910g “ereosru, NOWMIW Vande AOLLQSOVIAUVA - OOIGAW AALLVISIOAT aLoddsy I$ LNIWADVNVW Ad SLNaAWATA IOIAOdOd VNIWV VNOWVS yma ogeas9za3 ayy‘Multumiri Port un ane seninent de reunasting chorea itt sit alien scan per danceacoee eM 8 om Prirnul rénd doresc s& nulfumesc tin avut alii de mine amen Jndrumat in eaiera mee protesonsl ii Dumnezeu pentru partarea de gr 2 le griia gi lepti $i priceputi care m-au inspirat $1 Dorese si mulpumese in mi care nea naumese 9 mod deosebit doarnei prof: dr. Angela Codruja Podara bali ia primi pasi in cariera didactica cu gjutorul remarcilor sale erspicacitate si intmitie spre acest domeniu al managementalui, ar, Ramona Camelia Anculia pentrs estel cai. Hee Sunt deosebit de recunoscétoare doar: ccontribufia consistenta in realizarea graft Mulfumese taturor cole, Comuni Gratitudini $i coultumiri pline de rec asd ate an mtumi line de recunotngtadue doamnet dr, Virginia Faur care nv n lt nd malmese faite el atti de mine ma sustin meron, Maltumese dsl lubes, deen amines prt Managemen Serviior Farmacentce, ibundtigi cunostingele tooretice si practice in ‘o-farmaceutice ale studenjilor, tineritor Responsabilitstea principals, desig, apartine autoarel Cuprins Lista de abreviert Introducere .. 1, Management general. Definire sf notiuni de baz .. mnagement, Evolutia conceptului de managem 1.3, Managementul 13.1. Ce este 2. Tipuri rep 1.4, Managementul cunoasterit (knowledge management). 14.1. Necesitatea managementuui cunoasteni .. 1.4.2. Conceptul de cunostinge : 2. Conceptul de marketing wegen 1.5.3. Concepte de baza in sparkering ... 1.5.4. Planificarea de marketing... 1.6. Managementul resursele 1.6.1. Definirea conceptut 1.6.2. Funofiile manageme 1.6.3, Evidenta medicilor Bibliografie selectiva... 2. Managementul servieiflor de siindtate 2.1. Conexiunea management general ~ management sanitar 2.1.1, Management sanitar.. 2.1.2. Leaders sanitare..sve gage afSmUDUENEGNS “CEP oo ayaasranMpE eduiions HOH ETE : 9ST ‘uupsipaus yaeziynn apefermeaczap 1 apafemmway TTY “nse sqentwsorpets ayant 2m“ = 2}sanyeu 2]SIUSUIESIPOW TE pugs etpHOp eaemEBiQ ap aresogeS HSCS twiojuoa) ganasoyeyesviuawreydaxo> waroapaus us eonaead ap WAaKUOR “Ep eee eater yep rajnons ‘aseuorouny ap ayerouae yop — wIOEWE Ty aR M90 498 [RYUDLIDEUTA “p oo gaN9|98 OCABOH QL : bro vayeeuys puraud vlad rouge! 9p Yrmeds arena ctx CSE eaTgng eareIgeES ut BRIO aTEREURS ap soyeURNBOsd ayEMIOY TSE “a0 arenes aP soUTEATOx!wornoas 1 HPN Tse : tao ames sp.cisursiod ‘varejuouajdta i$ eauodaouoo putatad apeme ndtotid °6°¢ 9p PunIpou 9p EIAs VzUAoKesL "EZ HE ~aveguys uy axe gd WON T7'P'E svengups ut Buayeu ap imsdoou03 “1 Z¥'e A195 [MBNA sapundses ap eareinaisy hsp utopety op 20 — POU 9p azeuoriory ap ayesuat FAIS “19% “yeatsd [eorpeur yoyourge — ateaud ajeaqpous 2p tore uoMy ~ aSy) m203819) ut 9 ‘RRUES op EASE ap WE) A eVE nd aqwue ap apo.syy “THE vr goaatoa sae “LZ ~ “sens ynluaEIO qpoude jwowdeuei ap aparou ImnjooinoseueHn w sripieungens 29 speaued adiousss rz329 333, 338 2350 350 iografie selectivi... 5. Malpraxisul medical .. in loc de incheiere .. Anexa 1. Codul de Deontologie Medieali al Colegiului Mei din Rom: Anexa 4.Legea medicamentului... Anexa 5. Codul deontologic al fa Anexa 6. Legea malpraxisului lografie selectiva finalt Lista de abrevieri: de Ocupare a Fortelor de Mune AJOFM — - Agent ANAF —— - Autoritates Nationala de Admini ANM ANMDM ASF ASP de Santtate Publica = Hotarire de Guvern = Organizatia Internationald peniru Standardizare OTC —_ - Over the Counter~ Medicamente fra prescripti¢ medical PHARE — - Polonia si Ungaria: Asistenja pentru Restructurares Econdmi Europeans pentru 2 ajuta Est ce dorese si adere 4 fost aplicat SASS SNPMAPS - ale Stupalui UR. - Uniunea European’8 spouse spasms “Hoje anwp ajanpuruodwo; “Speyer! 0 SANE! an muosiad ap atiouny ut 9p 18 uinaaid “sorSopouigsy 8 sue yes 3 1S vamziueZio op pudsp aeeues 2p -suadouna sop ymysas ap das [-99 9} jwiosduoo un 2] WaBunfe eS tmaROU BS sea “yTeIOdUID, atlnjOss rej utp aj90 jeune FapFOp fw UE mE “gq oye SIquIOUE sOyeRBS |mysOH MIP 2 2p aqlsnaros “720 mud wi sluapuodsat ap atepan up anne avian ig avwod wooreipesuoo 2p isiod o-mup 9] ‘eroj unuod eoreojea “ue raped ‘uadosng ersiuo> op woygnd [g sevoworeqauna prepuas NANO {qniuou Four Yeo wIO]D99 28 yupWEr “ouadomg Hun, oe agus 1s oepyes no eredizos oR os puED ouMY agaonpoxyuyfunctie de acesti parametri, Similar, ferentiaz’ pe membri ial al programelor de edueafie pentru le motivationale abordate nu vor putea fi aceleasi pentru fiecare grup-tinta, Un al doifea aspect se referi Ia distinctia dintre obiective si mijloace Obiective precum respectarea dreptului Ia s8nktate al ficefinsi cetitean sau legislatiei economice fu gestiunea fondurilor pentru stinatate fin de setul Ge principit general ghturi cu conformarca fata de aceste principii ¢ nevoie , exist o diferengiere bolilor, a cunoasterii factorilor de rise si a acestia, @ atitudinilor si a metodelor de influentare a indiviaitor (Factori Ge decizie san simpli pacienti), care solicit metode diferentiate de abordare. Insisi legislafia este formulats cu prevederea de miisuri specifice, destinate rezolv ‘unor cazuri particulare, nu prescrie 0 unic& ,rcfeti” general valabil& pe care tol cotitenii si toate instituyile sa fie obligayi a o aplica in toate imptejuriile. Legea Z consolidata, subliniaz’ printre priorititi imbundtatives calitigi gi sigurantei in ingrijizea medicalé, centrarea pe ii preventive si promovarea atirudinii orientata spre sindtate gi tratament , cresterea accentului pe educatia pentna sintate, incurajarea personal ‘medical sii Iucreze tn regiunt sarace sau mediul rural, in fapt, in democratiile moderne, conceptia despre norme este una elastic’, de natura s& puna tn valoare complementaritatea dintre princi dialect Capitolul 1. MANAGEMENT GENERAL, DEFINIRE $I NOTIUN: DE BAZA 1.1. DEFINIREA NOTIUNI DE MANAGEMENT. EVOLUTIA CONCEPTULUI DE MANAGEMENT. imenajarea adapos individuale ila ani gregare care au dezv de comunicare, ca migratoare gi antropoii de un anumit scop. T¢ care s8 apropie aceasta coordonare \i monuments pastrate pnd in zilele avansate (specia Homo sapiens san Beep 15137 Hees ee pe zen, oameni de \ Alege din tot poporul oameni destoinici, fematori de Dun ineredere, vrajmas. ‘punte-i peste popor drepi cdiperenit peste 0 mie, etiperenil peste 0 sutd, edpete Ei si judece insemnat 0 le fudece ei insisi. In vreundi cu tine. acesta, $i dacé Dumnezeu If va porunci aga, vei putea va ajunge fericit la locul tui." Exod cap. 18.v: 1338 myn-quouta unymuoureseuew je oyslumns jsajsereo 2780 eruNqns ap yueoduat oadse UP) “o(tefe8ue Jojalueuuoied @ gruauewued roseyonzap yivewiogiod v aremseut op sojeporew PomTiGeas Svaweoyuntaoo 1 e>xeAnow « ‘spounan s rrionpoud easezqau0 ‘rorieme810 10jaanoo1go eanIEgms sums wopow maynuowndiouees 2] dround po aySaqeIs Jayonig “Paiseoe eBUBL 3d sortuouoce 1sfif0Azop |e soweume yopedioud aymsuoD jRUDMDROUEY + ‘omemigsop HEARSE tplusioye © atafo10 9p sojoej jedioud armasuoo jraawaBeuryy + {eapetanoe mmobagsap 96 109 1 soperg Jodieye 14 injripaut satjtoads sormoniese apstliptiog ey “tei LomaaK ag somod 6 aHpes ‘umes oqTpen e gzsrdepe os meu» sjurewsogsodl pupzia “ssoons axds wre EOL STARE o OI |MUAUIATRLE «| ‘erlenour ase eapour injraususateuew © gpeliuase EANFESETE ‘aieuarioe ap ojuuourop arv0s a pigeon aso jrUDLIABOLOYY + mnmuvouisieueu 2ye ayeymsodt orate WRT eden -npuysydasoa “pseruy-amyreraL reudes ye eaorfouny™ zou aay dong Bay & dag 8319 de, Mo “umae-op “yels0se PUNE wasa90 ‘juowaSouou ap Imyranusiuos veuSapy supe Ne [eIpuou 10qz34 voHOP | soaioud 1 aleaout 2p 201043 yo mppjor Saye yeur sep “uoweBeusur ap yezsjenyoe sd2ou09 mun vaso} sondiat no ayeo ‘yyotaRrucw vulmonoy eoyqnd e weqUANG sour, symapsuoo yp yumpoduar sedax ye un “sf JO YY! wermaope na ourdnooaid IsUANDE & axez1UPML0 ap autndo veR|a010 "XX Te yaynjors je wad usp pugdooin Jnjueuop.ed of es 129p “soeayo 1 eIUaIO49 wULAap BS ileze 0 Jojso08 eapeyAnoe €9 EmMEse ninUOd jonuos “eareuonue ‘oorezjunBio “varayuy 1 auauid no ‘pivads vaso ‘exojdiuoo your njezuamSuo sou PH ‘aymud informs mequEs viteSog {pias UEP my wouED “ey UE “RCE w pu “9471 jue BULRaxdar @ soxKI0NODR feciue8s0 myruuatiadeuet eonye ap \AnDaIgO UIP sieALr9p ‘Sasou09 anerp jun i wnooid ‘yur0u “gpuateqeur vasportinininstromentarul condifii specitice, atingerea de ol le managemicntului decurg din cerinfele obiectiv legate de organizarea finetie de natura objectivului organizatiei. Asifel, se porneste de la intrebiri simple: Ce trebuie realizat? Cine trebuie si face? Pénd la ce termen ile, informafionale, umane, finaneiare — i performangi ce trebuie réspunsuri precise, chiar cuantiffeabile (adiea ti de masura) sgementull poate fi descris ca © succesiune logic’ de precy 4) Identificarea obicetivetor generale ale orgsnizatiei (pe termen lung); ) Stabitirea obiectivelor organizatici (pe termen scart); ©) Elaborarea planurilor de acjiun 4) Organizarea resurselor, ©) Comunicarea; 1h) Actiuni corective corespunzatoare, Din accasti conceptie asupra. activititii manageriale decurg si functile managementului gi anime: 4) antrenarca, motivarea ©) evaluarea si controful, 8. Fumefia de planificare ,constt in ansamblul proceselor prin care: se determing obiectivele organizatici, respectiv misiunea organizatiei, rafiunea ei de a exista, obiectivele strategice (pe termen lung) si ccle active (pe termen scurt); se stabileste ces ce tebuie facut pentna a le putea duce la indeplinire, ce sesurse $i milloace sunt necesare fn acest seop.” Reamintim 4 prin ze, in acest context, rezultatul final doreste si le indeplineases, Definirea le SMART (S - Specific, si fie adecvat Vizal; M— Masurabil s& fie precis; A — Accurate — clar, eeprimat; R ~ fe realizat; T ~ Termen — fa care si fie seatizat). se infelege 0 sucg i de termene ce se cer respeciate; © resursele necesare b, Funeria de organizare. ,Organizarca este functia managementului ce are rept confinut alocarea 9 coordonarea resurselor organiz: areia se eresc Ia maximura fluxul de informati 5i Pentru # 0 pune in practic, este nevoie de (divigiunea munei angajatilor (co ‘a responsabi Prin realizarea acestor operajii, se ajunge, pe de o parte, la 0 defatcare (Gimpaztire) a activist organizatici pe functiuni (organizare procesuala), iar pe de ale parte, la 0 grupare a resursefr informafionale si umane’vorespunzaitor acestor functiuni (orgenizare structurall), cars se concretizeani in structura organizatoricd 2 organizatie in activitatea unei organi 1g proces decizional. ‘njelege un ansamblu de ive (cate se reiaw necesitatea dea se Tua raport uo situalie data, se culeg prelucrea7ii datele necesare penint fundamentarea acesteia, se elaborea7a, dupa caz, ‘mai multe variante decizionale, din care se alege cea mai bund. Desigur, in orice sferé de activitate exist® actiuni de rutind, care soticita decizii de ratini, adici Iuarea hotirarii de a actiona potrivit unor algoritmi deja 0er eorinya: euorieanow worsey « nosey nboayrmpmpe avdope es ngs runrive opamue asvourd © Buuapay 99 oqMDUA!a YUM aponWaPRUDS MDs YOUOHDaBOM! M0120, sfoleue aoqrudoad varaanjou nad Hoyeanou rojo} pu Ro awUO|MULIS’y| WAI pour ut wzeojade HusroyD weFLUEAL yorores oyunu seazijoou us “Hemtqesuodsar aquinue aunse yf ws sSndsmp yuns udu “yeuoSsad sojssoe uamzyeat naa “a2 “jmuqoyeo ® Smpusnsaxd watautigo Sarfeuiowye » nao] 2p 2wa90p wlxpuos 1ouN vom |se -apeopad aque najuad undosd 9} 18 ajauvosiod aie ad sojaso1go eu} EoesquA e[lonoN, “(exepuneas) 290 “Cormunud “e209 99) 2 asejp enop uf aponsU Suansay pou! Us ‘eceadnss wumue un-oud aynarigo yod eo asue$ soun euaysaxa wy soqURHEO juns ajuda} “yop wauIOW un vj syausar 9] gueosiod o azo od opsmsdy wyurzazdat ajoaayy sum 1ojugidaise 16 JoposaM e assaido vo aulasas yuns ofeAnopy ‘apouorinay 9] sunfe no msiproads “gounua uy, moan, sayasTOWTETOdALCD " ptixapour ajaymenodaro3 (cog eavaiiuys ‘uonanl pp 2onia402s a7%09 smawaBouryt “PuPUORE uvokposc 200240 F nai wor Riormmg pad) eioessHyeS— yoxsu jae] "PT CANE T emg) omayos rartoygeary wawod Jexy af axfouas 0 pumuzayap 8 ajonoit u] ap ayseuiod wxeAnOY aifeziueiso ut jos nps irgsdoud asdsop F ppeuorsagoue ws 90 fouropsod ap (afaAtNy roysed staun goswauydapia, ys ica: gun BHeAnOYy ums grurzasdas mmsuieo ad euuasaiap ‘auqesoap ugztyeos najuad atund lund ‘roususse ap ‘sow as vareanoyy 29 tow gurxap gs repays g 40, Sonpas soa 9s ‘gounar euntad 1 21005 $ sOHuIORS ULQNS elurtd ul yoaK09 Bpioap. 8 94 wsosied 3p Tarieztaesi0 soyLiqiwow eareasyoUur Wy [eIoRID 2189 ayeHIeBeUEL 7 auv2yduuy 2 “PeaqtO9 ySo9e_ UY ‘oxSUGap a8 aunchonod ap vous © aro ad sounur rutuad 1$ gluaiadion ap ws wI2ys uy Bt 2] oreo ad ayzroep nnuad mY ypundlser 96 sorlezie3I0 Yo niquuaM azeDaqy wou Jase “aouIOFRZNESIO “oyugersoud efuosodiuoa 9p op [2 tugurout ye migouo eptieundoud no axmdope y ¥ ap o[e%o ssunb 9p whiotpne op among es gs o1s9 winjos eundosd vs a aoa yiamadeuew op ote} ud of are JMS 19 “EaLnodunrgy eyPo}dyD wyEHES o8 uezodasaquos wiarpea, voreiuonyya asarzunm 129 PAN 94L9F:p v| op sofuoHieuees soptantioe {myqumsan ymzoudos vareuanuy coummow. 18 oxmoau 2p myo ipa romuotfond # eoreforn anad aetna dan im gisecou wus ne an Gorase afld demotivatia, ce se caracterizeaza printr-o performan{e scizute, insatisfatie. Raspunsil activ ~ constructiv de gasire a cauz comportament activ — de comprom: ceonsiderat prioritar cu altul, imediat {n cazul unui rispuns negativ, angajatul poate dezvolta un comportam ‘materiatizat de frustrare. Cele mai freevente forme sub care se manifesta frustra- ea sunt: agresiunea © regresia * fixatia Formele motivatiet Motivaria pocitvé presupunc stimularea personale in legauré cu reaultatele oi prin generarea de ute sau comportamentul pre Motivatia negative reprevints un amenintare, peceaps i critic. Motivarew intrinseed este generati dem sarcinile de muned pe care acesta le are de indepl ‘Motivarea extrinseed wste generat de mediul de munct exter sarcini si e reprezentati de selariu, sporuri de natu diferita pe care le poate primi un angajet Motivatia cognitiva este legaté de nevoia de a sli, de a cumoaste si se manifest sub forma cutioz lerana fat de rise, Motivatia afectivé.e dcterminati de nevoia omului de a objine recunoasterea si de ase simi bine in compania lor. ip primitiv de motivatie bazat pe direct dinae angajat si celork ‘Teorii reprezentative ale motivati + ,piramids nevoilos” a lui Maslow; © ‘eoria ERG 2 lui Alderfer ; + teoria itor a fui McCielland, Aceste teorii au la baz profectarea unui sistem eficient de motivare a personatului pornind de ta cunoasterea sistemului nevoilor. Omal find o fiat de complexa, nevoile sale sunt si ele foaite diferte, ¢a mod de ondonare $1 intensitare. O nevoie umani devine factor de motivare in muncti doar atunci cind ea este cea mai urgent, Cea mai cunoscuti grupare a nevoilor umane este cca tn care in dou mari grupe nevoi de siguran{a — nevoia de securitat lipsa de ameniniai teams. «ovoid apaeneni~ oe ining neva eft, dragons; ompanie siprietenic. + novoi de stim ~ care se expr persoanti de a avea un statut recunoscut de membrii societ # nevoi de autorealizare ~ repreze rea] al unei persoane pana fa pos! i prin necesitatea pe care o simte fiecare de a fi competent, independent, de 2 5 de dorinja de a deevolta potent ile luk maxime, nevol de sutoroaiizare nevol de stim& isiannuny Py ‘Pjonorosiuetio anquIysS quoiia0 ascquargps ap yns990zg “HANS ‘ounuarpy worsipotg pride) et BUBISKS HUE a | eases upys 2220110 a ‘ommowtA poo wy Ruuazaud eannys w| 9p waso2an do) ase amo aud jnsavosd aso erouorleziaeaio arequiyas ap [ns9o0%d “pypuorjozruns0 aamquryos ap ofoume wyreod jueio Yau jryaant B} 204 axe a1eo wares “Tua ap dud mun yopansu 9] 8 00] voxe ojvod vo ‘sOp:Zraqpur PHOAE B] FEMME 90] axe NE vaxEqaHIDS “Ie avospbunuan ‘sopuowno © trope awosuay 1524 uaa 9189 gete|s09e teu Brexajeoar wniiguoa tea uous uy denied m9 nr go yeupAape 9) YaIN]soN" FECL JO} ays a|IBANYaS Of Ne azo UF MANNA "tesa juowaRerm 1 jaouIsBeUAL f= 6661) nosonTaN TERA TeOOS nes aupUEE ep jexURI sepord run es “intanae nS mo uy auDoeyaxd © nes sremojsuen ‘amPoqipom 0 yeiauoi wy qyurasdas vanequmyas™ cxoARQUIRDDS 999.99 -TET IRLYSAIAOS TLINGWIDVNVI ET ‘rutoup s27e409 um yuoutaeeNteA audsap opemoe taidaoues giajuoo ofeworteanow ajntoyeas 9 gunauduay “jonu0 S amoyrojd anMp vowreyouDydatos “sonow Wf solfayens ajuELEA Joya our jnspousesut aud eapoaiqo B| easeHodey amnyonseooud ap vs jnuoueseoun qe : soquayege varysa109 - ‘noyewge vommumusisiap 1 a[apuepunrs no sopsiuuntoyied eaxesedinog ~ ‘sojahumanoysod vamsnsyos ‘Sopprepms ranges - oundnsosd jonues JES 9]94N994G0 2p Blep LOYLATZ}feor VosREge oOpOT 2s MUS EUS 3 18 porgmutopr os ammo aud ynsaoord= 3 ap sspoad ng 18 yerduaanas) 9p ynsa00.g pttoD wacisuEaSe "FOUNEH 9p teynsa0euCl LoyeNoURIed ope imEgEIS aquoyes wy ap (esd aud oxy ‘smydms uc ay) aytioyeqe natuad anrsnauoo esp 3p voumTgms as-npugzis “(gouowzniio gmionns 9p jn 9p otiouny ut) o:4ans9t Year rs nofon ayeo0g; nod sorpoued oyeostuon eeueziieaty 6 ginar ac] je ‘oWBoyens ‘Teisue mansaiqo aropan uy as-npupAL roppanaaige rude iewoprogns 26,291 1p s0[u94 & Jopalueuuoysod areisa109 §8 szemsgU ap Jofsuntjoe tnjquresue’ uy eIsuos” fonwe9 9p esloung“s mise fadoos: ay sjeledue site aoun ajosuadiiooas 18 opmuoso ‘no atigo 9] amo ad ajasaduiooar (spose =p noo] sf asndap ayLnose eredwoy i ieygse ex03} Wazeadoy “wileanow amd ue up [nay od yevanuosuoD os tfouNEr Faveanout ate opens 40 98 ednoo 9] azea ad ayirusod yoep rfeanou! y 404 go erapisUO: p 2figasoap aids PURDON Im v opslonsora: Ds0e, i aN UL aaJepry ap evednifas Huns Moysspy 2p pas 299 “(MsoID) emajoazep 16 (SseuPeHElay| Jojaiuians v wralSue woLUN] UE o>>IRFINEE ef 2p OULA Oey sofsop} wast m2 DU M02‘Trecerea do la siarea existent 1a cea viitoare nu este un proces simplu si sor. Nu exist o refeta universal valabil, la fel cum nu existi 0 singurd erea obiectivelor propuse. {nto Tome ian schimbare ca cea a zilelor ni perfectionarea cepacitijié de adaplare este esenjialé pentru vii ‘medical dentar/lsborator de temic dentard. Cabinetele funcfioneaza in medii ambiente care sunt in continua schi manifesta actiunes prin factori specific’ formarca si 41.3.2. Tipuri reprezentative de schimbari organizationale a, Modul de reactie fayi le mediu] ambiant: ‘* schimbarea proactivs — urmiirasie an ea reacfiilor viitoare ale (adaptativa) este acel tip de schimbare care i se adapteze La influentele mediutui arabia b. Gradul de pregatire a schimbarii de catre orgaizatie: + schimbarea planificata — este schimbarea pregatiti de catre organizatic jn mod adecvat, minimizeaz4 numeral de situatii in care schimbares, intr-o atmosfer’ de panict Uh — este schimbarea natural, evolutivas apare ¢. Masura in care angajafi participa la identificarea nevoii de schimbare: ‘+ schirabarea impust; ‘_ schimbarea negociati. 4. Prin prisma modului fn care se decide si se implementeaza schimbarea: + schimbarea tehnologica + schimbarea structural © schimbarea la nivelul angajatilor £. Ritmul schimbaii: * schitnbarea incremental sau pas cu pas — presupune trecerea de Ia 0 Dimensiunite schimbari: \dinea: semnificativi/neseinnificativa ‘+ intinderea: locali/generala ‘© continnitatea: conectati cu prezentul sau trecutul/discontinua ‘© etapizarea: graduatabmses repetata I eu, nova negativavpozitiva © suspriza: schimbare asteptati/neasteptat Sursele externe ale schimbirit 8. factori socio-cultural Nevoia de cunoastere a factorilor prin care acestia exert influenja asupra corganizatici decurge din faptul cf de foarte multo ori acestia exercité © influent’ nefavorabill organizatiilor 2. procesele din cadrul organi procesul de Tuare a deciziei, sistemul informagional, tipul de structurd organi- zatoric’, cultura organizational’, conflictul ional: reprezint& valorile, simt le si. ceremoiile care an se ional influenfeazi. in mare miisuri mecanismul de inidinile si normele Impartisite de wn aga de schimbate. 25iw throdxa ap wemuinoe eiuauadea tm runoysuen 98 ajaiunsouno nsimaap u} “foltiouedxe ynrpoawoyut mud ress) ys0y ~n1u3 supaggop [2p1se ayelunsouno w; yuaBiarer pour Gn-1D J0jeUIE|qOH ouuastt wud axopuggop os a109 ompmade o a180 auminuy ap vormpzvdny toledo v oped o vausuiase op party “anueaajan ainauindxo aonpaadar i woors © ap eowmyoudeo woraidar auouryy yaluoS fang je mnqune ne un aise fafequm eva 8 aBayaiay v ap varesede 2 vojwtoedsa anuod #§ after B op roped jqesuodsar 29a aued arent uy also soyaiupsouma eisiaaLoc ‘azouorier gs 14 gosvapupl ys gpgedes ajsa am yaPosiad nase 9j69 IND NONTH uposiod Q “Yz!99p ating seul 10;29 fuUENY jRdoos up auAOsiad fox so;=\ansonND areauoysuen 2p ‘s0yeiunSouno © auretnqiar ap eermoudea arse -afoiensouno porjde 16 gjrumse » ap suvosmd toun eayeyedeo yf wipjar 98 ofuadyanay paar no mmo e aretorfoeion 18 aeydoooe “axadaoiod ap jnpout oun aia] suns wreuosred vareyuBorm x6 ajojea ‘vouamase aL eiajas a8 of 40] aq "wenazzfpn 9] 0u89 4 japout ap x6 auvosiad fajoan ajolusounD ap wrEUIKAIDIeP aise yuISHES o apaudanty ap suv0sied Youn some *, axopmansD yeiuatiodso aloSojotus ap aupossod foun voypyoode>" puny vo as2uif9p 08 aahussoun siunsouns op mydsone9 -7'FT ‘ever ajajansouno pzvouLioy a9 999) sopUAaKeO fnepamayut md 16 yp (OHNE? Ind YZeBUMIG} 99 e999) OIYP 9p sOJszNq w “sO[ALAMINIOp We tezwes1o Youn ae aandeJ09 sojplunSouns e amwzyNN HS ameD2I00 ep sojnscoad je yeuorjesado jouamaseuear 2182 s0jajunsouns mUSMOseUE A, jruneweBeuer i am if wisoay -siutar joedea ap auirgar on ides nqUyDs 25 [eeqony “Hest Ferme -eo piasRs ap yam soun itn |p tapout jnstos Zep “|>IOSLEY MOP In| woUIiA up axsoqnayax 2ouoIst ajareq “muedino aseorauma nauad aygoduoD-mnleuEAe B psms epdiouud wquazawdar ne ejjanSouns ‘ue ap ains ap dang, qaaysvouna InMUDUEDTENEIN waRESBION THT GuowsSeusur Fpopsow) MAALSVONND TLNAWTOVNVA PE syoancoy mqumos czanouroad us oingan ynfolnaudns v nstiod Jef “aie soun vamegeis 8] ‘anGedutoo ‘qmamouc suajar 1 one “HRIOARBURTGMOREy BrEGUOS ‘esepour aroqtu9g SIN mOANeNalGuIONy areqUTIOS rerper requ, ‘HquUOABjauyEEqeIOAR AEGIS ‘esspour arequunyos aupmyp990] v8 9] 2129 ad soptriouny 16 soqumor e enSeoe any ap tueWdsoan 16 ysRANUANSuO9 tHdoos uw defeur aids arewwou0 ayereReuonr puryjae op nyqureste un resanou 2189 suas fellue a1eo ut jnpow ap apuidap jmy oAw J0A HIBQUINYDS 99 [RU Uy puREATO}ep aneo 169 wns Hwowreo go nauad jwewodanr ww (29 HOSUR a8 areqmmps ap di sao ‘oupmAE 9p arquiIyas 0 BIRy Bear orequnDS oO IONE wIsIxD atzod MU YO IGEqaLd1.43. Date, informatii, canostinte Datele sunt fapie neorgenizate i nepreluerate referitoare la evenimente. Ele sunt state, dar este important injelesul dat de catre o persoan’ evaluarii datei uneori gi cu 0 te prea mare de date c: baz penira a acjiona, De aceea, organizati ‘volumului de date necesar pentru erearea Informagit Cuvantal , informatie” deriva din inform” care inscamna 2 contura”. Deci, informayia se refera la conturarea datelor pent a avea un anurnit ingeles in ochii ce 0 pescepe. Informagiile reprezinta o agregare de date cu ajutonil carora se pot Iua lt mai usor, De asemenca, infurmatiile se refera gi la fapte bazate pe date formatate, Spre deosebire de date, informati ‘Acestea au infeles, scop si rclevanta si pot fi organizate, anal Tapoartele sau documentele 58 aibi garamjic pentra i managerilor decizi procesate de vedere statistic penta ca mesajele, Cunostinjele sunt ces mai buna solufie pentru complexitate si incertitudine. Ele reprezintai un nivel superior de abstractic care rezidi in minfile oamenilor sisunt um termen mult mai larg, mai bogat si mai greu de colectat. Oamenis CCauti s8 defina ct mai multe cunostinte deoarece acestea ii ajuti si aiba succes tn sca lor. Cunostintele au numeroase rezolvarca problemelot. De aceea, cunostintele irebuie asamblate si trebate sa tele din acelasidomeniu in cadrul accleiasi organizati 1e competitionale in i legate de procesal decizional decat date, Instrumeatele de Iuare a deciziilor care structureazi informatia se numese sisteme de snport a deciziilor (DSS — Decision Support Systems). Acestea ajutd ia Iwarea unei deci vederea rezolvarii unor probleme. Sistemele de suport a deciziilor proceseaza acel tip de informatii necesar in vederea accelerérii procesului de luare a deciziei 28 materia primi in’ vederea procesdrié datelor. Accentul este pus pe faptelor capturate. Atunci cfind dalele sunt organizate Tnt-o 3s, ole devin txformagii. De aceea, informatiile sunt partea Dotele partea cant form care le a un caltativi a faptetor. Spre deoschire de informatie, cunoytinta reprezintd un grap de informeti procese gi experienfa care se focalizeaza pe un subiect particular. ‘Cunostints este 0 legilur pe care oamenii 0 fac intre informatie si gum aceasta este, aplicaté fa practi’ intr-un domeniu apart, Ingelepciunee este el mai eal nivel de abstrastizae, nglobénd vieione, rovedere $i ablitaten de a vedea dincolo de orion. Ese cumiigen experienc! profesionale a unei persoane fnt-an dome Se poate vee faprl c& organ ie companii il defin), av lung genereazit avantaje continue. Pentru a asigura aceasta continuitate, corporatia trebuie si mentind si sf'sporeascd baza sa de cimnostinte 1.44. Gfndirea umani sl anumite tipuri de inviqare sunt cunostingele gi de si de fnvatare al cam: Obiectul principal sl managementil eunost Exista trei metode de invajare: + Invéjarea pasiva sau prin experientit se refer’ competitionale, = Invégar teraciunes fata-Ta-fett interactivit sou prin exemple, necesita lari cunostinjelor tacite. de vedere istoric, organizatiile care mu ui de afaceri nu rezista in timp. Potrivit statistici unei firme mari este de circa 40-50 de ani, pot adapta la schimbarile , durata medie de via’ a 29As0s 1F rosenpord varwaiD AN20190 wo v ‘ingan amo uaia9 wasaseound ep 9p puRtiod 9 my YewamHonAs 81 uesodurae9 jMBuBONLEL sorredans moun ingan ama exo 89 sop yazEA Bio |nsaposd se) svezMyA ep [asoooud ip sERM_SUOD. PUNY MAUS mya “aRNgeNsEP “ypeoraUOD BME HOA B TRIDpIsUOD exD (mB ‘zoHaqIsod Yopeousd vunfeasd UE RUBE mmjndupaaem vaswyoazact ‘umnsuoa ap aparsund ey yatlonposd n99f 9 2p 20] BOxe} Ye 98 ateo ‘atimjonar gaseaoy “2a1w0193(9 1UYay-eEmJOAaL ap FeIpUoUT Foes wOxLOP AIDS (LIBJoAZOD 18 roxfonposd jmBAY ‘sreotsqay sojasnpaid varevofonu ce] weulaBeuru ap awepour euysnpuT ex|njosas ap ayenyus90e owraynd wsoy te 2802034 inqgim yi0ds joa fe MISBONE juaqstx yrrouos ca Top “unEUE smron erfpzede 1905 # turin soisove jmentzny ‘2}0x0U ANE 3189 ap ad oyemeng neqiaryos 1 “osmpord aye ¥ umd wae ONLEDRIVIN ST of ragleady vareyoazap yod greuodezianaio emo 1S eifojouys: go juauaBeueuL —sagons “juomom yso9w Zod pour jay eyuascve ound ft wiseaoe “urfsns 0 x2 18 “efeuorlezjueBs0 parelgaun gonsesd pugs tounge go vutvos 28 4 aoplupsouns jmueneSemeur ‘giuoss uy nojatunsonna vexaizodsp yous four 90 ‘ad guaooe gund ys 34 upeo up sueoduu sp rrynsoo0ud jor un aovof es omngan so[ieuLOFE eIo}oNGEL ® ap adios youn voruyoedes e] wrayer a3 pivaus azeo atl sioauy ano oppequeiig “yyyProdus pe baa expacieatiior de al eforturilor reallzare vvanzare a produstlor Figura 1.5. Directia in trecut a eforturilor de marketing (qpud Foltean F, Ladar L., Marketing, Ba. Brumar, Timisoara, 2000) Nevoile si dorintele ‘campardtorilor “ produsele/servicile vindute Figura 1.6, Directia contemporani a eforturilor de marketing (qpud Poltean F,, Lidar 1., Marketing, Ea. Brumar, Tomigoara, 2000) toate resursele onganizafiei ict acesta este singura cale ira obsinerea celor mai mari pentru dezvoltarea maxima a vanzarilor benefici Managementul marketingului le marketing este 0 filozofie economics, o vizime nous asupra care sunt evaluate din punctul de vedere al torii vor aprecia produsele fabricate/serviciile prestate ri vor hotiri prin actul lor de cumparare dact organizapia . ie piete. In prezent forma sub care marketingul tsi capi adevirar tngeles este ‘managementl market perspectiva, marketingul este in primul rnd 0 coneeptie st in domeniu funefional de activitii ale organizatic. Marketingut tn secolul XX Noul marketing ests un rezultat al combinirii unor abordiri distinete, dar in acelagi timp, complementare, flinded numsi tmpreuna ele pot genera succesul (Onganizatia‘n noul marketing trebuie s& stipanensc’ tehmologiile in care activeaza 32 do marketing pentra crea stabileste valoarea tehnologie! prop: firme pentnt a crea sisteme gi solujii reciproc avantajoase, 1.5.2. Conceptut de marketing Termenul de .macketing” provine din yerbul de origine anglo-saxoné to mai mult de-6000 de defi din, care se pot desprinde semni Pani in prezent sau ide marketingului. Prezinti cfteva det Marketingul este act ‘umand indreptats spre satisfucerea nevoilor gi doringelor prin intermedia proceselor de schimb. Marketingul esfe un concept organizational. ua ansamblu d= metode, de , de previziune si control, dar adicd, din punct de vedere al se poati vinde pe consumatornl. Marketingul este privit ca 0 afacere profitabil’ pentru medic si consumator, care se dezvoltd in economia de piafi din sistemul de sindtete. Aceste F88 JOjesiNsaL v axiugzasp 4p pous on yuizaidas svmouos9 MOISIS UN “SoMUIGUODD ayes IEMD[ONZIP [NOAKE ap-walgypal aus ap ojuTUBuy nuad awxuMjan asinsar eooye aywod no ge tora go Bann 901 Nod ywoplad aise MSY “aye amgon MU OPENS psinsar veaR wuo;LoD IDLE yEIONP auIpmAZOuE 9p gpeoLrad 0 ednp uy. wy tore yeyONzap WS wy “EAU “syeznandan arngan our 3072) “€ “ways 16 mang aysooe asnpaid singan pou'aa Wf °Z ‘esnposd orngan touuos # smug 2°) 18 appinu, rmouo9e “eI90s LOR: ‘eran tunooud 0}9ey 20un ‘juonyrur qis oubunod as-npuisys 919 ‘augur ins yonon aysaae ayeuad> 1 10d 2229 uid ajaiuuop ‘ound ayeyan yuns ajerlaurepary a[t0nsU ep HeN:) -aansodsat twoxou 8 aioa5jsnes ap sigifepou foun wrfoasyp up axindse o 29 wiMOCT #6 047 -yod rop ant] ezvonyys 98 woyeyeuES “gipaui) usquotseyord ang 2p. auaqeis ‘yglunsax oposou 9p axiouny 2p unfaiuy op euuaigoud sojtudosd )dooued asunsor ap yonou i$ ayreurs ap potaras ap sonst wzzaroua8 a1mgURS op BIONON ‘SUKI row o1s> oyegugs ap wionaw eI no axoU Yeu 9389 feuLIOM pL ap FaroIOge TeuIDU 2 ap wiamge eareuS9 ud AONE as aTETEURS ap KIORDN IMOUOUT Te9e re gs (gmuae) guszoad van 6 geando SqeeNyS op vom ARLE whtBIO}P AP “yuroar varpuo ‘xlaejsues 0 9p aundeaud ap ums rou valeenansuco ‘hugiajard 18 aftop Yoaou op ompran jn 0 we unssoy “tojLoyetastOD 18 aosan yurzardar yp Bunoyraw ap srowap mun je anaiod op nes pjeoipow aznise) exiovzm ne ue sp, ‘p[eompons wos Plntd 90 vatmnion vy 3anpc09 quanyps 2p x20u09 updumna auto vuwosiad 16 Gnsozmuen{) ejeoipous aluriop nes roxai fojoe waraoaysnes nsyuod fap 2p ays o-nuy fof 05 & ap vormrnodeo me 1S ss toast ee90e ne aue9 yet as “Bueqneu up rojostposd BuQjO Nd HaFAIDS ap IoiuLIE0 w o warejai0a vewezi(vas 98 SunaxaeuT Uli “oid ‘wlowzuen “quyps “iogysyes ‘arwoyen ‘enpoid ‘eraia0 “sjuusop sauns gzeaiado 3s azeo no aydaauoo ajay waaiop aye wip axencansd uadoxd auaamnnsin 16 ror; Sapoyauk ‘xdoou09 yavezq nn se SunowseR Banoyaour uy ezeg op aydosue. “est Yovieztuaso yp siomep (nd: wmawst0 area autds ap warms: ‘erldeouoo “ypemno wownisuoNN « ‘owoyans v ozeyuourepung uy) 16 efaporar “gorSorens nounienaUTD = id od vosopunnxo # vavoutjusm ‘warapanngd imiad aro, sojieuanse wouwzslear . pyeuotiersdo vounisuoup + 18 mymupaur 2 ezyfen ap ap 6 aumzisaid 9p x0j2poyour “yzy|eww op sofsmounNsE! faqureste« ‘aqataid ueano # nuitad arwzynn (arpzups 18 arvaomuosd “ormoyqnd) sxezuga op anises3u 1ojoowopear WS aoymmtiae imyquresMe -«iri de sindtate sunt nevoile de ingrijiri de sanatate Ali detenminangi ai cererii de Ingrijiri de simatate sunt ‘+ prejul acestora - este un determinant impor Tn general, costul care st Ia baza pr format din dows costurile medicale directc si indireote. Pacientul pliteste, sce si freevent unele piri sle costurilor ererii individuale. ‘+ prejul altor bunui ~ deoarece acestea pot influenfa costul resurselor ingrijirilor de sanatate sau pentru activitatea de cercetsres ‘dual ~ in general cresterea venitului determina © cerere mai mare, dat sunt situatii cand cresterea venitului poate determina scliderea cererii: Nevoia are o sfera mai larga decat cereres, caci oriee nevoie se transforma in Produseiservieti Nevoile si dorintele pot fi satisfacute prin intermediul buaurilor gi servicilor. Un produs se poate definit ca un set de atribute tangibile si intangil Tumizor il oferi consumatorului in vederea satisfacerii nevoilor acestuia. Dect el corespunde nevoilor, el poste induce, manifestaren cererii pe pilaf. Se face distinegie mire un produs fizic tanaibil si ua prodas intangibil (tn alti natura nu constituie un scop fn sine $i nici nu pot fi concepute fara a se fine seama de cerinjele consumatorului, Caracteristicile a, perisal prezinti o serie de caracteristc 1) Intaogibilitatea - ingrijirile medicale ou pot fi vizute, apreci similar on produsele fizice mainte de a fi cumparate, astfel incdt pacienful nu poate ‘cunoaste dinainte rezultatele intervenjici (consumatorul trebuie sA se intiinessca eu furnizorul). 2) Inseparabilitatea - ingrijirile medicale sunt produse si utilizate in acelasi timp, spre deosebite de produsele fice care prima datt sunt fabricate si abia poi vandute, 3) Variat si reaultate ia eventuala Ay Per ele Sunt farnizat 36 Utilitate, valoare si satisfactie cumpirare, ia timpul eligi seu consommului pro compara asteptirileintile ca setsfecile si avancajele objinute efec mnai ndicat ecortel dint agteptin (Vsloarea peroeput) $4 avantajele de satitzctie. in cazal in care consumatarul este increderes fati de ace produs/servieiu 3i isi va forma ertant “Marketingul serviciilor difera de marketingul produselor, Cei care practicl importante (cei marketingul se numesc marketeri. Marketingul are patru vari ppatru P) ‘© produs (product) promovare (promotion) 3} si serviciilo narca, gama si varietatea le §i serviciile conexe. jcitarea direct & consumatorului, promovarea vanzirilor, re Mical de distributie este aleat online, constimatori mentelor bazate pe Intemet”. B-marketingul poate include vanzarea, publ cercetarea de pista gi serviciul Dac mix-ul de marketing traditional este construit pe pi {-Promovare-Pozijionare iy. mix-ul_de eMarketing au fost ile Populasie-Proces-Profitabilitae capatnd astfel o non’ dimensiune. 37se unoqreut ap 10} nguod umiRod un gyoazsp as SB 28 “eoguO[ea 2] # anuad aresacen ayosmsor Suna ap othe De wR UpEO uy oneMIAISIS S200 uN ase BuNoyUE ap BazOgIUD| Bao op eamEITHMEL A “PST ‘seao2 no vareoy suofugnsooo sions pugurSowr “greajozer wuia|qoud puundnsaid 201s ‘osnpasd ‘aida as-npugredwioo ‘amupdosiprayuy nes ayomp ay pewadns aywyaspeous ap apornyy o1Sojoiyisd nes) axmmauy 2f09 rer “Toura|qoud w yor] ‘upout fpr ona v op warmond ‘guoBore9 sxaus eu ty Fopt eoutnapt 2p war ‘201 wasboywa 9 jum wads reps arma ap 2 swoump 10;008 ¥z¥q ad Wzya one Bey SIE at ‘adera nayed wp aamdios 2s wfguatveazo nsaooud ‘nyuouiop ap 1HA195:PC mon souin0 Bp sod redouow tn 9p gorpunf ashojond 0 ap jessao8 a ezorouousg msoweaouy “ieidos {J © {OgIP puny “Diord 108 foun wazeas> w) sonptOo yMUNAODND wHEAciL, soquenetns too Ese MneMeD yma. un-aIUT pord noe uch man @ gg afungouns fdoosep 0 Is tiwaauy rofleznueSi0 raymyuaiod eprom o tatad Buon 2459 9 waieIo}otue Yo imdey ap mroyusN ais hau aitiaysres soypsnpaad w et now nprasss/supotd man ¥ axeyaazap ap eIRaiEg awosisd ates200ud soizy oususroeris -o1 2 ands (20 op eniqion s0 4 pjeruma pnsvory © us yzvauotio® gam ous ‘Haaascyy nes fopy [N01 ouresoud oxsaay ayetue 18 LrepueaK ap aopioads 9 myouosied y opeod estusuen pxlouofu] “WpeaF0I05 16 10p09 pa apnjout od v6 softewoge feur-a wad ass suns o1v> apes tsvongnd ap oyzwezasdar ying “somMONs0,9 axeuLZO;MI ap afouNoMG « ‘yetqour atuoyaj91 16 awep op az ‘pnjout soqwosivay9 opplesyanWIO') *,aalUONAD|S‘Mediu constituie o sursi de oportmi uctura resursel cazil unei strategit proactive cA intreprinderes poate influenja mediul, alegsnd piofele care urmeazA 38 concureze, schimbind structarile industriei, angajindu-se in fizinni si achiziti, in activitati de creare si dezvottare 2 cererii, precum si in inovarea tehnologic’, ul de marketing este un document seris in care se precizeazt toate je de matketing ce vor fi realizate, precum si modalititile de implementare si control al activitiilor respect Un plan de marketing le si rezullatele vor fi monitorizate; asigure implementarea strategici de marketing, Usilitatca unui plan de marketing este pus in evidenfa de urmatoarele aspecte: ‘oferd un cadru cocrent pentru implementazea strategie de marketing; este un insirament de control si de monitorizare & implementiri activitititor, informesza pa rabile-ca care ftreprinderea se contrat Incertitudinea este redusa prin intermedi! procesului de marketing strategic: ipanfii asupra oportunitatilor si situatilor nefevo- 1.6. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE, 1.6.1, Definirea conceptului de management ai resurselor umane Congeptul_ modern de management a pesmi specifice din domeniul material, ex pozitie proemi resurselor umanc. Noua abordare pune in evidengé faptul la fel de important ca gi resursele financiare sau materi bunutilor sau a prestinii serviciilor de sandtate, Ene He eee 40 Profesionistii in resurse umane sc preocupS de cumoasterea factorilor care influenteazd. comy ‘in scopul formulas administrarii de politici conconiante cx misiunea cabinetului si reglenientazi domentiv. sructurile de sainatate prezinta un pactul factorilor novatori precum gi ‘Managemental resurselor_ umane ceracter complex 1 resurclor umn ete offic goni/specializiri), precum si proiectia acestuia pé diferite orizonturi temporal ‘© cstimeaz’ eficiemta gi performanjele necesare si dobindite; ‘identifica potentialele sincope produse in relatia cerere/oferts, pe piaia © dispune sol izegulari mentul resursclor umane gestioneazi aspect tegoriilor de personal medical, jcturilor din sinsiate, pot fi determinate prin de spocialitate, concepiul de ,xnanagement a resurselor umane™ ‘este diferit de cel al ,managementului de personal” Managementul resurselor umanc vizeaza: in sanatate, in scopt ‘Managemental de personal urmreste: abordarea pe termen scurt, la nivelul obiectului de activitate propriu organizafiei a problemelor personalului ineadrat, respectiv de la schimbirile surveniie in te pe piafa muneiisungraourgeo ten atize.ss ap 207 puyuorioury ‘yuouades no 16 rlummuoyred sopfolesue eamesouroad rusod aie joprusend ezeq usd yusAd0 “ou UpfeduE zafomman o snpuesst@azat andooiad ogo uautonay ysoy ‘eearpoun radnypo w “(ue [9p uF tou of) cancun ase juautbuaun sojszme> wagoymuape yndoos UF avemMoqED PLS qe URE ND ywayMMoouDD eztyeUe H sreod sorfomoMy. Tey ngy98iqo no yluuosuod uy ‘mnyryeuosed e axeuorsuauED ‘upous wounay od A 1 ap 18 fouayo BIpas vamMOFeA aySvounD tap eoVEL suvorezendsonoou nes sox “ond ‘covergays 9p qumonans oad ef 1S wots UL ENenstFax “u3W90 (MAIL @ uns ouvam sojesinsor Hawourueyd ezeg vy aes axe ofoWUTUI9T (210 804 ap 19] 26y 1S topiaias e gyeuturom eiuapi4a) npmaurges ‘uvsooou o[swuowNaop 9 yunyOdo warma[dusoa 1 vasHHD0 inudosd yooosmaszogur mpmuuaysts eereonpuco 1$ vorwinyu0 © ‘mpauad ynyr-so}aras earesnise temqemnde 16 porno} no yaBjop eon wr ps8 0 no “(gjusuadea ‘oxfeonpa) tiomsuadiso9 199 Muyoay 0jeinquye vazsundiroosep YHSsIaH o_LIOIZe worEISdLIOD « ‘aspoqposarosap 0/8] ersoe puvatin earsiaumiey ‘altesrodur voutgi uy wroisaoy varefirese aundasaud “iojemmsod woreuopsc « ‘uqpid op jaarm tiejaoe pindas op ne ou0S2y¥9 \Sers9e usp aumysod ‘Squofareo nes apex8 oxumue ydnp opsnjsod ezesdnid ‘ear: apse “feyound ad ayezeq afoporaar #6 soqrI0}963 varesedi09 ‘soqumsod wareuopso 1$ vaieoyIse|a suns ayeZINR DADDY apapoIsyA “tolimaNsMT 2 mod op eneaiar my eiysaoe eameadowur aren — pymssod vesonprag mmuefeue earenjera ‘ompoyad 1 erla9pos 00 vane ua wiorgo wzeq ad ejaprepuRys vurMLARap go nated ye wunzaid eandunsep wSy -oveuinse ajaiuemuograd 9st Himeaud asuosumanc “5 aye ‘oasouo> ooury ud yerofor aise auewn sojasinsar ;muEUISBeUN auvara sojssinso4 manuocaoSemew apron 61 ameasuape connor rosoundos o[tunpasard 18 nioop u5 a[.aentautajiat lose um MONS ToLsgIANoN wasenEYsyp 1S vareztEIO , «de stnitate, iccare categorie de personal este evaluat asupra performanjelor de instruire, motivare, promovare, dezvoltare a carierei, stiri ati costurite ulterioare de pregatire gi perfeetionsre, diminuarea cali serviciilor medicale, afectarea imay brut de personal este dependenti de structura si interesele in aceasta puldnd fi solujionat din resurse: inteme, cénd sunt luate in calcul, preponderent sezultatele trecute obfinute de o persoan, decat aptitadinile solicitate de nowl post; tatea reali de asigurare din jar la neajungere din surse exteme (de regult, dous ne pentru 0 recrutare extern), Ftapele planiftodrii resurselor umane tn sinitate, sunt > y y v v proiectarea, in care se calculeazi neceseral total de personal prin Giferite procedee (analiza managerialé, tehnici statistice sau exgotiomice), in functie de novoile comuci cstimarea numarului de personal in special Sunt analizate categoriile de posturi existente (aumér, performanfa, Mexibiitatea, promovarea, profilul varst pe sexe, etc. cele proprit ctapelor reformei iniermedi catégoriilor specifice de posturi necesare (efectiv, respectiy personal de profilaxie, paramedical, asistent! ea personalului, se referd la col existent, in legaturé cu inile, experienfa si performangele dobéndite precum si cel now incadrat, pentru formar, acomodare gi dezvoltare; ea virstei_legale, rata pensionicilor pe grape de virsti si sexe, probabilitatea restrangerit profesionale; structurn altor ‘pierderi (decese, transfer, ), ete. rea propriu-zisd, se bazeaza pe zezulatcle etape $i vizeaz estimarea nevoilor viiloare de persona procedee, asf: raportul efective!populatie (norme recomandate de O.M.S., comparafi internajionale, zone defavorizate): cererea suprasolicitatt tn cazul nor sesviev, care impun schimbari de strueturés nevoia. de sintate, determinatd in saport cu tendinga (eroflaxic, cpideniiologic), pe objective si cateori de pre 44 jcarea $i solutionarea dezechilibrelor reale sau formale dintre oferta (inervenfia politica, motivatii economice si de piaja sinatapi) jrea_sirategiei, elaborarea planului si aplicarea coregtiflor de ‘sistem (organizatorice) si de gestiune personal in form’ continu’, planificarea resurselor umanie, reflect cu dificultate nevoite ingrjiilor de shndtate din comunitate, Estimarea real este: viciat® prin subdimensionarea necesarului de medici si personal cu pregitite medie sanitar&, evolutia efortului financiar de dotare cu tehnic& si aparatura medicalé, respectiv _ctualizarea periodica si acondared oportuni a drepturilor banesti cuvenite Recrutarea, selectia $i angajarea persona de durati, Recrutaree constituie o activitate di vacant si include examinarea post impune un efort complex si procesului de ocupare 8 ‘2 surselor din care pot proveni formula de solicitare atractiv”, Prospectarea piejei cesurselor umane poate fi: © ater struct esi, fn cae salar ee de para ° preuniversitar de py de munca), sau ex: (programe de recrutare, asociatii profesionale, firme speci © mixti, in care varianta intems este combinata in diferite proportii cu ea exten’ Colitatea personalului selectionat este dependenta de metoda de recrutare Si so realizeze prin anunturi cr re si atragitoar avantajele o2 pot fi dobaindite. Scopul unui anunt este de a inserie in umar suficient de mare de solicitiris fand, este 0 forma in expansiune, cu manifestare jn favoarea unor persosne; ii cabinetelor de recrutare, tind 0 cervetare activa, prin care sunt identificati cai mai propozabili 48Le wos ‘ojangouns soun easouriqo nnuad Suny uuouiio) off azeigant 0 Bf zz2q op" easy Saud oys0 “(uonLonps) vifoonpa © idmiqua ayosormuim giounstp 1S yomueurp anzysayrmeu UW asasyBas 25 2300 tg wiuvisqns ap wusojgoud © earzaudar pxivzn8s0 nize ‘ounfeoen sopumasod varednon eyurzax a 9p sfiojax opqers yuns arfoajas 1S axes vilezueio uy anor ys sap me area x mymysod ‘eiuouadva ‘orauorsayord ofalunsouno ne oreo Heprpie> rtatodd (ett 1029 easeoigaiMapr* enmzaidar atioajas 2p ynsaneid yo wudemyoUoD ayEOK! aS 13 ‘ayeyoads ut ‘azneo (greurumiarepou nes yaBUTMIDap Bemp od) BAN ‘RULEO} HH gouME ap TaRMORIHOD w EGON 9p roRsMLAE waLE!DOBE_ O ty “uopt on soreidope pizio9p voreny 9 myrysod souyrsads myeia eda (azapuod “tei0as) arejound ap au foun v 1S (oH9 ‘1894 ‘aendape fofugar 8 poral oun earmayjde und “Banmusap vareworfooyas 0 ‘oysiuozard ejarep ednp ‘soysleprpune ® wi 18 vousue8ay “wareayyear “elusystxs) emyupepuss ap myrumsap vareoyLZIA ¢ xy tod orimynst Imipos vf oyeunsyysap ‘oxlsajos 9p soun je mpupwora1 nes >jojusiofos epipues yeorput ° feau mnjeo tavoysuopr jndoos uy ayenyeas 6 asmpuOD nes Ezoqs 2p uprony “dru uy Mnosyp 6 ozwene ‘Zeo ap exe ‘918 OUT HEATEDP eULT Uy “afoa|as Op aotyroeds 2b] emobgysop 1 zveztunize “orenyeAs ap. uypata “arsazoad uy argu 2s anes and pausput ‘aarp dy ap u 10d “gyepuoge vont: ednp ser ‘dnu® op tes joued Senders dy ap y rod ajumgasonur ‘yezq{nn mruseusos gdnp “vouoead wy fongmysod sojaimuso ayeldosde rex “apunusana © rasod ynouyaads auc gS juDseweU eo pupE ‘aminmar ap rade v myo sjuazape -aorqnd “eounyzo09 osaiyun area ‘aren ‘ponrearp 18 2)993 amsod 1S oyeygugs orp ius © ap warenygised zopleplpurs zo “pou ap sopm2e) nB10y oO ferinmnsar qoaau ouig rem (29 apundsa:o9 jour 1S eluapiodxs 0879 v ra ymsod nnusd tiepmpuescomportament interuman); instruirea de tip ,cos panel”, pentru a analiza si aplica decizii in vegim de urgenta (chirurgie maxilo-faciala), fara jgnorarea stirii particulare @ pacientalu © managementul carierei, utilizeaza programe de analizA a conditio sirilor impuse de drumul critic ce se impune unmat in scopul ascederié [a anumite postu Procesnl de formare gi dezvoltare sub form contim ‘medical now angajat si cel existent In servieiile de sina practci te de echipa medical; rocedurile terapeutice performante aplicate; © standardele de calitate adoptate/impuse; slabe gi aplicarea oporumi a corecturilor de formare prin abordarea unor solujii adeevate de ° Programul progresiv de perfectionare adoptat, cu menfionarea primal evaluari convenite de comun acord. Pregitires continua sc impune indepliniti de calitate si in condigit de confort profesional, prin: + crearea unci atmosfere de Iucru plicute, Intr-un ambient cores ponza prognozate, sa fie descompuse pe elemente simple si subiec practice, punctuale, proprii postului sa constituie baza iar cele teoretice, terneiul normativ al justificarilor de © evaluarea stadiall si feedback-ul cunosti cconstituie repere in procesul de instruire. Dezvoltarea resurselor umane constiuie forma principali de adaptare a nou, in condifiile practicarii unor investi continui in instruitea si dezvoltares capacitifilor medicale 48 © programul de tueri normal dumninici, sirbitori legale, de no: precum si darata acestora; i instituyiei din sinatate de a organiza si presta servi antitatea scontata Evaluarea este un proces activ, dinamic, integrat si contin raportat stan- dasdelor acceptat. Evaluarea urmareste indeplinirea unor sarcini gi sesponsabilitti impact major asupra echipei medics r. Penta a se de corta deontologie profesional este wecesird utilizarea unor de necsntestat, care s8 raspunda nevoilor: program in actuala practic’ managerial © multitudine de metode de evaluare a performanisior, printre care cele mai cunoscute sunt: © scara de evaluare profesionalé, presupune ntilizarea unei matrice care ‘opereazi cu eriterit de munca, corectitudine, sigurang, etc. 49)ja UL afsiep aeBosfe sons span eno yHTeAI B nO wp ares ajimuan anae gimpomoqa v8uas smmAstoa gongnd ayeieeHs ap apEsooxt 1 paridns ‘Tevorfeu yoo #8 ouo15) ‘sreuodiapsuy sjansifer wp soorpaur ehuppwa pursud IojeIep wamoNAg [opetep wauxpryoes99 amfise © 2p 2a osmmsor 9p sOPOIALSE voreyHIquSUOdSE! o ‘(qreud npous nSeroads ‘yesouell yulospaun ap) jrpent 9p aqsuoBeIe 0 ‘unifies “oloreuions odo ny93iqo ony a1e> B 9p ayeand & yes apaaaud. rnuod orpous mapoory ruagogsuapr yrdoos oy as ‘pmiluapyyuoo asa yyered ap jmpoo “ayedope Ap rd exmay 9p soup no “warsts Ur Fienur now Torpoms nnd aqiqmuodsyp “asec! unpoo no ofeystT axes sojeoomp gandlise emus eonSMAS op MILD arf pot cst 18 soypour ape ajeuonso) ayansifax oxpoued valor no Jojasersrarm aye 1S umoasd ayeor}i m9 9jeuNOD no, EIGHUOSUOS 10 vyouymou varere}>eq jauTafax no ayeyAOFAIO Uf 1 anepyyea 18 248}09]09 ayarep x ‘ouioad Ut, reztueBr0ar yoy so4LoIpour eiMaprAd Y d1303 LoypIpoea eiueplna “C9"T os sendun sofsutiod exinjoas no oder af Rezefenjoe 1S pour jnRLALIOD uy eaoadsar ud gasp gsoudo vaieanou ‘aneonzap ap fea stao no imewojindjruosia ap ramope ‘eanaorgo aparsoryaam (eruTont amBise o¢ 95 a!ngan sown ea muowios ype 3y ‘renp: ‘quppo nipoouos 2 yozmea HILO; LIOD \(eauods‘arosounydns a10 gpd) ngs aye rum Ud ‘moap o ‘auefeun vj ayusat0s oreouRUy #aO NO syei0qe}09 Uf “eunsiod ap wmNNS anyo ap rida aise arioumy piseaoy variezru0 juupeo th reledue anya ap asndap oun w yfeuavec varuuyues guizardar ayeIsaud iRleANoe wIeIg “Opfesu vommcounwoy ‘osue anoapo 2709 n> ‘aniequoo “arersestiog vounus ap (is “AxlyPULON “OM varemduioo yzoq op epoain idasp are area “LieBeuews ap ap [oyeaosiad 3p eyez|gn sop ROHR © Sys ‘oqezAMODDId pancid 16 astaout ford sjaluopiad Hamonns & (eauuBou ‘eanszod) sjaursny 1H) edn inmefesue vomnyeas oundnesid ‘mnjmuowmrodues v yaLo|Ea EIEIs Oo ‘udangunquay osomgan 99 ajyuauiop nes o[EEpUeHZONa: 15]. MANAGEMENTUL CALITATIL Definirea notianii de management al calititii Managementul calittii este 0 discipling lor si precticilor referitoare Ia conducerea ci este rezultanta unui sistem ce cuprinde deopotriva modal de luave a ‘pe plan strategic si tactic, dar si fluenta procesului, respectiv fapiul de a ru exista blocaje intre etajele sistemnului in care decurge acest proces, Astfel, exist mento calitifii Se unmareste punesea pe pista a umor produse (servcii) care i asigure: + satisfacerea mneiunor nevoi sau ceringe definite ale consumatoraluis satisfacerea asteptarilor consumatoruk profit sau beneficiu pentru producdtor. 1.7.2. Conceptul de calitate pomnind de ta diferite standarde generale sau eu anumite ft produselor (servicilor) care au Calitatea este doterminaté de factori extetiori piodusuibi, care se m dati cu evolutia nevoilor si a mijloacelor prin care acestea pot fi sat Principaliffactori determinanyi ai calitaii sunt * progrosul siintific si tehnic; reconstructive, ;comparab Bxigentele proieet decét 0 re copii, cl si aul ‘unm, ciptiga teren datoritd noilor soluti tehnologice, care le fae mai accesibi sai performante. ‘In tunctie de fazele tincri, iar implenturile dentare, rare numai cu dou-trei dect problema de sinatate orala bine detern Calitatea omologard, care se refer’ 1a vslorile individuale ale proprietajilor unui produs (serviciu) care au fost avizate de 0 comisie competenti, flind considerate valori de rei ticilor produsulut (serviciului), aga cum este inscris . intre valorile a 1 sib = 8), sare exprima nivelul caracteris produsulul la incheiéreass aqe;o0s sojeureaBoud exnsadsiod ayp wrind yao ‘sopeisat03d '8 aojsuresBoad ope aummo9 ayoquouiap> amuppIAD uj sns Twat op ‘wep yprouad o nuied asndosd ayadea 2p eu 12.) snypuseiZoud 8 azztaypens ud apo ynootoud ges sume ap uexd un pup 16 wuarep dan op peotd 0-0 jrqeas agen asco “igaioe 2p dna un ~ roqoud 0 ose sav Hd 24) sof jonuopy wy yavodam ugar 0 topsumeifon 16 aojajoaiond exdnse exe te 2 ep ayid am purgmm 6 giwanacciap dwn 9p zpnowld Insoiqe tm T2UTe 58 20103 aoe op yas tm ~ soorou =u no yeatado (9361 ‘wowjeag PHY Uy Sampaco3 PLY spomayy &) CLIO "omtaorap gue “esepap wan ‘aavaq eld weyanse ‘oyeaoye rads dainsar ‘owp aanoorgo :taoyse0" av aouioeds aqaotaate sojtediomd vareositoas ago Sioquo> sojsusfondiiojayajoid axep—soygigmop rare BoFeyy ojo 20100 pmuomoseuey “Tet ADLLAIOVARIVE-OTGAW AOTALIAON 1ATDINAW “HOVNVIA VaMVINGWHTAWE NJ INAdOUNA DLLIVad ST ojenodeurw womise ejuoroye oyS>}eyeunqui, ‘fee’ y pnunuos vasmoyuoa 1$ vamwzyrolMam e] wiaser as vasoySoanides -aplepurys Up sYo{uLe9 ns aynuE|qo afoqep wyodu09 9s \S Jonspaivema jaun aims “rareurunex ‘waremnsyur goycun vuisedsuy +s 208 OSL 2IapEpHEEIS na areyRUIEZUOD 1 pivoSeysop 2s of9 voRp vUILOEP v nnuad ‘elezuEsIO wp ojaseood uginseysop ® eanewisysis eamunuexs auncdnsaid vaceny S$ auvo4fisan ‘assy Sonpucins ‘anioadsuy 9 (RUETwOp Ut o|ayEPZaN w azeMyEAD io ‘jeuoyZio~p - zofasao0ud ymmInSE}sop AHOe pn|quiesim) 9ywar RiKNIED yyoWED & faysooe voxeyuomuoydat inqwuosiod eastuay + 4oyoatsoargo was 9 meuoriesodo 1S yoyoye)s waa ‘nsyoatgo Jofarooyguum vezezyyeasaySouglan rage fauna ed opulusay 2p Yoogystyes rus wseOH 0109 a 20 agauraiqoid ((ufeqeanoe oyp ayaa gf oasoa wrepsoge ais9 wanfsdny area s(oroaou ne pago mo ap apiifusur ourigo rod versed axe 09 ‘ayumyjno sjuopa na odes wy exsuyop 98 spoHRUES ap LopEaEL vorenTE SpeyUyS op LoLAAfESUy wOpEED “LLaracteristici Li se dest. respective 0 singura dai presupume desfasurarea unci sunt interdependent este fnit, pentru fiecare aetivitate specificandu-se un scop gi modul in care se desfisoari rezultatele in tabetul de mai jos sunt prezentateclementele distinctive ale proectelor ale progremelor. ~ Elemente distinctive ale proiectelor si programelor (apud Bibw Na , Managements organizcpilor publice, Tomisoara: CECMA Parmer, 2004) Caracteristil Proiecte Program 1_| Relajia de ineluziune Pane inves 2 | Amploarea domeniului vizat _ | Distinota De arabia 3 | Pozitionares in cada) Componente aie | Intrument al strategie! 1 procesului programulu: politicii de dezvolture ¢ [Dare Clar definite Vag definit, eiclied 5. [Roll chine’ Planifcare $1 Planificare, coordonare implementare si supervianre 6 | Buger Fix Global gi modificebit 7._| Focus znalizei de fezabilitate | Performanté Performanti si impact Aceste diferenje trebuie tuate in considerare nu in mod absolat, oi doar ca 0 regull cu caracter general. In practicd, ins, au loc destul de fecvent suprepuneri ale respectivelor earacteristici si de aceea este utila o delimitare, cel putin cu (elordintre propraine si proiecte, ca un prim pas in analiza Fezabititatea si analiza de ferabilitate Fiecare proizct comport o analiza si o risticilor media in care se va desféigura activitates, continu8 cu accea a resurselor pe care le comporté analiza de fezabilitate @ oricérui project dau masura efi probabile a acestuia. enm ativiii complexe, desfigurte peo are seografid tare (i nivel national, continental san global), programelor. Programe ngajate macrosinucturi in care se va acfiona: fn ta implementarea programelor se realizeazA prin proiecte, care separ constitutive programetor tn ile (adica vor putea fi alese pentru 4 cadre] programulu, altele mu Astiel, in cadnal programului de integrare a Roméniei in Uniunea European’, fnctioneaza proiecte de reorganizare & sistemului public de sanatae, de constituire a unei reele private do servieii de stndtate ¢a.m.d Analiza de fezabilitate a profectelor Analiza de fezabilitate a proiectelor comport urmitoarelé componente: studiul media6s wounBoreang FBO} Wy spas mgea ae “snseodusy samu99 10]H09 EIEIO 4 pRONHED “vonmUNLND ‘waNNoIPEID pulAId oumeosd roun ¥ YOROUIDSIS fe ud ‘wigeues esdase opcistmsuen Joqsoq aye astaxpe jase mmsqas vorenump exSoreuun AnoeIGO W200 “GZO UO) RU aqqstuusuea sopjoq vassoupey~ { (aanoa1Go -smonzondsaioo areoremnudn 18 Bremiow ormguys 9p auta|qord no apsuEOsiod 16 aqenNaUr ENEMAS wOATHETINqUI — 9 yA 30100 -ANoe [e}90 JOr un waAE op 18 ove}guys ap so} fnpeHludIOd Bam ap wunong 9¢ 2 ap vsuEs NaFD US Magan sv Lue 99 a1sed ap visiya na ajoueosiad “qzoz (nue ur Ruyd vo wzeazia ALoaIQa ISeay ESCONEMYS VOATTENEGUIT — ¢ [MAING ‘arma1o0s wy s[Lingou muyjdapay ee ap yiqeteo our 18 Sowuys eur ax ys mqan} se ouMIBos0sna UIP MiDUE “OZO YUP UE LUDA Joj}9up earEMES — p TANDAGO veeta ws somgues 281s un 9|-npepmmdise "vung Tem ayREUES o var ys mgan se auniRaso1n wIp tefoosaxd 16 pinaspu-now Hoy GZOZ Rud UL YUE ‘eheta uy soveags p203s un — ¢ fman2a1GO aye2u0NRf0P sojundnid whegugs jajonrs ageouruues pudergungan ‘auguious 9jaye 10) UE LEYS 2p 2[mas anuip viuaranp gZoZ [mu UL eUET E> RIAJAI 2S ALDaIqO ISO peyEMYS UY OVE WTO — Z THAIAGO “ yenadlouna wountiea wy averyays nayuad ammysepHOS — T HNANDALGO 8s myntoroed 2) 1908 optmadaup no aed neo <8 gueadoungy sounwe yo sompnaeuniey-o: Jopy1s02d injnyuowofieuem vaseuoMatduay nunTed goup yo jnsuas uy ‘omeyodun mums syEKTiqaz3y 9p oziyeue’ 21599) ‘STEIN = 3809 BzapeHY (— ‘ereuseayge - 09 easqeue (Z ‘ou ex0un Baieonponur Tes oUIaISIegns 1Of>;EmI9e Hak omWS200U PleFOMEUY “POUND YUKU BMYeN 9p apETIOFe ‘poruouada mapmygezay minuowua raneroadsas (¢ juan vj varexdepe (Z ee EIEIO wowBsRAUOD (| _poiuyor vovonngecet porSayens asemou0 (¢ vorpunt (z ‘wonijod ({ sngozaf ajesuauodiio:) ‘ortiouoos 1 gpeuorierado ge22} 918 WIOBENED y arepIOgE Ie 2j=> dt tedaoiron wannyad nnuod gibsacou warenjens a} 9p InRIpms. vaNIOgE| "poumay ‘goxBoreNS guns 18 ‘Jo}Ip vase: _srmigeay 29 peas — ymaoraud voneynuniny -g yez2jand op |mupms — prewrunjosd vtisayes “z mgr B anmyorNe amanu ebe 18 sep “ourpy_ysSOUt “wsrEOUND “ye idfactorii diundtori si no depiigeasca standardete sionate stabilite de comun acord. Obiccdivul 11 ~ Un trai mai sinditos Populatia ar rebui sa adopte moduri de vind mai sénitoase, manifestind un comportament mai singios in domenica alimentafa, activitatea fizicd, ve Objectival 12 — Reduceres afeetiunitor datorate alcoolului, droguriler si tutumului in toate statele membre a efectelor adverse asupre consusnul de substanfe care dau dependenfi de genul i drogurilor psihoactive, Objectivul 13 — Aranjamente pentru sindtate si tn comunitae. Obiectivut 14 — Responsabilitate multisect iald pentru siniitate Prin avest obiectiv se urmireste ca pnd in anul 2020 toaie dameniite s8-si recumoasca si st accepte responsabilitatea pentru sinatate. Obiectival 16 — Realizarea ealitati ingrijiri Pana in anu} 2020, statele membre ar fi trebuit sa se asigure cB manage- ‘mentul sectorului de sanatate, de la programe de sinitate comunitare, la ingrijirea individuala a pacientolui la nivetul clinic, sunt orientate catre rezaltatele sanatari ~ Formarea Servieiilor de Simitate si Alocares Resurseior anul 2020 Statele Membre vor trebui si alba finangiri de alocare a resurselor pentru sistemele de jeatru sintate rebui 88 se fi asigurat c& 19 — Corcetare gi eunoastere pentru sanatate St ar trebuit s& aiba ‘ul 20 ~ Mobilizarea partencrilor pentru sinatate Implementatea politiciior penire sinatate pentru tofi ar trebui SA angajeze grupurile si organizatiile din sectoarele private, publice si societatea pentru siniitatea tuturor fementeze potitici de ,stnatate pentru sprijinite de stracturt institusionale ‘onganizate si conduse tntr-o manier4 inovatoare. in, Sistemele strategice ale ntreprinderi, Ed. Esonomied, 1998. cy: why leaders can't lead, Jossey- Bass Publishers, San Francisco, 1989, Bennis Warren, On becoming & leader, Perseus Book Group, 1994, Bibu N,- Managementul cunoasterii in organi modeme, Curs Doctoral, Bibu, Nicolae 4’, 2003. Management comperat, Abordares intercultural, © sbordare modesni. Edifia a Wl-a. Timisoara: Bditura Micton Borza A., Bordean 0., Mitra C., Dobocan C., Management strategic, Bd. Risoprins, ‘Burciu Aurel, MBO & Cictul afucerilor, Bd. Feosomica, 1999, ot9 ‘ctor eof wounpy pat “YousaEisra wortand gyelo aeRUES “IA TeMoed “WY nuEpod “A nuRgoK) “Wy prAodog oa ‘atnone, jowetieuey “Ty nosadoa enes aria’ 6 suasisy 1092 "BRAUER “PE Stone “ereodtuny ‘ssuriug “pa ‘yordojodusiod suepuogs sIPArd “SH}OOIN “y NAI’ sect ‘9002 Seid sey 2010 pouorioy OHA “UofequadoD “tae 100s Buyyse 10} sarBayENS vwoodoing uo Jaded uowsnosp e (@ wed) da Sinjanory “Wy peoMERNAS “) UosBiyeer so1-001 46007‘, “fay coe '*p60-6zL-€L6"8L6 NES! ‘L002 |8 wuomrsdeueyy 2p eayzerd upiony 9p svunupy $3661 ‘WoIog ‘Pa ‘oBovens tuasaBeUy {666 ip "H aneyseBoP-oonAKONS UHAING WIOGoO BUNA wiomafeneus muusd ueponsPorter Michacl, Strategie concurential. Manual de supraviesuire i eretese a firmelor in condi 9. Rakich $2, Managing healt services organizations, HPP, 1992; uso Come, Management stoi Ee All Bock, 1955p. 77 Saltman R., Figueras Sunteies Copethen Wi, Schieshein C.A., Kerr S,, Theories and management of leadership: «critical appraiseh of cumrent future Lahtinen E., Leppo X. (editors), Health in Al jves and potentials, Minisirz of Social Affrs and Health, Finland 2006. boggten J.. Kaisha ~ fa strategie des enterprises Japonaises, Les Editions ion, Paris, 1987, Stincivlescu Alexandru (coordonator), Mic dictionar enciclopedic, Bd. Encictopedica, 2008. Taylor D, Aday L., Andersen R., A social indiestor of aocess to medical care, Journal Healht See, Bek 39°48; US, Congress Siaff. A’ Disoursive Dictionary of Health Care for the Use of the Subcommittee on Health and the Environment, Washington, DC, 1976.gto, DC, 1976; Ursonit §, Management Sanitar, Editura de Vest, vagomiristeanu Aurora, Politic’ de alocere a resurselor ‘medical in sistemele de sandtate. Romain covtextal Central pentru politci si serviedi de stnatare, Bucuresti, 200: Viadeseu, Cristian (coord). Sanuxe publica si manigement sanitar Bucuresti ditura Cartea Universitara, 2004, “Vindescu, Crist sanitare. Bucuresti kin D., Measures of need and outcome for p ‘Abraham, The mana jue. Restoring leadership in business, Harper & Row Now Yor 1989, Zaleanik Abraham, Managers and leaders: ae they different2, HBR, 1977. Zarcovic, G., Enichescu, Dan, Probleme privind politcile de sinitate in rile Enropei Centrale 51 de Rasarit ~ Evolujia mconta gi perspectivelesistemclor de sindtte Ta Romnia, Editura Infomedica, 1998. Zlate Miclu. Leadership §1 management, Editura Poirem, 2004, Ziste Miclu, Tratat de psihologie organizationsl-manageriali, Vol, al U-lea, Editura Polirom, Iasi, 2007, 64 Capitolul 2. Hee MANAGEMENTUL SERVICULOR DE SANATATE 2.4. CONEXIUNEA MANAGEMENT GENERAL ~ MANAGEMENT. SANIPAR ‘Managementul este un termen englezesc de origine francé2, provenind din care Inseamna ,organizarea 1 dirijarea unei case”, maison” (Jean Chevalier) Denumirea de management, atribuith acestei activitsti umane prin munca, are la origine cuvéntul ital neggiare, derivat de la mano (ména). Ser verbului a evoluat de la semnificafia specifica de a prelucra manual Ya aceea, mai gencrall, de a mami (un instrument, 0 arma), apoi si-a extins sfera de in conduce (0 gospodirie, o afacere, © activitate oarecare). Imprurmut fanceza in timpul Renasterii, cuvantul italian a dat nagtere ver’mh subst ma de exprimare, esential este faptul c8 managementat circumscrie obiectului de activitate maximizarea rezultatcior resursclor alocate, existente la disporiie sau atrase, concomitent cu eforturile umane utilizate strict in scopul reatizarii scopuritor propase. Richard Draft spreciaza c& ,managementul presuptine atingerea scopi organizationate printr-o conducere efectiva si eficienta ca urmare a planific controlutui resursetor organizatie?”. ie ,procesul de atingere a obiectivelor orgar lucrind cw si prin oameni, precum si a ator resurse ale organicasi’” 659 ‘nnimuoa ayemnfise undui as 29 ‘aqerguys ap royyoqs eusud uud ‘aymIo%008 punpuc elzjar ezeozyaMs pmysoy soja¢ ‘Sreuszdxa s0[99 jnsuos ‘pinayotoads pouorsafoud '21)nz2%9 2p ayEyp1u9 vo ‘oie RE vaseorfian 16 aoptod 109 ANS SATHFOLLO “EASIEA “34 ‘pse4 9p yaou9yTpMy “ImpaprAIpUL SF MAND as a9 apeuamuspumg ajtanadasp tmp ymmn=nwy aMmASHOD 9s ‘TeDOS EMOIANIE “efEUDEE “wR es woUIpAI adie my oreseunq 9p oxezuas 0 u> sows mM “ermeUES ‘nIMEATPU ope efoa na “wzIea4 ap 2[PI00S FHroreS “ooANZoIGO PoxwZIE 2 ap uEUNp 10:98} £9 “PeKIOS njnsasOrd 2p WoAoH waIDySIeARp 18 variSs:0 Iotes ap myntanstos |e eOIEULIN alsoufosd as-npug B[ extmnua e9 eorpan (mouges vy ap ‘aymgUS LAP yOBeUBUE “puoy ISaDe oq “uopiefeem oyuaana yal 10 soseaueg wiingnuos yang anKO Hed IS-e ep soyseimnsu ySod v pyeTaUDoo” warenuU no AREsou sreftuoa vasepe yodeH ruuguo9 nes sreeUES HIP HLA H “DS6T Ke Rep EEBLION Up “opongtens 2p anuatauos arsed 9 w209 uy Ppo~p aumy rou 4o}29 ysnswy 16 pps22poad ndo3s ty atnmyoaa #8 poarto> ‘ououops003 2p ‘oun Lopasansos w aunnsa8 ap ‘ess2zSt0 ‘pavoxfiuogd op sopignspon warner waiasiug sojpuns pazuiaSeato U2g “armmpups ap soona2s napunipso indoas up maple 18 aypafo aympiexa (a8ng “o1myop “gsyoads) peympiosi0 sopesinsor 9 yo.tdos 1S sumuopu0oy “ouvrunS10 rounsBoud mwas aundasoad ropes jnyuouacSourvau “120 iaisod waszoxynmeno 1 asiisax ap Inses908% jaanaoigo varmaiord i$ ainaaxd de quowtemeu ap jrydaowo:) nf pngons 6 1 uanjon us foos tn (gory amaop “yezseroads © 9p onnedsiay aioe soun mseziTeax 99 ‘yeoupout whens pour uy ‘2ye19028 4 r2odsIp | yuoystxa yRIma8ng wawiusyod aysoreun 9s sqoEAd iloe SHOSqRS aISe OIRIEUES Uy [AIUDMAB ENE i “opoyroyeen ‘suBUA) synosouna sofa}UNS afouNIO} Ww - JOFASMASoE jryeateL umwozuo omnes ey vivaIoys no awzyuer s sreooraxt ands 28 89 symNaydtos 1S ayenyeo ‘oar ~ opwuoreamueSi0 afoanoargo « 4 youn tluosqe ut my eaymisioAIp UW asaya Wauoudeueat - rotezuetio vlunysixe « Iamuswofzueus oye apetluase amo layne “Efttoastog Uy a op oniounyg my us ayemanns squowa|9 sojaseoguEM wense unstp jnjeuoszad esoaade w a1 e x6 Jo) sjannerteur tupatigo aAaid rqUOTLIO agate wei9ap vn] v pom euds HWSO EE ‘suas jsooe wf sieantqesuodsas rS-npugumse ‘iqe und ayeynzay surigo 6 onrenidesd auagioe ares ap ajouodinoo slamoruin puapraa uy ound yaomosemNY ap yuLoLaUTy eIivioosy. stodsox varausuajiay °¢ iompord yspuoyoung eareand sy -Z onlemunizo Humstus BauUGEIS “L jos pupiuazaxdar yemasod fan sndoud © sayomq wajeg ‘WwowoSeueu uF nSyyeroads Yaosouma amt 130 mp yh) ojfeourve Ieuoynfe no reson] soun voxeztwor wuRMAMEp v ap ee goIpe “Heo pully © muvouSouer aauyop yoyo4 ioe AIL wUEoEAWTE vareDIRRDIeD (pom nem 3 PUOD ue joamsar qesio439 putsoyos jaune walopox ur uvosiod oye md 18 no 2mmfanoe o% no yoyaouadeoey aemyEp ZoUMAIY 666L WL OL “goMprapiN DUOHE>n mp auyigo sn-2y nu ais ad armynzee autdgo 2 21ds sumosiod so3po dopipnnssoe Lopto0 vasopan iy ouposiad ayn youl nos oun 2p stzadonn passooad= py % 6661 foe WE [aUSUOTeNeAE UEP ne HoSaIE 18 KJouUOg ‘HorAsouEA| ‘anyon 8 (vaunsyou 16 vosouasnia) pr-Suypnay ‘vowrgunsio nowworfanyd ‘omdionqadramburseaz’ tonal timpul de Ineru gi Agi dea seams ch sinitalen p realizate privind eosin] ingrifi id acest deviderat, practica medicals se relevi ca afacere daca ferenjiaz ia mod cere si aplicare a diagnosticului ‘erapeutic, pentra ca postum, relafia cu piafa din sinstate 8-1 cunostinge managetiale temeinice privind sistem concurential; © cunoasterea gi aplicarea reglementirilor normative specifice economici deschise, de piapa: si acoperirea costurilor, monitorizasea utilizarea optim’ @ © snanagementul prin controlul chet atit a personalului exccutant ct si autonomia opers- fionali, exprimata perpetim intr-o form’ dielecticl, do incurajare a initiativei si tntreprinzatorilor; ‘+ dimonsiune - orientarea editre afeceri chei consecinfa analizei si specializiii acti jerea unui sistem eficient de Incrn si uilizarea rigurossl a i autocontrolului in toate etapele de actvitate ‘a principalilor indicatori de Sindtate prin investiii prioritare.la nivel preventiv, cu efecte benefice pe termen 68 rmediu si hung, combinete respecte etie gf mora ‘Management! modero pune accent pe atribatele de previziune si antrenare, in defavoarea fumeiunilor de organizare si control care igi puneau’ amprenta in temé cu (rei decenil, Acestfapt a condus la manifestarea larga,’ managernentului te tip perticipativ, previzional Manageme: lor medicale trebuie studiat ea uf sister aleatal subsisteme, pe elementele specifice ‘Astfel managementul servi 2) anvergura proceselor wanageriale creste pe avis ‘tHederii de la analizele pe nivele inferioare la analizele pe nivele slipertoare, de la nivelul secfilor si serviilor si pind la nivelul managerwlui general 'b) diferentierea proceselor manageriale desfagurate in timp, pe cieluri de liza si pe diferite perioade calendavistice, in funéjie de factorii de cforturi mai mari; ‘dentiazd elemente teoretice gi practice cu impact major in sfera se medical 2.1.2, Leadershipul in organiza(ille sanitare Definirea leadershiputui in comparatie cu managementul: Jn ultimul timp, datoritt loc 0 multitudine de dezbateri referitoare la definires gi confimutu! mergind de ia extreme (contrapuncre) la confuzie (suprapunere) © parte a leadershipului, Tel coincident parfiald a sferelor celor dow notiuni 9‘sofleueur $ s9py 8 ay Bs puBOsia 1 jqisod aisqq Jonuoo ‘areuaque ‘areuopio09 “are ztueBI0 “oun joury sSeajooe aneuavoude ssouyjdapur uueBewe 16 yO “1 'g9 wiapistion wiszoy “yoordivar ware 2] azo ‘unos ayuouaja 18 sep ‘erUIOUOE 1 99 “soutoods onraunaya ne jryMaUaeURUE 1S jI-diys19pe5] Ko pupiapIstiog ‘iseoe “arsorEORSHTESOM JUNS aBBOHAIKE c]LEpoge vO BEpISUOD =LIZ HIT ® sued o uo jnuowofvuur mxspisues uosuyor w prmouR ‘Kasz0q] awoMia 1S RoS3j03IN ruosapoud yuns 109} taisooe mldope wupWOy uj -dmsiape—] ap” wiuoTodar09 9 apnjour xe8euett ung um “ajeuaReum aEOX 319 18 sonbey “ypoworiruntu aye as ajeueseuzu tonya st sonp aiwod nu ‘ingore enaswoo o-m eroge ‘RA are up 2)s9 nd areproge 9p [ANSE O “HR 16 ways “oxyN327 0 wag BoNPCIC lezrisBio 0 x9 vaNuiosv 2p eapIsw09 1 ,0POU 0 ADOP plaptsud 09 9p ahuaiafip pe ut 2aDiuun ‘wpangaoo 129 yo mymdaou0o iysmae By aonp wasnd 9p guayos 1S uu | 20a 28 28 I ‘eunypyat ff 99 now taidiuoo adsoues un. 19 “InyraumaZeaeM e asemaIoysuEN ‘aredoYzapiod 9 PO ZEA iyszapeay jaSy “diyszopo2) op o1onau aysa mow [agyse “areQUINos you ps tojisSousw pmuiad 2) ye 2t00 2 eporow 20 madoou o* eo onuguoo Bs UPSuE UE[y ad WUD. 2 39 30 dus eouted tp oxfeazo « panini ap gsc ‘asoundas w] sup v 90 veoo “YoU! {2p [no0} vy eaunpr0 18 jHFONWOD eMauray Sar w ap indoos na “gorFoyourja s§ ereETISMPH 1iinjoass no wpe moser9 w fruDsieuEME Yo vsnITaud Uy ap yovald yaINa S29V_ auys ap wiidaaied on teueome sen sea ae nsdn of Srcoy oun | abBor 2p pia ee audsep epdooon, waited ‘straotsde prone nsenaer os Eon HOW EIpHO9 ap HORR}e mo (aoe Romar, woxap, Pa renee “4p neon rd) voSeuear 16 Hapy au auast9 apMaaRE-Tz MoGeL 1a yypqn) says ned ap arlouny wy ‘uefeveur op rieyuamyp ys wepq “uzarez. edgy ttexd aur © ap 18 ediouue 2 ap quouwatad muoya no ° 18 roilszruesr0 wareuorirzod pundepe ‘Pau OAM BeraNTeAD ‘sraHing aSa|GeAS . ‘emoyanidsut aunyzia 0 ezeaa.0 (rugpyy BogREN A 18 apenaid jmuaBeuew o (toupion ‘sauag “uoyso%y ayoanp zyme o aids pSzesu es softaaueD affeanout yo sye9 vfsoe pul Irugpif ‘efezuvito yBieaun Bs a0ey 39 nzeuonsoM wo maga ayso jusseuEyy 20 9p 18 20 eqeanun (map ‘pugs KS wing quant rafetTeML urB0 a zeanuDou09 98 spy] “gmmonns 1S suimsis od pewanuaouos os jrusfouoM 6 smjonzap juopy ‘sutjap unafeueus 6 "90 Blapisto 18 zidaou09 prop 909 sang pan axfoussip © gisixo vo Hye myRadeoKoD idape wip youn stagosedtirii de catre una si aceeasi persoana stat celor manageriale diferent face ca indiferent mal ar fi liderul din sanatate, nu poate cuprinde aceste diferente de iitate ar trebui s& primeze urmBtoarele competenfe (tabe~ tub 2.2) Tat (epua Categaril de competente Stiipinirea de sine finteligents emotional) + ambitie -standarde personale toate, pragraatism, cbicctive provocatoare si rise asurnat; * initiativa - profits de oportanitii, creeazs oportniti, deviant constient dela eli sitipare; + optimism - obsiacolele devin oportunitii gnu greutii, gindire pozitivs, jumitatea paharalu pli”. ‘Shafi sitwafied ma Cateligenti sociatay Pree sas) {inctigenta socials) | « ‘ flcienl cae permit siabilrea de conexiun; expresia chipului prietenoas’ san dirapotiva posact, ‘poate fi ocupat deo persoend cu sar este recomandabil naigers"), are iosi «098 1000 uf aaneo29u ys 990 dep soup taand a nated wong singan 29 outer ad) aorfaenss afanoorgo “mspxa ap yo Racmeies eeiuedio ajoanosiqo gumwizazzp 28 neo wad rojasaooad jmquresue tr gis aseoure|d ap wlan rasroyitetd ‘nSoanong ‘paonsiaeun) aLary pA ‘ouorNDs Uodt ‘wonst noseppia pnd) yesTony uns — seuEs mpouoMseNe aglow "Zz Nt aiaspe (-2°7 sm) jepse owequouredut0d ‘eorsI00 und jeuorlow aeznaqus y od syerouinu> outouny “uiempERS [RUDUI #0 ‘aumitor 9p Sumy won) 26) jaapany 1eABOe 3008 BeUB9S Od sazeogejo ‘(pias toon od) rarfeztue10 ropoAnsa1qo 10 9[2 ajRieUa® rojaxnoaiqo wareayMapr “wna: eee eee eee ee ee atuiier 29 PY wireg gEoRE 21 9p agemod as ansy “erluziuedi0 mytansogo winyeN 9p atiouns up Hou Yarezimed.0 ap oxe¥o] anoorqo 2j2)uNI90 wip Bmoop rmpqAUtasemEUN altiouny requeS0 UL mymUoMDSeaTEH apshoUN TET ATVYANAD WdIONNd TT ap ex Ho ‘oifojorwwois 2p muarsise nes EWP MeIOLO op earPaxyHES ou fs sqourrseenioo ad szarqmiio 2s ys ulauoo pagoodsar vomtjonjod wp tioipow am uy vinejnventar de mijloace nesesare inteprinderi prestabilis. Orice plan trebuie s& contin um indoplinit; actiunile de executa calendarul de resursele necesare, De asemenea, este de dort ca organiza si genereze gi si deevolte mai ‘multe planuri penteu atingerea unui obiectiv, pentru a le putea compara sia aven de unde aiege varianta optima de plan, Intotdeauna este bine si existe la dispozitie 0 le re7erva", pentru a se preveni consecinfele negative ale unor nevizute, Dupl cum spunea strimosit nostri, ,soeoteala de acast st um plan preeis, procestd este iterariv, adicd se poate relua ori de cfte ori este nevoie. Atunci scontate, se poate recurge Ino variant de rezeevi a ins, ca nici aceasta s& mu cuprind& solutii pentru toate problemele pe care Je ridicd realitatea in fata organizajiei ca piedici in calea realiziii obiectivalui dorit Atunci, varianta do plan cea Principalele etape care sunt parcurse in cadrul unui Program de sinatate”” ot fi structarate metodologie dups criterii de oportunitate si eficienta. ‘Tabelul 23, Rtapele w (apud Lucian M, Manageme Fuzele planificirti”[Deseriere Ez 1. pregitirea + definireaprivitlor si numirea persoanelor componente ale preliminard echipel; f infonmarea yenericd supra scopul gi obiectivelor urmit; 2. Hlaborarea programulad 4 solufionste fm ordinea -metoda Hanlon, bazatt astiel: 00 cial (grad de ocups ‘ dimensiunea san gradul de euprindere, in eare panctajul © condi proportional cu procectal populatioi ‘+ importanja problemei, cunntficatl fn raport eu ext ‘naturl medicalé (urgenfi, gravitate, tipul afectiuni) sau in producti, nivel deo ‘op yaar He axyanes 9p metoos ap snpar meu un 1S 098 v| arwziinio op dy yueasaay tems ox) “a a uozaxd us apeznuny quns Papua rorjezraui0 aqeaqejap 0 9 ‘oyrad 0 ap 2 (24032929) ouruown od 2s miseaou oma und zojrmuiouny 6 sojayusuratedap v oun zareiogeja pueuurasur “orieziueo aptanpaamt 3101 Bz ‘7eorpomT ielgun wxlzzodsip vf owuoysexo avon #6 OUT elueuosuos apsodsar ‘smuoume yumwasuy arezieBio “2yBojoun jd & aannjdopuy vy wu2onp vatpaa uy iorlecIUNBi0 xojacineau waieUOPOD 18 eameoope ymarluoa ydaxp axe 2a inyruvawodeueus viouny a1s2 warezUURIO" varnzqaetiQ, sowoyy “yp wero pido) ons) “Ez BAM Be I ws wowsrpa ela ar Biz Fle FS 2 a E emend an ores oN Bunt pamag | PANS wor0, L jeueBouom onvenesd 18 oreoBir oundut 29 adey “woutdwe os aruaae ay ‘ohiguicasde osmsar soun jnumsuoo gorda Bi Jojsanooiqe e wuneds 18 © yonsoep easeurqusE worpaarrynyeuosiedranaid saycorogyad waresooau ‘sinemopiod suru 9p 1 auzopous sorayan yuouodb> aes prnered ‘up rumponns e yzeq op wiezanise earmasnfe nes eameuaT09% «‘echipamente sunt rim: in folosinja medic iv 300 de dispensare exi plistrat propria rejea me 1000 de cabinete private de medicin ‘general cu servi si aproximativ direet de catre pacient. Servictile ambulatorii de spectatvate sunt furnizate de cabinete medicale de specialitate individuale, ambulatorii de specialitate ale spitalelor, precum si de ua numar sedus de centre de diagnostic gi tratament, contre medicale de spe ate. Acesti furnizori au aparut fm vrma ‘data cu trecerea Ja contractarea de servicii de citre Spre deosebire de alocarea teritoriala a paci an in prezent dreptul de a alege medicul specialist la care se adreseaza, pe baza biletwlui de wimitere de Ia medicul seprezemtat sector] privat, eu plats medicale de spocialitate_ private si centre medicale private, Serviciile para sunt oferite de taboratoarele medicale private, o perte a serviciilor acestora fi rambursate de casele de asiguriri de sindtat. ti de cle pacient, existind cabinece Asistenta medicali spitaliceasea, spre deosebire de serviciile ambutatorii 5 mimar8, majoritatea acestor furnizori de scrvicii sunt insttutii publice. in 2004 exisiau 416 spitale publice si doar 9 spitale private private este in cregtere. ipa organizarea pe care 0 au se pot © teritoriul acoperit: spit ‘+ numérul si tipal specialititilor din structurd: spitale generale, de specialitae, spitale de urgent: + dosfigurarea de activitifi de cercetare 55 invatamén: spitale tip general sau institute clinice de spec = durata tipics 5 ‘op acut sau pentra ingrjir de \erijiri ale afectiunilor de igh Numarul de paturi in spitale a sedzut intre 1990-2004 ou peste 30%, de ta 207 mii Ia 142 mii, Raportat la populatie, de la 8,9 la 6,5 paturi ja 1000 de lovuitori. Reduceri pronunjate, de peste 25000 de paturi, in 1992 si in 2001- 2002, fi si Sect cu grad redus de ocupare a paturilor, ca 0 consccinta a profilul patologici si progresului mijfoacelor terapentice. Luan in nsitalea paturilor in spitale penini ingriiri de tip acat 44 patud |e 1000 de Jocuitori in 2004, Romania este foarte aproape de media Uniunii Europene - 4,1 paturi la 1000 de locuitori (2004), si sub media regiunii europene 80 fmnetionale care definesle rolurile si etributele persaanelor in cadrul diferitelor compartimente. Fonctia Orgenizatorica presupune realizarea urmatoarelor categorii principale de actvitat de munc8 a personalului existent gi a resurselor te, eficientd gi eficacitate; © divizarew/conservarea sav modelarea unor steucturi th s&ndtate in raport cu gradul de concurenti, oportunitatea si calitatea solupiilor ‘economice sau de naturd profesionala, aplica » acomodarea gi cbtinerea de rezultate performante in sistem * concurentialss opiieooye eaxopyos wiursosuoo ydaup yoas no “omyoszap guys sop ares a) 2ye}.oyat aoyuoUose azz 9p HeoseU “YOOe-O864 B SISIOUBS Op vameIS UE aIIOMUY yMBIOFD Jose amorErundsas09 && autOpIAs unjewunqan exes ‘nigwaes aresofe efaraiing wp %09-% PaEIMazardar soj=TE ds duoxar ne 30 among sopjoIyjoyD Baxa}sax w] sue v-s “AjuOsUOD “yumanojsad yur 99 uy 29 mrp axBojouyer no zopppends eaxi0p ‘prouorsagord siusraduioo ap sjeut faa no aay) #8 pworpamn yenostod yum vaxemnfise « 9p Weousiie japou nL “Qg6I-D961 HUE AG] “IMyopAds mpngox waruLyopaL eaymsanou asBiapIsueD tH eos “TosOuO] “yy, Ip KENTEgNs uma why ego whoo some vena soca sto ON sroegtien emouropBey | yo0u7p ometet foRuo} Fa) josueg up ‘aed oun es youd na myers ap ayusttaedatoasoun pao souny vas sporont 8 “s6s1'LO'SHIBOS mM “SW eNMLUIpIO. LEINFEOR amas 2p amuse yuamap ‘unued 009 8 00% an re we ymaRy aeagy op x7eq “ienus-oorpoutjnyouostod naqed euuzaudas 28 uns opun ojope “tear asmysroaron afoatuan up ayes gud wlustin op wider uy sisupeioods ap wusise wiago 16 axoqCuioo 2apeina 8 aTpimIdS sveIRURS op: sopOs (6661 ‘weanong ‘owoompany Pa “BpEIDOS airox04 1 piuasio0 somos 3 uate “Tp nasadog "p woseanpy “Ay nosouoy pd) “rerou yleztuedio 18 sepa!ing jroyqnd anuy yooaysaure wd jeuds mum FINES OSSCIOP amo syueue[e roura ezeq ad enzusioew 1 apeod Joporeds waneziuedcQ) HERES MMOISTUTAY ap ovegorde speyids LOU" 1 8 plaofim ap sojaqeuds ‘auatapnf sojareids njoare 8 wezraeu0 nes NaN, ‘ovina - yom. Yoraras um 16 wow are0d dL ‘denseoatr ap arjouny ut -ajeayfiomq-oompacr arofem ajuafin rayuad yedsooud josuz “auooNpueD UE IuIOUONTE jUNs ayUaK Siero ee ee ee emcyed SPs [20 || w]| seme | 1 ‘3p adouny ur [e107 ISR, waIstXauy Timor smucuay | _orcoep ep wananp aug [ a snmasunsps | [aiSojopee || _verbiegey ] [eae “LOHOADu vaswARBIOT ut 2WSOI9TUE TSOJ # MU PUBASIIOW PIB TaHOpY 1S moyseyA 9p az1gasoap auds, (puear ron I] » doyglenssov0u mus02 -amm0azap ap Hipusovet 16 apeuoriax Htsooau ‘glunsixa ap 18 ADE 9p 11082;00 eee Joqyewour exuanaul 6 eamsidop oquifudey eampoazop “ajeeues St i da Sop eee aguad wufeoupe) sreyonwos dauanoe oun e uimsRoxd a eatopayour '« afiomny mn 9 SUT NLA, sfuaroed ap xojuofayeo roxy ira oy opergugs op sofuoiaios @ eld ap aqiqels nwe(d rou eorRoyide « ‘usaonpaud i9A@ OY eIOISBOe BaRUZOHMOUE 1S [OJonuOs 16 wnoaid “FUdLT: reguaiod wyoazap v ap vhutop 9p ajejuezoxian = amzyyeasoqne 9p 1onat 108 fugmaus ap anosounao! YF e ep “wapusdaput ‘oradinos ye ap “peH9 tm vonv ap eueostod axeoay sjums 0 ame ad voymsonon aud gintcs2 2 a1e9 ~ guys op toAaW ‘atuorotid 18 a¥uedua09 ‘aIso8ep “auniaaye 9p eionaw pjout 29 — glusuauede op ronau ‘gurear x6 yiuyaocre 2p sd “oveimugmys ‘ayoyunaos ap wosou — viuemsis 9p roxou ‘oyururpoBsauN, Ysodpe “quesy ap vionew — 2orfojorzy oxou yonau ap rai ajareongaun mqess © EA suds waprusend e2eq 9] ap partuod s KoIseK sd 9p ajauin ans gynos0unD Duly wise3oe ‘ouwuM JONOADIE © auezsHIDL O rRzsfuAL F MOISEAL WHBIGY :MOISD]Y IMP 4OqsO4aU Mp a guyd auvosied town ond Jeseoou dain 2p mMpuoy w gIsOr09 varwUO;SUOKENP « ojehuodi v areuorinos ap 1S unsaid (ayuoaees, iupjoud no sorogpaf miom ap wesfosd mun varmjaodsoa 1$ ‘pjeotpow fodiypo uaquast pts 6 luowed ap elyy ajetour (6 aon apqptosdasr mipnyge foun varsidope 16 anouopio 2p pou wo axsayrp aue0y 2 1S yuns apes aposou ‘gxoyduIO9 3p ue IN, 0 PUN (RU —JOTOASE rajnysis varesSecun BT ap pumod 8 aIeAROU ap quDroya MISIS tun eompaiod yg B] RB 1U09} BuOS) EEOPIY mM] e OWA wor “MOIS mw ‘aanemazordar ajoaou od aywzeq ounur rorleanour x yar enoae0 UIC, ‘owns foreaout 2]e aqensesaid yuoas ¥$ foaau ad aqezeq Wounun Iotlennour ape wiomr “uo West hop ut oyednss uns nouns ferfeanyow ajuodr “oyeaqersods ap eimyes037] ‘pPospow app aaporuarades ys02 ngs masurepoditos eluant ® ap mo mun eaygoedes — doouoo aysoor “eso? @ uIaTCLM wean 1S ‘jomuoo ‘drgssapea ap puue eBeonty 0 2 os muameyoduioy wivanyor e ap viuwop’ aso arind nnuad pripagou vasnased aseanous —oawno.ny Snyuottop uy 9pea] ajauuOK 4de nevoi suidiate de citre iere, nevoile de putere, ivafi decd posturile pe care le ocup’ se comportamentale speci McCietland au fost: ne procesuale ale motivatie’ muncii se concentreaz pe cum apare motivatia. Reprezentative pentru aceasta grup sunt teoria asteptizilor gi teoda Conform teorieiagteptrilor, motivata este determinatl de reaultatele pe care angajafi le asteapt® s& apard fn uma muncii depuse. ‘Teoria echitagii sustine ct angajatii compara eforturile depuse la locul de munca si recompensele pe care le objin cu eforurle si recompensele nor alii angajatt uma studierii comportarmentului uman ia mune’, specialistii a ajuns Ie j@ c& motivatia are in component’ doua mari categorii de elemente: expresie a nevoilor gi agteptanilor umane. Nevoite Teprezint lipsunile pe care o persoand le resimte Ia un moment det. Asteptérile sunt cfedintele oarmenilor in existenja unor sanse ce pot fi objinute printrun anumit nivelal efortal Specialisti grupeaza, in mcd freevent, nevoile in doul clase: nevoi fzice (de bazi, primate) 9i nevo’ sociale (secundare). Nevoile tmbraca forma obiectivelor pe care persoancle si le propun p ite perioade: asiguraica unor condifii deceme de locuit, @ alime a celebrititi, ete, Pentra realizaren acestor obiective enti sunt dispusi sf 5] asume anumite responsabilititi 58 realizeze sgerii cficieni apsteaza, in mod frecvent, la stimulente ca fiind factori ‘motivatori pentru motivarea propriflor angajati Factorii morivationali sau stimutentele sunt elementé ce determina 0 persoand si fudeplineasca anumite actiuni sau si adopte atitudini. Acesti factori motivationali pot fi ri motivationali relafionali motivatiel se afta demotivapia. Aceasta se caracterizeazt te inferioara, performanfe scazate, insatisfactie. RAspunsill poate in cazul umui rispuns pozitiv, angajatul poate dezvolta un comportament activ-constructiv de gasire a cauzei blocajului si de comportainent activ. — de compromis, ce presupume sul considerat prioritar ew altal, imediat urmitit a cazul unui réspuns negativ, angajatul poate deavolta un comportament 2 wai materializat de frustrare. Cele mai frecvente forme sab care se manifesta frustrarea fixajia, este generati de-relatia direct dintte angajet si le de mnunci pe care acesta Ie are de inde} Motivarea extrinsecd este generat d ‘de mune’ exten sarcini 1 de salanv, sporuri de natura diferité pe care fe poate primi un ang: fia cognitivd este legati de nevoia de a sti, de.a cundaste si se manifesta sub forma curiozitiji faz de now ce si prin toleranta tata de rise ¢ determinatit de nevoia omului de a abjine recunoiasterea ine in compania tor, de management ¢ de la incept uumand repreaintS ansamblul factorilor care fi determing pe cameni eased unele activitati. Performanfele unei organizagiireprecinté suma performantelor individuale ale angajtilor. Nivelul de performany’ al unué angajat este in netic de 7 + motivatiaacestuia; + capacitatea sa profesional: + imagines pe care o are despre propriul stro! in ofganizati Motivatia pomeste de la nevoie si determin o feaciie in lant, potrivit schemei urmatoare : NEVOL> DORINTE > TENSIUNI > ACTIUNI > SATISFACTIE (deren Figura 2. Lanful nevot~ satisfaetie (apud Dandiggs |, Bibw N. A., Prediscan M, Management, bave teovetce, ead it-a, Edisura Mirton, Thrtgoara, 2004.) nare $i motivare: antrenarea reprezinté ansambbl epi ite niveluri ierarhice care urmnsresc influenjarea membrilor ‘pares eficient a acestora a96 bs vons|aonre9 tnryuauafeMEu wlasu0D 39 waso “OUESAOINS RUMMY OR BZ? ear a5 rar ywqe vaTeE200 rojuoinge vaxeumuuajop 1 ajaprepuess na sojpluewiopsod wasesedaco « ‘soyaiuemuoysod varemnseu ‘soqopaepims vanqeis -undnsaid yqaoa 2p tnsoooug “a1tqe2s ajeancargo ep vie sojcaTeax warsteqe 2onpa: 95 tes EUI}> 28 16 poyaapl a8 oreo UH rusanomd™ aRafatut as oman ap soaoxd ul “(AIPA 8 Jutaasas) fensaoord ronveneo tm ja 18 axe fHIONtOD “wk~pueD PouDUEDsE nes ngjonu auesoyy rand fe ‘ortoyans “joao “one Ansa. jraxe ateod 3s fonu0D ap varENANDY’iHieztusBr0 Ton B=yEANOE Uy 40j241192190-2 aubz}0a4 ap ininpouR pasoanspu aBaj2}dl 38 JOHN09 Ud ngs opuogns 0 18 aoyactomuDkso qudapur agandiso yndoos up prswos" joru0> ap wrist aawapesd ~ 70x10), sapfoas easzonpuog 1 warezree:0 WS singe wumno jlompaur Alea ry ‘aaeztjenpraipes aueHo Top ¥ASTKO HAE GMA “Howe EL MES [MAY UE apn Heeoad ArH. 4101 uoroed % wrafoad vf op yLa}tp wisayTeen os yIGOQ aIwoaIy yo JOO PUsEH [OP ausnoy aisa a9 waoo “tuajovd nunuad yung feu wo aly BS aingan aIZisop WSe2IF euorjaredo nes sopourcorpou ‘onnadeiay mymoe asdase opzsop mompot [apPY joap ap apuidap 10] eivts ¥6 woreetEs ser “ua no Ezzasoh| 9S + raitewop ur “soamoap siigescap eiueodux 0 ar jeorpour jmoe uw UZ 5 na - ruse ayo 16 vanes sé op aos emeIN 06 yetfezrue810 sopiqurour voze,jour @yeio9 aysa ajeuateneus jumonys opempoate ayeor ef ‘ougesasd eiuaiedwion ep ap vamajep wud soprinjos vansy®. oundnsoxd [ xquau ye maxo\I0 aypoundoud no adope yz op ape asuv$ jos vundoud ys widendaspar guns 28 Inst09 oy Bs “aHleztuRRIO ySUOD MEME LEY ‘pou UIP 4of2mBp ‘issogeje ep : : reo ap ‘ayeuorzieap mr rect ‘29 pup “prwasoqeje 2s "eiasape waren “epuny nnuod axesa9eH ojayep evaxanjard 28 8 Bono as ‘Bap otiemys 0 no Hodes uF etz99p © eM] as v 9p wDJOUSOBSE aGeyiqess 95 a1e0 und (mois 98 area) axtyeion sf (guetta ednp eum ¥eeoun 419} sjorinances Higvance ep njquiesue tun aBajaluy a j soooud ug jeuoIZIoop sooard Fomuy un Io ‘izioap emus © wzraznaiouoo as nu were ruin ¥oqeHARI® Uf “ARO S90” macy orlezluEO age geimanns jensacoid AmzeB40 op “JoyLinyaam som wstoUI 21S veoop zeposn “mqmmusuaseue o[uloury O{ cuoder as e ap npous yaeajusnyul 2 “eZrATpM x Suguser uy pssoy o1ssor jeziuu%i0 o-nUL Lrg id aqu10 ‘ordoyn sapiaes anoaiga 20440 ‘eu mt WS a[varpats ajeupea eariour E 88 ap open aurad z snpoys OY WE “LOOT InUE utCY “auIgasOAD MezrTEas nunuad ouMU 1 alpuElES vorepioo® “Ugsuea id ‘opp 26 AAAeS UUSISIS UF eareAnOWPrincipalit indicatori de evaluare a spitatel 1. Dorata medie de intemare - exprim’ numiirul mediu de zile de intersre de proces stiategice si tactice, complementarita strategiile motivationale confer concept dina actuale despre management un caracter Evaluarea activités spitalelor: tar se bucura de m igiu enorm. Majoritates organisme a e3ror sarcini farilor (SULA, Cana este dea evalua noil Evaluarea economica a ingrijirlor de sanatate reprezinti o modalitate care se Inceatc’ a se raspunde sanitare: ce servicit trebuie produse, mod si pent evaluazea economicd se mai intdlneste gi sub denumirea de ovaluare Eveluarea economicd este important’ deoarece incearca si dea vispun ‘ntrebarea cum si folosima resursele limitate in fafa anor nevoi si doringe ne Primul pas in abordarea acestui subiect il reprezins® definirea termenilor de ficacitate si eficiens a Bfloacitaea reprezints gradul fn care 0 anumitéastivitate produce rezulatele exprima prin aumiir de bolnavi care rulea2i pe un pat tn cad care se agteapta de la ea (indiferent de resursele folosite). Efieacitate, in limba apreciem durata ined englezd ..efectiveness”, este definita concis 8¢ fiicd ceea ce trebuie s& se paturilor, de 280-300 zi {facd”. Ba se refer la masurarca rezultatului sarcinii sau a reali2iri obiectivului sare cu paturi de asi asistens’ spital tehnologie si si. adresabi Ingrijiri de santtate eficace, rc © situatie anterioari, ca 2 aplicarea unei activitati Siatlor Independent avet tease semarcabile le sila numrufui de paturi (in asociere cu un numir more de interniei gi duratt de le de spitsl erau stabilite ca mumér prin nore de lor spitalicesti ora in acord eu norsrul de patur pe pat veprezint numazul total de paciengi smal de paturi. De excmpla, pentra siscess) raport (ce prim contaet) ru (pentra ci perioada de reprezint§ numinl de zile produsul dintre 365 zile ale © existenfa stimnlentelor pentru personalul medica, 92 93