SINDROMUL MENINGIAN

DEFINITII
 Meningita = inflamatia acuta a meningelor produsa de agenti infectiosi (virusuri,
bacterii, fungi, protozoare si metazoare) si neinfectiosi (ag.fizici, chimici):
 clinic prin simptome algice si de contractura musculara
 biologic prin modificarea citochimica a LCR-ului in prezenta ag. etiologic

 Reactia meningeana = modificari discrete citochimice ale LCR (albuminorahie

usoara, cateva zeci de celule/mmc, prezenta unor hematii), cu absenta SDR clinic
meningian.
 In LCR nu se gasesc germenii bolii respective.
 Este echivalentul unei meningite secundare, aparand in cursul diferitelor boli (tifos
exantematic, febra tifoida, sepsis, etc.)

 Meningism = sindrom clinic meningian (cefalee intensa, varsaturi, redoare de ceafa,

discret semn Kernig), dar cu LCR normal (usor hipertensiv).
 este determinat de actiunea unor toxine asupra meningelor,
 provocand o congestie si o discreta inflamatie a acestora.
 Ex.:gripa, pneumonia, scarlatina toxica, dizenteria toxica.
MENINGITE ACUTE VIRALE
 MENINGITE ACUTE VIRALE
 Inflamatiile virale ale meningelor sunt caracterizate clinic de febra si sindrom
meningeal benign.
 Viremia secundara unor infectii primare respiratorii, digestive, tegumentare
produce inflamatia meningelui si a structurilor învecinate.
 Infectiile apar frecvent vara si toamna, la copii si tineri, sau în focare familiale.
 În tara noastra, meningitele sunt produse de enterovirusuri (80%), v. urlian,
v.gripale (A si B), adenovirusurile, v. rujeolic, v. rubeolic, iar uneori arbovirusurile,
virusurile herpetice si HIV (5-10%).
 Patogenie. Poarta de intrare a virusurilor poate fi respiratorie, digestiva
sau prin muscatura rozatoarelor
DATE DE PATOGENIE

• Modalitatile de infectare virala a SNC pot fi:

• direct prin endoteliile capilarelor cerebrale;

• prin epiteliile plexurilor coroidiene (v. urlian);
• prin infectarea celulelor gliale;
• pe calea nervilor olfactivi (virusuri herpetice, togavirusuri);
• pe calea nervilor periferici (virusurile poliomielitice, virusul rabic).
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL MENINGITE
VIRALE
• Diagnosticul diferential al meningitelor virale se face cu:
 alte meningite cu LCR clar: meningite bacteriene la debut sau la finele
tratamentului etiologic,
 meningite leptospirotice, bruceloase, listeriene, luetice, micoplasmatice,
rickettsiene,
 meningite fungice,
 meningite secundare unor focare din vecinatate (sinuzite, otite, mastoidite,
abcese cerebrale),
 carcinomatoze cerebrale.
 MENINGITE CU ENTEROVIRUSURI
• Enterovirusurile sunt implicate frecvent în etiologia meningitelor virale.

• Enterovirusurile determina 80% din meningitele virale la copii, cu aspect de

izbucniri epidemice în colectivitati de copii si tineri.

• Cele mai des izolate de la pacienti sunt serotipurile:

• ECHO 5, 7, 9, 11;
• Coxsackie B 5, 4, 3, 1;
• Coxsackie A 9;
 EPIDEMIOLOGIE
• Transmiterea infectiei enterovirale este fecal-orala interumana.

• În zonele temperate, vara apar frecvent epidemii enterovirale, iar în cele tropicale infectiile
apar în tot cursul anului.

• Incidenta crescuta a acestei etiologii a meningitelor la copii scade dupa vârsta de 7 ani la 1/3
din cazurile înregistrate.

• Patogenic se produce viremie cu afectarea meningelui, favorizata si de traumatisme.

 TABLOU CLINIC
• Nou-nascutii prezinta:
• febra, varsaturi,
• eruptii,
• simptome respiratorii,
• bombarea fontanelei anterioare
• uneori meningo-encefalita severa (cu morbiditate de 74% si mortalitate de 10%),
• enterite necrozante,
• miocardite si hepatite necrotice prin lipsa anticorpilor.

• Dupa 2 saptamâni de viata, simptomele clinice sunt mai putin severe- febra bifazica si sindrom
meningian (cu redoare de ceafa la 50% din cazuri).

• Tabloul clinic este particularizat de simptomele altor infectii enterovirale: tuse, eruptii,
conjunctivite, mio-pericardite, herpangina, pleurodinie, manifestari ale bolii “gura- mâna-picior”.
TRATAMENT

• Nu exista tratament etiologic specific.

• Medicamente in studiu:
• Rupintrivir,
• Pleconaril.

• În formele severe se administreaza corticoterapie.

 MENINGITA CU VIRUSURI HERPETICE

• Etiologie - 0,5-3% din meningitele virale sunt produse de virusuri herpetice (v. herpes
simplex 1,2).

• Tipul 2 de virus herpes simplex este agent etiologic al herpesului genital si al meningitelor.
• În infectia herpetica a nou-nascutului, dobandita (13-36%) de la mamele cu herpes
genital, se asociaza encefalite severe (cu mononucleare si hiper-albuminorahie) si
mortalitate de peste 50%.
• 50% din supravietuitori prezinta sechele: retard psihomotor, microcefalie,
spasticitate, cecitate, retinita.
• La imunocompetenti, meningitele herpetice pot evolua benign, cu simptomatologia
descrisa a meningitelor.
• La adulti, infectia herpetica poate determina encefalite pseudotumorale extrem de
severe.
• Complicatiile (37%) ce apar pot persista 3 luni de zile:
• retentie urinara,
• nevralgii,
• parapareze,
• hipoacuzie,
• tulburari de atentie.
 TRATAMENT
• Tratamentul antiviral se face cu:
• Acyclovir, care prin componenta activa trifosfat inhiba ADN-polimeraza. Acest derivat este indus de virus prin
actiunea timidinkinazei.

• La nou nascuti se administreaza 30 mg/kg corp, i.v., în trei prize timp de 10 zile, iar la adulti 10 mg/kg/la 8 ore,
14-21 de zile.

• Vidarabina administrata în doze de 15 mg/kg corp/zi timp de 10 zile reduce mortalitatea în encefalita herpetica
de la 74% la 34%.

• Concomitent se administreaza medicatie simptomatica (depletiva, sedativa si antiinflamatorie).

MENINGITA CU ARBOVIRUSURI
 Arbovirusurile (“arthropod-borne-virus”) afecteaza mai ales copiii, la care produc meningite virale.
 Peste vârsta de 60 de ani, arbovirusurile determina encefalomielite severe.
MENINGITA CU ADENOVIRUSURI
Infectiile apar frecvent în lunile calde când contactul cu vectorii este mai usor de realizat.
 ADENOVIRUSURILE (TIP 7, 12, 32) DETERMINA MENINGO-
ENCEFALITE ASOCIATE CU PNEUMONII.
 PACIENTII CU TRANSPLANTE MEDULARE SAU RENALE SI LA
IMUNODEPRIMATI

MENINGITA CU ARBOVIRUSURI
 ARBOVIRUSURILE (“ARTHROPOD-BORNE-VIRUS”) AFECTEAZA MAI ALES
COPIII, LA CARE PRODUC MENINGITE VIRALE.
 PESTE VÂRSTA DE 60 DE ANI, ARBOVIRUSURILE DETERMINA
ENCEFALOMIELITE SEVERE.
 INFECTIILE APAR FRECVENT ÎN LUNILE CALDE CÂND CONTACTUL CU
VECTORII ESTE MAI USOR DE REALIZAT.
 MENINGITA CU HIV

• Determinarea meningeala a infectiei cu HIV:

• o modalitate de debut,
• apare în etapele avansate ale bolii.
• 5-10 % din persoanele infectate HIV dezvolta meningoencefalite asociate sindromului
mononucleozic.
• Meningita aseptica din stadiile avansate ale bolii SIDA, debuteaza cu febra, cefalee si sindrom
meningean.
• Evolueaza cronic, cu complicatii neurologice (pareze si paralizii mai frecvent de nervi cranieni) sau cu
recurente.
• Si alti agenti patogeni produc infectii ale SNC la bolnavii cu infectie HIV/SIDA: Mycobacterium
tuberculosis sau Mycobacterii atipice, Criptoccocus neoformans, Toxoplasma gondii, Candida,
bacterii gram negative, etc.
• Tratamentul meningitei este simptomatic, dar se încadreaza în tratamentul antiretroviral.
 MENINGITE FUNGICE
• Micozele sistemice sunt infectii oportuniste ce apar în imunodepresii congenitale sau dobândite.

• Cele mai frecvente meningite fungice au ca etiologie

• Cryptococcus neoformans,
• Coccidioides,
• Candida,
• Aspergillus
• Histoplasma.

• În lipsa tratamentului, evolutia este progresiv nefavorabila spre deces în câteva saptamâni sau luni
de zile.