Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro/articole/ce-este-
meningita-transmitere-manifestare-si-
tratament
Meningita este unul dintre cele mai inspaimantatoare diagnostice cu care se poate
confrunta un pacient. Meningita poate pune in pericol viata si necesita o diagnosticare
rapida si instituirea prompta a tratamentului specific. In continuare, descopera mai multe
informatii din surse verificate despre aceasta boala.
Ce e meningita?
Te intrebi ce e meningita? Este una dintre bolile sistemului nervos, care afecteaza
meningele.
Meningele este o foita tristratificata de tesut care se afla la exteriorul creierului si a
maduvei spinarii. Meningita este definita ca inflamatia meningelui si a lichidului
cefalorahidian. In unele cazuri, meningita poate fi contagioasa, transmiterea facandu-se
prin tuse, stranut sau contact apropiat cu bolnavul [1].
Exista si factori de risc care predispun anumite persoane la dezvoltarea unei forme de
meningita. Printre acestia se numara:
Varsta: cele mai multe cazuri de meningita virala apar la copiii mai mici de 5 ani, in timp
ce copiii si tinerii cu varsta mai mica de 20 ani sunt expusi riscului de meningita
bacteriana [2];
Traiul la comun: studentii care locuiesc in camin, personalul din bazele militare, elevii
care stau la internat au un risc mai mare de meningita meningococica decat alti indivizi.
Motivul este legat de transmiterea mai usoara a agentului patogen, pe cale respiratorie,
in grupurile mari [2];
Sarcina: riscul de listerioza creste semnificativ in perioada sarcinii. Infectia cu Listeria
spp. poate determina meningita, avort, nastere prematura sau moartea viitorului bebelus
[3];
Un sistem imunitar compromis: SIDA, alcoolismul, diabetul, utilizarea medicamentelor
imunosupresoare sunt cativa dintre factorii care cresc susceptibilitatea la meningita.
Splenectomia este o alta interventie care determina cresterea riscului, prin urmare
vaccinarea devine obligatorie la aceasta categorie de pacienti [2].
Ce tipuri de meningita exista?
Meningitele sunt clasificate in functie de agentul etiologic care le-a declansat. Astfel,
exista urmatoarele tipuri mentionate de practica medicala:
Meningita virala;
Meningita bacteriana;
Meningita fungica;
Meningita parazitara;
Meningita cronica;
Meningita neinfectioasa [4].
Meningita virala
Meningita virala este considerata a fi cea mai frecventa forma de meningita, a carei
prevalenta in populatie poate varia de la 0.26 – 17 cazuri la 100.000 locuitori. Cel mai
adesea sunt afectati nou-nascutii, pe locul doi aflandu-se copiii cu varsta de aproximativ
5 ani [1].
Din fericire, meningita virala include de cele mai multe ori forme relativ usoare de boala,
la multe dintre ele vindecarea fiind spontana [4].
Printre virusurile cel mai frecvent implicate in declansarea cazurilor de meningita virala
sunt virusul Herpes simplex, HIV, virusul care determina oreionul si virusul West Nile [5].
Meningita bacteriana
Meningita bacteriana apare atunci cand o bacterie patogena patrunde in sange si este
transportata la nivelul creierului si al maduvei spinarii. Alteori, bacteria implicata poate
invada direct meningele, consecutiv unei otite sau sinuzite sau dupa o fractura craniana
[1].
Exista mai multe specii de bacterii care pot determina meningita, cele mai frecvente fiind:
Cea mai frecventa forma de meningita fungica este cea produsa de Cryptococcus spp.,
diagnosticata cel mai adesea la persoanele cu imunodeficiente. In lipsa unui tratament
adecvat, poate ajunge sa puna viata in pericol [1].
Meningita parazitara
Parazitii din organism pot determina aparitia unei forme rare de meningita, denumita si
meningita eosinofilica. Dar exista si paraziti care se localizeaza la nivelul creierului - de
pilda cisticercoza - si o forma de malarie cerebrala [4].
Meningita amoebica este o alta forma rara, care poate fi contactata in urma inotului in
apele statatoare si care este deosebit de periculoasa din cauza evolutiei rapide.
Febra mare;
Plans continuu; bebelusii cu meningita par imposibil de consolat si plang mai tare cand
sunt luati in brate;
Somnolenta sau iritabilitate excesive;
Dificultate in a trezi copilul din somn;
Inactivitate, miscari lente;
Lipsa poftei de mancare, lipsa de interes fata de supt;
Varsaturi;
Fontanela devine proeminenta;
Corpul si gatul par intepenite din cauza contracturilor musculare [2].
Care sunt complicatiile la care te predispune meningita?
In functie de tipul de meningita, complicatiile pot fi severe. Cu cat evolutia bolii este mai
indelungata, cu atat riscul aparitiei de leziuni permanente este mai mare. Printre aceste
tulburari neurologice definitive post-meningita se numara:
Pierderea auzului;
Dificultati in procesul de memorare;
Dizabilitati legate de invatare;
Probleme de mers si echilibru;
Convulsii;
Insuficienta renala;
Soc;
Encefalita;
Deces [1].
Cum poate fi diagnosticata aceasta afectiune?
Suspiciunea de meningita se ridica pe baza simptomelor si dupa o examinare clinica in
timpul careia medicul va incerca sa identifice semne ale unei infectii in zona capului sau
de-a lungul coloanei vertebrale.
Culturi de sange: o proba de sange este amplasata intr-un mediu de cultura pentru a se
vedea daca aceasta genereaza colonii de bacterii. Ulterior, microorganismele sunt
identificate si se stabileste la ce antibiotice sunt sensibile;
Investigatii imagistice: CT si RMN sunt metodele de electie pentru identificarea
inflamatiei la nivel cerebral. Radiografia si CT-ul la nivelul pieptului si al sinusurilor pot de
asemenea sa evidentieze o infectie asociata meningitei;
Punctia lombara permite recoltarea lichidului cefalo-rahidian, a carui examinare confirma
sau infirma diagnosticul de meningita. Proba de LCR recoltata ii permite medicului sa
identifice bacteria responsabila pentru infectie. Daca se suspecteaza o infectie virala,
anumite investigatii de laborator suplimentare permit identificarea virusului responsabil si
stabilirea unei conduite terapeutice cat mai eficienta [1].
In cazul in care exista o alta infectie asociata, aceasta va fi tratata adecvat, de pilda prin
drenarea sinusurilor sau a osului mastoid [2].
Meningita este o urgenta medicala, interventia prompta fiind salvatoare de vieti. Este de
datoria ta sa fii informat si sa stii sa identifici semnalele de alarma care ar trebui sa te
trimita imediat la camera de garda. Odata cu instituirea precoce a tratamentului, sansele
de vindecare completa, fara sechele, cresc semnificativ.
Bibliografie: