Particularitățile meningitei la

nou născuți
Complicațiile meningitei
purulente

Medic rezident pediatru Chiperi Mihaela

 Importanța temei
• Meningita bacteriană din perioada neonatală este una dintre cele mai
devastatoare afecțiuni, cu o rată a morbidității de 20% până la 60%.
Mortalitatea la nivel global poate fi de până la 40% în cazurile tratate
în prima lună de viață și până la 10% după perioada neonatală.

• Mulți factori contribuie la susceptibilitatea copiilor la această boală.

Imunitatea imunitară a sugarilor este cea mai mare contribuție, în special
a prematurilor.

• Deoarece sugarii nu primesc primul set de imunizări până la vârsta de 2

luni, riscul de bacteriemie este mare, care poate duce la meningită
bacteriană.
02/01/2024
2
 Etiologia
• Agentii patogeni predominanti sunt :

• Streptococ de grup B (GBS – predominant tip III)

• Escherichia coli (în special acele tulpini care conțin polizaharida K1)

• Listeria monocytogenes

• Alți agenți patogeni raportați includ enterococi, streptococi de grupa D nonenterococici,

streptococi alfa-hemolitici, Staphylococcus aureus, stafilococi coagulază negativi, organisme
enterice gram-negative (de exemplu, speciile Klebsiella, speciile Enterobacter, Citrobacter
diversus), Streptococcuemophile, streptococcus, Neptusias, H.influenzae

02/01/2024
3
 Condiții

• Meningita bacteriană neonatală rezultă cel mai frecvent din bacteriemia care apare cu
sepsisul neonatal; cu cât numărul de colonii este mai mare în hemocultură, cu atât este
mai mare riscul de meningită.

• Meningita bacteriană neonatală poate rezulta și din leziuni ale scalpului, în special
atunci când defectele de dezvoltare duc la comunicarea între suprafața pielii și spațiul
subarahnoidian, care predispune la tromboflebita venelor diploice. Rareori, există o
extensie directă la sistemul nervos central (SNC) dintr-un focar otic contiguu (de
exemplu, otita medie).

02/01/2024
4
 Factori de risc
• Populația nou-născuților este foarte susceptibilă la infecția cu meningită datorită sistemului lor
imunitar subdezvoltat.

• copiii prematuri sunt cei mai expuși riscului, deoarece imunoglobinele nu traversează placenta
mamei înainte de 32 de săptămâni de gestație.

• Colonizarea streptococilor de grup B rectovaginal matern

• Febra maternă

• Corioamnionita

• Greutate mică la naștere (<2500 g)

02/01/2024
5
 Factori de risc
• Rupere prelungită sau prematură a membranelor

• Spitalizarea prelungită a mamei și/sau a sugarului în travaliu

• Indiferent de agentul patogen specific implicat, meningita neonatală este cel mai adesea cauzată de
transmiterea verticală în timpul travaliului și nașterii.

• nașterea prematură (< 37 de săptămâni de gestație), ruptura prematură a membranelor, nașterea

traumatică

• hipoxia fetală și infecția peripartum maternă (inclusiv corioamnionita).

• Semnele și simptomele meningitei neonatale sunt adesea subtile, ceea ce face diagnosticul
dificil, ceea ce duce la morbiditate.

02/01/2024
6
 Clasificare

• Meningita neonatală precoce-apare in primele 48 h de viață

• Meningita neonatală cu debut tardiv – apare > 48 ore de viata

• Meningita primară – apare ca singura manifistare clinică.

• Meningita secundară - apare în evoluţie multor focare primare, a sepsisului.

• Meningita aseptică - se referă la cazurile de meningită în care nu se poate demonstra nici o

bacterie. Aceste meningite sunt determinate de virus sau de o infectie bacteriană parţial tratată cînd
bacterii dispar din meninge.

02/01/2024
7
 Meningită bacteriană

Debut precoce

• Simptomele care apar în primele 48 de ore de viață se referă în primul rând la boli sistemice, mai
degrabă decât la meningită. Astfel de simptome includ instabilitatea temperaturii, episoade de
apnee sau bradicardie, hipotensiune arterială, dificultăți de alimentație, disfuncție hepatică și
iritabilitate alternând cu letargie. [1] Simptomele respiratorii pot deveni proeminente în câteva ore
de la naștere în infecția cu streptococ de grup B (GBS); cu toate acestea, complexul de simptome
este observat și cu infecția cu E coli sau specii de Listeria

02/01/2024
8
 Debut tardiv
• Meningita bacteriană cu debut tardiv (adică, debutul simptomelor după 48 de ore de viață) este mai probabil să fie
asociată cu simptome neurologice.

• Cel mai frecvent întâlnite sunt stupoarea și iritabilitatea, pe care Volpe le descrie la peste 75% dintre nou-născuții
afectați.

• Între 25% și 50% dintre nou-născuți vor prezenta următoarele semne neurologice:

• Convulsii

• Fontanela anterioară bombată

• Postura extensoare sau opistotonos

• Semne cerebrale focale, inclusiv deviația privirii și hemipareza

• Paralizii ale nervilor cranieni

• Rigiditatea nucală este cel mai puțin frecvent semn în meningita bacteriană neonatală, care apare la mai puțin de 25%
dintre nou-născuții afectați. [1]
02/01/2024
9
 meningita HSV

• Caracteristicile incipiente ale meningitei cu HSV le pot imita pe cele asociate cu meningita
bacteriană, incluzând paloare, iritabilitate, plâns ascuțit, detresă respiratorie, febră sau icter,
progresând spre pneumonită, convulsii, disfuncție hepatică și coagulopatie intravasculară
diseminată (CID)

02/01/2024
10
 Particularitatile meningitei la nou-nascuti
• excitaţie psihomotorie

• inhibiţie

• coma

• instabilitatea febrei [hiper - sau hipotermie]

• lipsa redoarei de ceafă; + simptom Lesaj

• vărsaturi + diaree – tulburari respiratorii

• convulsii tonico-clonice

• plafonarea privirii

• bombarea fontanelei
02/01/2024
11
 Complicațiile meningitei purulente

• Indiferent de etiologie, meningita la nou-născuți poate evolua rapid spre complicații grave.

• edem cerebral,

• hidrocefalie,

• hemoragie,

• ventriculită (în special cu infecție bacteriană),

• formare de abcese

• infarct cerebral.

02/01/2024
12
 Edemul cerebral

• Edemul cerebral, hidrocefalia și hemoragia pot provoca fiecare creștere a presiunii intracraniene,
cu potențial pentru leziuni ischemice secundare ale creierului din cauza scăderii perfuziei
creierului:

• Edemul cerebral rezultă din modificări vasogenice, leziuni ale celulelor citotoxice și, uneori,
secreție inadecvată a hormonului antidiuretic (ADH).

02/01/2024
13
 • Hidrocefalia rezultă din resturile care obstrucționează fluxul lichidului cefalorahidian (LCR) prin
sistemul ventricular sau din disfuncția vilozităților arahnoide; apare la 24% dintre nou-născuții cu
meningită bacteriană

02/01/2024
14
 • Hemoragia apare în regiunile de infarct sau necroză și trebuie suspectată la un nou-născut cu noi
constatări neurologice focale sau deteriorare clinică

02/01/2024
15
 • Ventriculita are ca rezultat sechestrarea infecției în zone care sunt slab accesibile pentru
medicamentele antimicrobiene sistemice. Inflamația căptușelii ependimale a ventriculilor
obstrucționează adesea fluxul LCR.

• Ventriculita apare la 20% dintre nou-născuții infectați. [23] Eșecul de a răspunde la terapia
antibiotică adecvată și semnele de presiune intracraniană crescută (ICP) pot sugera diagnosticul.

02/01/2024
16
 • Abcesul cerebral apare la 13% dintre nou-născuții cu meningită. [22] Convulsii noi, semne de ICP
crescută sau semne neurologice focale noi sugerează diagnosticul.

• Imagistica creierului cu contrast este esențială pentru stabilirea diagnosticului definitiv.

02/01/2024
17
 • Infarctul cerebral, atât focal (arterial) cât și difuz (venos), poate complica recuperarea. Studiile de
autopsie au găsit dovezi de infarct la 30-50% dintre specimenele studiate. [1] Studiile imagistice
sugerează că incidența reală a infarctului poate fi și mai mare. [25]

• S-a demonstrat că meningita este asociată cu 1,6% din toate cazurile de accident vascular cerebral
neonatal și 7,7% din infarctele venoase. [26]

02/01/2024
18
 • Alte complicații pe termen lung care se pot dezvolta includ epilepsia reziduală, deficiența
cognitivă, pierderea auzului, deficiența vizuală, pareza spastică și microcefalia.

02/01/2024
19
 • Unele dintre aceste tulburări pot fi dificil de detectat în timpul copilăriei.Auzul, de exemplu, este
dificil de evaluat fără cooperarea copilului și chiar și atunci, evaluarea poate fi limitată la
răspunsul comportamental la sunete. Testarea răspunsului evocat auditiv al trunchiului cerebral
(BAER) nu evaluează toate dimensiunile auzului, dar acest test, care poate fi efectuat în mod fiabil
la sugarii sedați, supraestimează doar puțin pierderea auzului, care apare la 30% dintre
supraviețuitorii meningitei bacteriene și la 14% dintre supraviețuitori ai meningitei nebacteriene.
[27] Deteriorarea subtilă a discriminării sunetului poate să nu fie ușor evidentă.

02/01/2024
20
 • În mod similar, deficiența cognitivă poate să nu fie evidentă până când copilul nu a început școala
sau a avansat în clasele superioare unde este necesară o analiză mai complexă a informațiilor. [20]
Depistarea atentă a deficitelor neurologice, cognitive și de dezvoltare trebuie efectuată ca parte a
îngrijirii pediatrice de rutină pe o perioadă de mulți ani, iar medicul responsabil ar trebui să fie
atent la posibilele probleme de percepție, învățare sau comportament care pot rezulta din infecție
neonatală.

02/01/2024
21
 Referințe

• 1.Protocol clinic standardizat pentru medicii neonatologi din secțiile de reanimare și terapie intensivă neonatală MINISTERUL
SĂNĂTĂȚII RM Meningita neonatală

• Volpe JJ. Bacterial and fungal intracranial infections. Neurology of the Newborn. 5th. Philadelphia, Pa: Saunders Elsevier; 2008.
916-56.

• Volpe JJ. Viral, protozoal, and related intracranial infections. Neurology of the Newborn. 5th. Philadelphia, Pa: Saunders Elsevier;
2008. 851-915.

• Krebs VLJ, Costa GAM. Clinical outcome of neonatal bacterial meningitis according to birth weight. Arq. December 2007. 65:1149-
1153. [Medline].

• Davies PA, Rudd PT. Incidence; The Developing Brain. Neonatal Meningitis. Cambridge, England: Cambridge University Press;
1994. Ch 1.

• Klinger G, Chin CN, Beyene J, et al. Predicting the outcome of neonatal bacterial meningitis. Pediatrics. 2000 Sep. 106(3):477-82.

02/01/2024
22