CAPITOLUL iNTAI I. NURSINGUL — STIINTA SI ARTA L1. Prezentare generala Cuvantul ,,nursing” vine din latinescul »nutricia”, referindu-se la femeile care in epoca romana alaptau copii ale altor femei care de- cedau la nastere sau nu puteau sa alapteze din diferite motive si era singura modalitate de salvare de la moarte prin inanitie a copilului. in timp, termenul a capatat intelesul de persoana care ingrijeste pacienti cu infirmitafi, pana in epoca moderna cand a inceput si desemneze o profesie autonoméa. Nursingul existé probabil de cand au aparut oamenii bolnavi, iar istoria acestei profesii de ,,nurse” (asistenté medical) este la fel de im- portanté ca domeniul insusi, pentru ca nu presupune doar o insirurire de date in ordinea lor cronologica, ci si o evidengiere a impactului eve- nimentelor si personalitatilor care au contribuit la dezvoltarea lui pana in zilele noastre. Stiiny4 si art4, nursingul inseamna, conform unei definitii, dia- gnosticarea si tratarea raspunsurilor sau reactiilor fiintei umane la pro- bleme de sanatate potentiale si actuale. — Este o $tiinga pentru ca are la baz cercetarea in coments si Pre- Supune din partea persoanei care practicd accasta Profesie insusirea unor cunostinte dintre cele mai diverse: de anatomie si fiziologie, de Green, Monica H. (2000), Documenting medieval women’s medical practice Women’s healthcare in the medieval West, Aldershot, UK: Ashgate Variorum. pp. Hl, 322~ 19patologie, de tehnci de ingrijire, de comunicare etc., in zilele Noastre nursingul a devenit o stinta distineté si un domeniu al explorattor intifice dintre cele mai intense care utilizeaza sistemul wevidence-by, sed practice” (practica profesionala bazati pe dovezi), Aceasta Cite ,utilizarea constienta a datelor curente, la zi, in deciziile privind ing. jirea pacientului”" Este si o arta pentru ca se bazeaza si pe aptitudinile si abilitatile (innascute sau deprinse prin experienfa) de a pune in aplicare unos. tinfele in procesul de ingrijire si care solicita ,,gandirea critica”, dispo- nibilitatea empaticd, vocatia si capacitatea de a lua decizii. ingrijirite efectuate de asistentele medicale si asistenfii medicali nu sunt doar lu- cruri facute mecanic in acord cu nigte standarde, principii sau pe baza insusirii unor tehnici, nu doar puneri in actiune ale planurilor de ingriji- re pentru rezolvarea sau ameliorarea problemelor pacientului. Ele tin si de disponibilitatea sufleteasca (empatica) de a-i ajuta pe ceilalfi oameni, de ,,talentul” de relationare si dialog care au la baza intelegerea indivi- dualitatii persoanei umane si a naturii umane in general. 1.2. Definitii ale nursingului intre definifiile asupra nursingului elaborate de-a lungul timpului, poate fi mentionata in primul rand aceea a fondatoarei nursingului ca profesie, Florence Nightingale, care vorbeste, in 1859, referindu-se la nursing, despre ,,rdspunderea pentru sdndtatea unei persoane” si des- pre faptul ca nursingul are de a face cu ,,aducerea pacientului in cea mai bund conditie posibild pentru a putea avea un folos real pe seama ingrijirilor”. in lucrarea sa fundamental Notes on Nursing” ea di- ferenjiaz4 nursingul de medicina, subliniind ci medicul se ocupa de "Sackett, D. L., Straus, , E., Richardson, W. S., Rosenberg, W., & Haynes, R. B. (2000). Evidence-based medicine: How to practice and teach, EBM. London: Churchill Livingstone, citat in Melnyk, B.M., Fineout-Ovetholt, E.), Evidence-based practice in nursing & healthcare: a guide 40 best practice, second edition, 2011, Wolters Kluwer Health | Lippincott Williams & ilkins "Nightingale, F: Notes on nursing: What it is and what it is not (commemorative ed.) Philadelphia, PA: Lippincott, 1859 20F poala pacientului, iar asistenta/ ‘asistentul de efectele bolii asupra starii sale generale si de modificarea factorilor din mediul extern ( hrand, igiena etc.) care sunt de natura Sd influenteze pozitiv Pprocesul terapeutic. aer, lumina, De asemenea, intr-o definitie devenita foarte cunos scuta, Virginia Henderson pune accentul pe »Susfinerea unei persoane, bolnave sau sandtoase, ca unica functie a asistentei medicale/ asistentului medical, prin realizarea acelor activitati care Gjuté la imbundtatirea sanatayii, recuperarea cat mai rapida in convalescenfa sau asigurarea unui sfar- sit linistit, iar toate acestea sa fie efectuate in mod independent pe baza resurselor fizice, a vointei si a cunostinfelor profesionale necesare, in asa fel incdt pacientul cu Prognostic pozitiv sd atingé un nivel Satisfa- cator de independenga cat mai repede posibil” Incercand, la fel, o definitie cuprinzitoare a nursingului, Martha Rogers se refera la »Procesul prin care cunostinjele Stiintifice din domeniu sunt folosite cu scopul de a sprijini fiinta umand in ob- finerea unui nivel de sénétate maxim Posibil in raport cu potentialul individual”.'* Asociatia American de Nursing (ANA), precursoarea orga- nizatiei NANDA-I de azi, defineste nursingul ca ,protejarea, promo- varea $i optimizarea scindtatii, prevenirea bolilor si a accidentelor (ranirilor), ameliorarea suferintelor din cadrul starii de boald si pe ‘ot parcursul procesului de ingrijire, dar si apdrarea cauzei persoane- lor, familiilor, comuni ilor si populatiei care beneficiaza de ingrijiri nursing (advocacy)”.'s laté si perspectiva Consiliului International de Nursing (International Council of Nursing): »Nursingul presupune ingrijiri autonome sau de colaborare ale persoanelor de toate varstele, fami- liilor, grupurilor si comunitafilor — in stare de boala sau Sdndtoase, in spitale sau alte centre medicale — gi include promovarea sdndtayii, ender oe. 3 ‘Henderson, V.: The nature of nursing: A definition and its implications for practice, research, nd education. New York, NY: Macmillan, 1966 14g 28*tS, M.: Nursing science and a ‘American Nurses Association, Nu Author, 2004 Prospective, Nursing Science Quarterly, 1,99, 1988 ing scope and standards of practice. Silvet Spring, MD: 21—~y prevenirea imbolnavirilor si ingrijirea persoanelor bolnave, a celoy cu disabilitaji si a celor afiate in stadiu terminal. Apérarea si repre. zentarea persoanelor ingrijite (advocacy), asigurarea unui mediy Sarg pericole, participarea la elaborarea politicilor de sandtate $i la mang. gementul sistemelor de sandtate si educafia pentru sdndtate sunt, de asemenea, alte roluri-cheie ale asistentilor medicali.”'®