Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Bacteriile ce produc meningita sunt diferite, la diferite grupe de vârstă. Dacă vorbim de persoanele
cu sănatate normală pentru vârsta lor.
2. Nou nascuții pot face meningită după naștere dacă primesc de la mama lor E coli, Streptococ de
grup B sau Listeria. De aceea căutarea acestor bacterii, inaintea nașterii, prin culturi din colul uterin,
ar fi prudentă.
3. Copii mici pot face meningită cu pneumococ, Haemophillus influenzae tip b sau cu meningococ.
4. Adolescenții pot face meningita cel mai des cu meningococ.
5. Femeile insărcinate si persoanele în vârstă sunt de asemenea la risc.
6. Deoarece evoluția unei meningite bacteriene este de obicei foarte rapidă si poate fi mortală este
esențial să mergem imediat la medic, când există primele semne de boală.
7. Printre primele semne de boală pot fi: febră, vărsături in jet, nelegate de mese, durere de cap,
confuzie sau amețeală intensă, uneori convulsii sau comă, fotofobie și fonofobie (bolnavul este
deranjat de zgomote cu intensitate normală și de lumină. Adică preferă să stea izolat într-o cameră
intunecată).
7. De obicei la copilul mare se produce o contractură a mușchilor (intărire) din zona cefei. Bolnavul
nu poate să pună bărbia in piept sau, daca facem noi aceasta mișcare, pentru pacient, apare durere
intensa la ceafă.
8. La sugarii care au fontanela deschisă se poate observa o bombare a fontanelei. Acesta poate fi
singurul semn de boală, deoarece la sugarii mici pot lipsi semnele de iritație meningeală descrise.
9. Unii pacienți au pe piele erupție purpurică (ca niște vânătăi) de culoare violacee și care nu dispare
sau nu pălesc, când le apăsăm cu degetul.
10. Cele mai eficiente modalități de prevenție ale meningitei bacteriene sunt igiena riguroasă și
vaccinarea cu vaccinurile disponibile pentru:
a. Tulpinile invazive de pneumococ (in România Prevenar 13 sau Synflorix)
b. Haemophillus influenzae tip b (in România in vaccinurile penta sau hexavalente)
c. Neisseria meningitidis (in România in vaccinurile pentru serotipurile A si C sau respectiv
A,C,Y,W135)
Orice suspiciune de meningită trebuie adresată imediat medicului. Temporizarea poate produce
urmari grave.
DAR inainte de a ne panica inutil trebuie sa stim ca aceste meningite bacteriene mortale NU SUNT
foarte frecvente.
Meningita este inflamatia meningelui/spatiului subarahnoidian (spatiul intre foitele interne care
invelesc creierul si maduva spinarii). Encefalita este inflamatia parenchimului cerebral (creier). Cele
doua entitati: meningita si encefalita pot fi boli separate, dar uneori sunt inflamate ambele segmente
si diagnosticul este de meningoencefalita.
Meningita bacteriana este cea mai severa forma de meningita, cu mortalitate inalta si sechele neuro-
psihice importante (scaderea functiei intelectuale, tulburari de memorie, convulsii, abcese cerebrale
sau vertebrale, cloanozari, etc).
Meningita virala este frecvent secundara si determina de obicei forme mai usoare de boala.
Meningitele fungice si parazitare apar la persoane cu imunosupresie (infectia cu HIV/SIDA, boli onco-
hematologice, varstnici)
Transmiterea poate fi respiratorie, digestiva, traumatica sau sangvina (de exemplu post proceduri
chirurgicale invazive). Otitele, mastoiditele, sinuzitele, pneumonia (mai ales cea pneumococica) sau
dispozitivele implantate cerebrale/vertebrale pot reprezenta conditii predispozante
La nou-nascuti sau la copii mici apare si bombarea fontanelei anterioare. In meningita meningococica
apar rapid petesii (leziuni purpurice) prin tulburari masive de coagulare.
Punctia lombara este manevra prin care obtinem lichidul cefalorahidian (LCR), care are modificari
particulare ce fac diferenta intre diferitele tipuri de meningita (bacteriana, virala, fungica,etc).
Analizele bacteriologice, serologice, virusologice, fungice sau parazitare sunt cele prin care se
identifica germenele (din lichid cefalorahidian, sange, exudate) si ne ajuta in conduita terapeutica.
Investigatiile imagistice (computer tomografia si rezonanta magnetica nucleara) sunt importante in
diagnosticul diferential (tumori, abcese, accidente vasculare cerebrale).
VACCINAREA ANTIMENINGOCOCICĂ
Infecția la noi în țară se produce frecvent cu serotipul B, împotriva căruia nu se importă vaccinul,
dar avem pentru serotipurile A,C,W,Y. O să mă întrebați de să-l facem atunci. Pentru că am
început să călătorim destul de des. Ne plac zonele exotice și am observat o oarece afinitate pentru
Africa. Și e posibil să apară imunitate încrucișată, să ne protejeze partial( adică să nu facem forme
fatale) și față de alte tulpini care nu sunt în vaccin. Nu am găsit date în literatură legat de acest
aspect, poate colegii de la infecțioase comentează pe acest aspect. Ideal ar fi să facem ambele
vaccinuri.