşti
BARBATEŞTI - stimulează creşterea şi
(ANDROGENI) dezvoltarea organelor
genitale masculuine
- dezvoltarea caracterelor
*TESTOSTERON sexuale secundare
(îngroşarea vocii,
dezvoltarea muşchiului
trapez şi a cutiei toracice,
pilozitatea pubiană,
axilară, facială, pectorală

OVARE - organe pereche, *ESTROGENI - stimulează creşterea şi

(Placenta este şi ea - au formă ovală
o glandă - sunt aşezate în partea
endocrină inferioară a cavităţii (cu rol în special în sarcină)
temporară) abdominale
- îşi încep activitatea la
pubertate 11-13 ani
- funcţionează până la
menopauză (50-55 de ani)
- partea exocrină secretă
ovule: gameţii femeieşti
dezvoltarea organelor
*PROGESTERON genitale feminine
- dezvoltarea caracterelor
sexuale secundare
*FOLICULINA (creşterea sânilor,
dezvoltarea oaselor
bazinului, acumularea de
grăsimi pe coapse şi fese)
- reglarea ciclului
menstrual
 RELAŢIA SISTEM NERVOS - SISTEM ENDOCRIN

Hormonii au un rol asemănător sistemului nervos vegetativ (SNV): reglează activitatea organelor
interne.
SNV – are o acţiune promptă şi de scurtă durată
Hormonii – au o acţiune lentă şi de lungă durată

SN controlează activitatea tuturor glandelor endocrine prin HIPOTALAMUS.

Acesta este o structură nervoasă care aparţine creierului şi care se află în strânsă legătură cu hipofiza printr-o
formaţiune numită tija pituitară (străbătută de numeroase vase de sânge).
Deşi nu este glandă endocrină, hipotalamusul secretă nişte hormoni = neurohormoni.
Unii dintre aceştia ajung prin tija pituitară la lobul anterior al hipofizei şi determină secreţia de hormoni
tropi.
Hormonii tropi ajung prin sânge la glandele endocrine determinând, la rândul lor, stimularea secreţiei de
hormoni proprii (tiroxina, hormonii corticoizi, hormonii sexuali).
Creşterea peste normal a acestor hormoni determină scăderea activităţii glandei hipofize (= inhibiţia).
Acest lucru duce la scăderea activităţii tuturor celorlalte glande care sunt controlate de hipofiză, deci la
scăderea cantităţii de hormoni produşi de acestea.
Acesta este un mecanism de reglaj reciproc al activităţii numit conexiune inversă sau
feed-back prin care organismul este controlat în permanenţă.

Endocrinologi români:
I. Parhon
Ana Aslan
Ştefan Milcu
Paulescu (a realizat primul extract de insulină)
 HIPOFIZA (GLANDA PITUITARĂ)

- localizare: la baza creierului - lobul posterior are origine nervoasă

(într-o depresiune a osului sfenoid al
cutiei craniene, numită șaua
turcească)
- greutate: 0,5 g
- formă: bob de fasole
- hipofiza se mai numeşte şi ,,creierul endocrin”
deoarece controlează activitatea altor glande
endocrine
- este legată de o porţiune a creierului
(hipotalamus) printr-o formaţiune numită tija
pituitară

- are 3 lobi:
a) lobul anterior (ADENOHIPOFIZA)
b) lobul intermediar (face parte din adenohipofiză)
c) lobul posterior (NEUROHIPOFIZA)

- lobul anterior şi cel intermediar au origine

epitelială

a). LOBUL ANTERIOR (ADENOHIPOFIZA) secretă urmatorii hormoni:

1. HORMONUL DE CREŞTERE (somatotrop) - STH
Rolul hormonului de creştere: - asigură creşterea organismului prin stimularea creşterii oaselor lungi, a
muşchilor a sintezei proteice şi majorităţii organelor interne (a
viscerelor), cu excepţia creierului
Dereglări funcționale:
Nanism hipofizar (piticism) – boală cauzată de hiposecreţia de somatotrop la copil:
- dezvoltare fizică redusă 0,80 -1,20 m, dar armonioasă
- dezvoltare psihică normală
- pete pigmentare, pistrui, zbârcituri pe faţă
- sunt timizi, retraşi, uneori au stări depresive
- dacă deficiența este diagnosticată înainte de pubertate, tratamentul cu hormoni de creștere poate asigura
o creștere aproape normală

Gigantism - boală cauzată de hipersecreţia de somatotrop la copil:

- creştere exagerată în lungime 2- 2,10 m
- deformări ale scheletului
- forţă fizică scăzută, dureri de cap, tulburări de vedere
- crize de epilepsie
- în cazuri mai grave: imaturitate sexuală, obezitate, diabet

Acromegalie -- boală cauzată de hipersecreţia de somatotrop la adult:

creştere exagerată a extremităţilor (mâini, picioare, bărbie, nas, limbă, buze, urechi) și a volumului
visceral (organele interne)

Cașexia hipofizară – îmbătrânire prematură cauzată de hiposecreţia de somatotrop la adult

2. HORMONII TROPI:
a. TIROTROPINA (TSH) - are rol în creşterea glandei tiroide şi stimulează secreţia acesteia
b. CORTICOTROPINA (ACTH) - are rol în creşterea glandelor suprarenale (zonelor corticale) şi
stimulează secreţia de hormoni glucocorticoizi (care ajută organismul să facă față stresului)
c. GONADOTROPINELE - reglează activitatea gonadelor (ovare şi testicule)

3. PROLACTINA
- stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi secreţia lactată. Hipersecreția duce la infertilitate
b. LOBUL INTERMEDIAR
- secretă HORMONUL MELANOCITOSTIMULATOR – stimulează secreția de melanină (din piele,
păr)

c. LOBUL POSTERIOR (NEUROHIPOFIZA)

- nu secretă hormoni
- depozitează doi hormoni produşi de hipotalamus:

1. ANTIDIURETIC - ADH - (vasopresina):

- rol în conservarea apei în organism
- creşte reabsorbţia apei la nivelul rinichilor, cu reducerea volumului de urină și creșterea consecutivă a
volumului sanguin
- reglează presiunea sângelui

Dereglări funcționale:
Diabet insipid – boală cauzată de hiposecreția de vasopresină:
- eliminarea unei cantități mari de urină, până la 20 l urină/zi (poliurie) și polidipsie (ingerarea unei
cantități mari de lichide)

Creșterea tensiunii arteriale – în cazul hipersecreției de vasopresină

2. OCITOCINA:
- determină contracţia musculaturii uterine în timpul naşterii cu expulzarea fătului şi declanşează secreţia
lactată
 TIROIDA

- este situată în faţa traheei

- are 25-30 g
- este formată din doi lobi uniţi printr-un istm
- este puternic vascularizată

- hormoni secretaţi ( pe baza de iod): TIROXINA și TRIIODOTIRONINA

- rolul hormonilor tiroidieni: - intensifică metabolismul şi producerea de căldură (efect calorigen)

- influenţează creşterea şi dezvoltarea organismului şi diferenţierea celulară
- influenţează dezvoltarea şi activitatea creierului şi a inimii
Dereglări funcționale:
Cretinismul guşogen (nanismul tiroidian) - boală cauzată de hiposecreție la copil:
- dezvoltare fizică redusă, disproporţionată
- piele uscată şi îngroşată
- înapoiere mintală
- deformaţii osoase, defecte ale dentiţiei
- cretinismul poate fi prevenit prin administrarea de h. tiroidieni

Mixedem – boală cauzată de hiposecreție la adult:

- acumularea de ţesut mucos sub piele (mixedem)
- față somnoroasă cu pleoape umflate, nas lăţit, buze îngroşate
- piele uscată şi îngroşată
- lentoare în gândire
- stimularea anabolismului (asimilaţiei), urmată de creşterea în greutate
- căderea părului, anemie, senzaţie permanentă de frig
- piele gălbuie şi rece
- scăderea forţei musculare

Boala Basedow – Graves (guşa exoftalmică):

– e cauzată de hipersecreţia tiroidiană:
- tiroidă mărită şi nodulară, globi oculari măriţi
(exoftalmie)
- boala apare în special la femei (între 20-40
ani)
- stimularea catabolismului (dezasimilaţiei),
urmată de pierderea în greutate, hiperfagie
- piele caldă şi umedă
- nervozitate, anxietate, insomnii, tremurături
ale membrelor şi capului, labilitate afectivă
- tulburări cardiovasculare şi digestive

Guşa endemică:
- apare la o populaţie dintr-o anumită regiune (în special munte)
- la semnele hipofuncției tiroidiene la adult se adaugă și guşă de diferite mărimi, moale sau dură
- este cauzată de lipsa de iod din mediu
- poate fi tratată prin consumul de sare iodată
 PANCREASUL ENDOCRIN

- stimulează sinteza de proteine

- localizare: în cavitatea abdominală, la nivelul
duodenului

- 15-20 cm lungime; 80 g
- pancreasul este o glandă mixtă

- partea exocrină (99 % ) secretă sucul pancreatic

- partea endocrină (1 %), (celulele insulelor

Langerhans) secretă 2 hormoni: INSULINA și
GLUCAGON

- rolul insulinei: - scade glicemia (cantitatea de

glucoză din sânge – normal, 1 g
pe litru; 100mg/100ml sg.)
- stimulează intrarea glucozei în
celule sau depozitarea ei în ficat
sub formă de glicogen

- glucagonul: - are efect opus insulinei (crește glicemia)

Dereglări funcționale:

Diabet zaharat – boală cauzată de hiposecreţia de insulină:

- creşterea glicemiei
- foame exagerată şi polifagie (ingerarea unor cantităţi mari de hrană)
- sete exagerată şi polidipsie (consumarea unor cantităţi mari de apă)
- poliurie (eliminarea unei cantităţi mari de urină)
- glucozurie (urină care conţine glucoză)
- diabetul infantil este insulinodependent

Hipersecreţia de insulină duce la comă:

- hipoglicemie, cu consecinţe în special asupra SNC care consumă în special glucoză pentru funcţionarea sa
 SUPRARENALELE

- localizare: deasupra rinichilor

- formă: piramidală

- alcătuire: prezintă doua zone distincte:

corticosuprarenala la exterior şi
medulosuprarena la la interior

- rolul glandelor suprarenale: reglează

temperatura corpului, presiunea sângelui şi
distribuţia pigmenţilor în piele

CORTICOSUPRARENALA
- produce hormoni derivaţi din colesterol (hormoni corticosteroizi):
1. MINERALOCORTICOIZI – ex. ALDOSTERON:
- influențează echilibrul mineral și al apei
- măreşte reabsorbţia de apă şi sodiu din urină, creşte aciditatea urinară
Hipersecreția de mineralocorticoizi: reținerea de apă și sare în organism, edeme, creșterea tensiunii
arteriale

2. GLUCOCORTICOIZII - ex. CORTIZOL:

- influențează imunitatea corpului - scade numărul de globule albe (permite astfel transplantul de organe)
- are efect antiinflamator
- influenţează metabolismul celular (proteic, glucidic, lipidic ; cresc concentrația de glucoză și lipide din
sânge și stimulează degradarea proteinelor)
- reglează nivelul glicemiei - hiperglicemie
- rol în adaptarea organismului la stres prelungit
Hipersecreția de cortizol: obezitate, creșterea glicemiei și a tensiunii arteriale

3. GONADOCORTICOIZI – sexosteroizi: - androgeni (h. sexuali masculini), în special

- estrogeni ( h. sexuali feminini) - cantități mici
- au rol asemănător cu h. sexuali secretați de ovare și testicule

Hipersecreția de h. sexoizi: se instalează o pubertate timpurie

Boala Addison – cauzată de hiposecreția de h. ai corticosuprarenalei: colorarea pielii în brun, scăderea
capacității de efort, oboseală neuromusculară, scădere în greutate, pierdere de sare și apă

MEDULOSUPRARENALA

- secretă catecolaminele: ADRENALINA (epinefrina)

NORADRENALINA (norepinefrina)
- ambii hormoni au acţiuni asemănătoare, dar adrenalina acţionează în special asupra metabolismului, iar
noradrenalina are acţiune asupra vaselor de sânge
Rolul adrenalinei și noradrenalinei: acești hormoni se descarcă în situaţii de stres acut, urgenţe:
- declanșează un comportament de apărare manifestat prin ,,luptă sau fugă”
- produc vasoconstricţie periferică și vasodilataţie în organele interne (creier, inimă, mușchi)
- cresc ritmul cardiac (tahicardie) şi cel respirator
- contracția splinei (depozit de globule roșii)
- contracția ficatului (eliberare de glucoză; glicogenoliză hepatică cu creșterea glicemiei)
- determină dilatarea pupilelor
- intensifică procesul de transpiraţie
- inhibarea digestiei și a micțiunii (urinării)
- contractă muşchii firului de păr (,,pielea de găină")
 GLANDA SUPRARENALĂ și STRESUL

MEDULOSUPRARENALA:
- intervine în STRESUL ACUT prin secreția de adrenalină și noradrenalină
- în situații de stres acut (ex. frică, emoție puternică, sărit cu parașuta), hipotalamusul trimite impulsuri
nervoase medulosuprarenalei care secretă adrenalină ți noradrenalină.
- în situații de stres hormonii medulosuprarenalei produc efecte pe termen scurt (declanșează
comportament de apărare manifestat prin ,,luptă sau fugă")

stres acut

HIPOTALAMUS

impulsuri
nervoase

MEDULOSUPRARENALA

adrenalina și noradrenalina

Răspuns la stres acut:

- creșterea ritmului cardiac și tensiunea arterială
- creșterea glicemiei (prin glicogenoliză hepatică)
- dilatarea bronhiilor
- redirecționarea fluxului sanguin spre creier, inimă, mușchi scheletici
- rata metabolică crescută

CORTICOSUPRARENALA:
- intervine în STRESUL CRONIC prin secreția de glucocorticoizi și mineralocorticoizi
- în situații de stres hormonii corticosuprarenalei produc efecte pe termen lung (conferă rezistență la stres)

stres cronic

HIPOTALAMUS
hormon eliberator
de corticotropină

ADENOHIPOFIZĂ (lobul anterior al hipofizei)

corticotropina

CORTICOSUPRARENALA

mineralocorticoizi glucocorticoizi
Răspuns la stres cronic:
1. reținerea apei și sodiului de către rinichi 1. proteine și lipide transformate în glucoză
2. creșterea volumului și presiunii sanguine 2. hiperglicemie
3. scăderea imunității