loana Triculescu Méddlina Buga-Moraru Cum sa scrii 0 compunere - tipuri de compuneri pentru clasele V-VI - {Booklet Bucuresti, 2012Editura Booklet [Pensa somerct CP 27-494, Bucurestl oe www.booklet.ro tel: at 490.3006, Tel.: 021 430 30 95 are ete eae Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei BUGA-MORARU, MADALINA Cum sa serio compunere : tipuri de compuneri pentru clasele V-Vi/ Madalina Buga-Moraru, loana Triculescu. - Bucuresti: Booklet, 2012 ISBN 978-606-590-083-7 |. Triculescu, loana 372.484 Redactor: Andreea Buliga Desenatori: Andrei-Eugen Preda, Florentina Rizea ‘Tehnoredactor: Cristian Radu Tiparul executat la S.C. GANESHA PUBLISHING HOUSE LTD. S.R.L. Bucuresti Tel: 021 423 20 58 « tel/fax: 021 426 98 13, e-mail: contact @ganesa.ro * web: www.ganesa.ro © Editura Booklet 2012 Toate drepturile asupra lucrari tin editurii1.2. Planul simplu de idei | Planul simplu de idei cuprinde ideile principale, in succesiunea aparitiei lor in text. dintr-un fragment naratiy, trebuie sa urmezi aceste etape: Pentru a formula ideea princi « Selecteaza cuvintele care raspund la intrebairile cine?, ce face’ | + Numeste /ocu/,timpul, cauza care provoaca acjiunea; « Identifica informatia esentiald din fragmentul narativ; « Redacteaza clar $i succint ideea principala. Iti oferim un model de formulare a ideilor principale dintr-un text si de redactare a planului simplu. Un negutatordin cetatea Florenta, dn Italia, mergea tn tara li cu mute lucruriscumpe gicuo mare suma de bani El trebuia 84 treaca prin Targovigte, pentru ci acolo era scaunul domniei pe vremea aceea. $i fnded auzice pe turci ‘spuniind ce pifiserd din ména lui lad Tepeg, cum ajunse in Targoviste se duse drept la Vodd cu un dar bogat sii zise: — Maria ta, ureita m-a adus 98 trec, cu avutul meu agonisit de mai mutt’ ani, prin tara pe care o st&pfinegti, Maria ‘ta, Cugenunchil plecati, te rog ai te indunl a-mi da cativa slujitor,ca sa-mifie de paza pand voi pleca. ods, iute ca focul cum era el, ncrunta sprincenele cAnd auzi cererea cei se Ficuse gi zise: —Tine-tidarul, crestine! Eu ti poruncesc 68-t/duci tot avutul pe oricare din maidanuri, pe oricare din ulite, la oricare ‘lepantie bse va parea mai singuraticd si mai dosnicd piacolo si lagi pan dimineat-a, fird paznic, fara priveghetor! ide ti seva intémpla veo pagub’s, eu sunt réspunzittor. [...] Florentinul, cu inima inghefata de fricd, se supuse poruncil. Toaté noaptea nu dormi de grja gi de indoiala. | Addoua zi, negutétoruligiveniin fre nd ipigdsi avutul precum i lisase. Se ita giparca tot nu-iveneas&creada, | Merse decila Voda $-ispuse c& tot banetul luis-a gasit neclintit 9 aud&ndu-| tara, spuse cd asemenea lucrun-a vizut in cio tard din cate a umblat. (Petre lepirescu, Negupitorulflorentin) Delimitarea §i identificarea etapelor narafiunii | Planul simplu de idel ‘a. De la Un negustor... pana la pe vremea aceea. [Un negustor bogat din Florenfa trece prin Targovigste, | ‘indreptandu-se spre {ara lui. | b. De la $i findca auzise ... pana la pana voi Negustorul fi cere ul Tepes slujtori care sa 1 pleca, pazeascd de hoff. c. De la Vodéi jute .. panda eu sunt raspunzator. | Tepes refuza darul negustorului si i porunceste s& ‘igi lase averea nepazité toata noaptea. ‘6. De la Florentinul ... pan& la de grji $i indoialé. _|Negustorul se supune poruncii domnitorulul ‘Adoua zi dimineala, negustorul gaseste averea neatinsa. (Cum sai scr o compunere - tpuri de compuneripentruclaselo V-VI €. De la A doua zi... pana la din cate a umblat.1.2. Planul dezvoltat de idei jn realizarea acestuia, trebuie sa ai in vedere gi alte detalii care au fost omise in ideea principala. Planul dezvoltat de idei cuprinde ideile principale si ideile secundare corespunzatoare, in succesiunea lor. Urmareste modul in care planul simplu de mai jos, devine plan tlezvoltat de idei. Pianul dezvoitat | Delimitarea si ificarea |Planul simplu de id ‘etapelor naratiunii fa. De la Un negusfor... pana |Un negustor bogat din Florenta_|» Un negustor bogat din Florenta trece prin| la pe vremea aceea. trece prin Targoviste, ‘Targoviste, indreptandu-se spre tara lui jindreptandu-se spre {ara lui. [+ La Targoviste este cetatea de scaun a lui Viad Tepes. ib. Dela Sifinded auzise ..__|Negustorul i cere lui Tepes __|» Negustorul fi cere lui Tepes slujitori care pana la pana voipleca. _|slujitori care s& il pazeasod de | sé il pazeasca de hott hot. |» Viad Tepes este temut de turci |e Negustorul fi ofera un dar scump. \c De la Voda, fate... pana la_| Tepes refuzé darul nagustorului |» Tepes refuza darul negustorulu eu sunt raspunzator. si Ti porunceste sa isi jase |» Negustorul este sfatuit sa igi lase avutul laverea nepazita toaté noaptea. | nepazit toatd noaptea. js Domnitorul fi promite s& Ti pliteasca paguba, daca va fi jefuit. ‘a. De la Florentinul... pana la |Negustorul se supune poruncii_|» Negustorul se supune poruncit de grilé si indoialé }domnitorulu domnitorulu '* Negustorul nu doarme toat noaptea de grija averi fe.DelaA doua zi... pandla |Adoua zi dimineal, negustorul |» Adoua zi dimineala, negustorul din cate a umblat Jgaseste averea neatinsa descoperdi ca averea este neatinsa, Je Negustorul merge la Vlad Tepes si Ti spune c nu i s-a furat nimic. © El recunoaste c& nu a intalnit in nicio tara o.asemenea cinste. Exerseaza Citeste textele si raspunde cerinfelor formulate: 2. Curmulpl ani tn urma, la marginea unui s&tuc pierdut printre munti,¢raia un bittran cu nevastalul Erau siracillpti pamAntulu, dar se multumeau cu putin gi duceawo viata ing. . intr-o dimineaga de iarnd, b&tranul igi puse o legaturd de vreascuritn spinare gi plecd spre sat. Era un ger aepru afard gi batranul gtia cB n-o 68 prea vindé lemne. Cu put bani pe care Far fi luat, ar fi cumparat ceva de mancare pentru el gi pentru nevasta li Cum se chinuia bitenul93-9ifacd drum prin ndmeti, auzideodat un tipit. Merse in directia de unde venea sunetul sididu peste un cocor prinsintr-o capeans. Batranululllparu tare rude pasdre. Olinigti, i desfacu incet picioarele din capcand ¢ipasirea fi lud zborul fericies. ©. Clnd se intoarse acasd, li povesti totul femell lu. ~ Aificuto fapta bund, spuse aceasta. Intr-o7iveifirdeplitit pentru bundtatea de care aldat-dovad. Nu termina bine bittrina de vorbit, 8 se gi auzi o bitaie in uga. Deschise gi h prag statea o fata frumoasd, frumoasd, cu pielea feteica piersica gicu ochi stralucitori R&tacise drurmul prin ninsoare glera inghefata de frig. Fata se numea Kora-san, Batraniio poftira in casa gio duserd lénga foc. i \(Domnita Cocor, poveste japonez4, tn Lecturi suplimentare, clasa alV-a) 4. Cums sero compunere— tipur de compuner pentru claselo V-VI4. Precizeazé modul de formare a cuvintelor: saci lipiti pamantului capeana prag nameti 3. Alcatuieste planul simplu de idel, respectand delimitarea fragmentelor marcata prin litere. Delimitarea etapelor naratiunii|Planul simplu de idei la b. © 4, Formuleaza ideile secundare ale celui de-al treilea fragment. Ideea principala a ultimului fragment (c.) Ideile secundare 5. Exprima+ti parerea despre cuvintele batranei: ,/ntr-o zi vei fi résplatit pentru bundtatea de care ai dat dovada’. Eucred ci aceste cuvinte ‘Cum sa sono compunere — tipuri de compuneri pentru clasele VI6. Imagineazé-ti un dialog de 3-4 replici, intre Kora-san si batrand, dialog din care sa reiasd cum s-2 ratacit fata prin padure. i. 4 Dupi ce explo insula citeva ore, temerile lui Robinson se adeveriré-naufragiase peo inould nelecuita de nimenl, in afardide animale, pentru c&atdlnio multime. Nudoar pasér\ulmiccare gi estrit-colorate, dar urmele de pe paint il prevenird de prezenta unor animale care ar fi putut fipericuloase. Aga cd incepu 94 clideascs o colib la adpostul unei st ancl, construi un gard ubluin jurul ei, facut din copaci tiner, aranjaticu gra. Era mult de cru gil ud citeva saptaméni Ca sa ibd ce manca, mergealapescultglvina pisir, ‘epurisau capre silhatice. oles plelea uneicapre ca si-sifacd o vests care 6%-inloculascA jacheta Jetpelité: Reugi sa mal prindé atte doud, un mascul gio femelé,giletinuintr-un pare. Se gandici aga 0 a4 abi lapte giiezi. Poate'ntr-o zivaavea.o turd intreags dacd va fighinonist imu va vedea nciocorable (Robinson Crusce, adaptare dupa romanul lui Daniel Defoe) Pierce Brosnan in Robinson Crusoe 6 Cum si sero compunere — tipuri de compuner pentru clasele V-VI ee3. Formuleaza ideea principala a fragmentului citat. 6. Ce ai fi facut tu, daca ai fi fost in situatia lui Crusoe? Arata cum ai fi actionat intr-o asemenea situatie, in §-7 randuri. ag fifost in situatia lui Robinson Crusoe, (Cum s& sero compunere — tipuri de compuneri pentru clasele Be1.3. Realizarea vezumatului Rezumatul este o compunere care prezinta, pe scurt, continutul unui text narativ (literar sau nonliterar), retinand aspectele esentiale ale textului gi eliminandu-le pe cele mai putin importante. Rezumatul trebuie s contina raspunsuri la intrebaril ine?, cum?, de ce?, cand?, unde?. lata cAteva reguli si interdictii in realizarea unui rezumat. REGUL INTERDICTIN « Se citeste textul cu atentie > NU se foloseste vorbirea directa! Transforma dialogul in vorbire indirect! j= Nu se folosesc figuri de stil sau descrieri = Nu se folosesc regionalisme, arhaisme sau forme popular Foloseste cuvinte din limbajul obisnuit! + Se prezinté cea ce se povesteste, nu cine povesteste (evita formularile de tipul ,Autorul relateaza.....”) Se realizeaza planul simplu de idei, formuland |* Nu se fac comentarii personale sinu se ‘enunturi in care verbele sunt folosite la introdue cuvinte, grupuri de cuvinte care persoana a Ill-a, indicativ, prezent. exprima reactiiafective in legatura cu cele eLegatura dintre enunturile rezumatuluil citite. se realizeazai prin cuvinte gi expresii cur sunt: fa inceput, apoi,intre timp, de indata ce, de aceea| © Se identifica gi se delimiteaza etapele naratiunii + Se gasesc elementele de legatura dintre aceste etape. fi oferim mai jos modelul unui rezumat. 0 gina pe nume Cotcodac gi un cocog pe nume Cucurigu aveau un pulgor ric gi galben ca aurul pe nume Piupiu. Traird toti fericiti, pana cénd seintampla catocmaipe acolo 6a treaca un uliuriag ¢is-o fure pe gaina Cotcodac, RAmas vdwy, cocoguligilué alté g8ind gi aceasta ficu un alt pul, negru, clruiatidédu un nume lung, de rfp, incat nimeni din ograda nu izbutea si-l rosteasca: Pululnostrucelnegrugidragut. Asta fusese vointa mam $i, cum tuturor le era mai ugor sil cheme pe Flupiu, nummai el robotea pe acolo. ,Plupiu, una, Piupiu, falta!” Toata lumea din ograda mai degraba il ruga pe el 98 facd vreo treaba decat pe fratiorul lui, cici pana s8-i strige numele acela lung trecea toata ziua. Ovalpe care didea de mult tarcoale pe acolo iat ci- prinse pe Plupiu givru s& fuga cu el Dar, deodat, sarird cu tot gi alergar pe urmele ei, strigdnd cAt fi tinea | ura cd Plupiu era in primejdie. De groaza atator oratnl, vulpea fugl infricogata gh | ‘scpi gi puiu din gur. A doua zi, venindu-gi in fire, vulpea se intoarse gi mai flamanda. in cale fiiegi | puiul cel negru. [...] Pand 6A strige biata maicd-sa c4 vulpea I-a prins pe Puiulnostrucelmicgidragut, vulpea lel inghiti. Numele cel lung al puiulu|-o fi scutit, ce-idrept, de munca, dari scurt’ gi firul view (Ceidoipuigor, poveste mexicana, in vol, ovegtinemurttoare) | & Cums serio. compunere— tipuri de compuner pentru clasele V-VIDelimitarea si identificarea Planul simplu de id cetapelor naratiunii Rezumatul T. O gina ... Piupiu. puiul for, Piupiu Gaina Cotcodac si cocosul [Cucurigu traiesc ferictialaturi de 2 Tair Cotcodac: |Cotcodac. [Un uliu 0 manana pe gaina 3. Ramas vaduv ... voinfa (Cocogul Cucurigu se insoara cu mamnei. alta gina gi au impreuna un pui pe| |nume Puiulnostrucelmicsidrégut. \4. Si, cum... trecea toaté | Piupiu este solicitat mereu, in timp ce: ziua. pe fratele sau nu Ml cheama nimeni, din cauza numelui séu prea lung. 5. O vue .. 88 fuga cu el. (0 vulpe Tl prinde pe Piupiu. 6. Dar, deodatd ... soapa si puiul din gura. oratanii din ogr Piupiu este salvat de celelalte 7. A doua zi iI $i inghit. putut salva. Puiulnostrucelmicsidragut este mancat de vulpe si nimeni nu la ‘Gilina Cotcodac gi cocogul Cucurigu traiese fericititmpreund cu pulul lor aur, Piupiu, fntr-o buna zi, un uliu o mananca pe g Cotcodac. Dupa catva timp, cocogul gia alta gain’ cu Jcare are un pui negru, pe care mama sa 1 humeste Pululnostrucelmicgidragut. Pentru cd are un nume ugor de pronuntat, Plupiu este solicitat tot timpul sa fact diverse treburi in ograda, pe cand fratele ou vitreg, nu Cand Piupiu este prins de o vulpe, toate ordtanille sarin apairarea li Dupa un timp, vulpea se intoarce ¢i il imandnc& pe Puiulnostrucelmicgidragut, pe care nul salveaza nimeni Numele Plupiu I-a salvat pe puiul cel galben din gura vulpli gi -a asigurat acestula o viata lungs. 1.4. Transformarea vorbirii directe tn vorbire indirecta \Vorbirea direct’. Particularitati \Vorbirea indirect’. Particularitati atribuite liniei de conversé «In fiecare dialog apar verbe si forme + Reproducerea intocmai a cuvintelor persoane. '* Este recunoscuta dupa folosirea interventia fiecérui persona} (fiecarei persoane) angajat in pronominale de persoana I sia Ila unui persongj, unei dialog, care indica tie. '* Eliminarea liniei de dialog. '* Trecerea verbelor si a pronumelor personale de la persoanele | i a ll-ala persoana a ill-a. + Folosirea verbelor: a spune, a afirma, a nega, a ruga, a intreba, a raspunde, pentru a semnala replicile textului dialogat + Folosirea, dupa aceste verbe, a conjunatillor: od, sd, ca sd, daca, dar si a adverbelor unde, cnd, cum. ‘+ Reproducerea cat mai exacta a cuvintelor vorbitorului + Transformarea verbului la imperativ in verb la conjunctiv. '+ Trecerea substantivului (pronumelui) de la vocativ la acuzativ sau datv. + Eliminarea exclamatilor. Iti propunem un model de transformare a vorbi irecte in vorbire in ct \Vorbire directs \Vorbire indirect (Gavroche se repezi dupa copii = De ce plénget, broscoilor? - Veniti cu mine, picilor! — Venim, domnule - réspunse cel mai mare. | N-avem unde sa dormim fa noapte -éspunse cel maimare.|aintre ei fi rAepunde cA nu au unde — Pagubé-n ciupercl Face sa pléngi pentru asemenea fleacur? 4.00mi I Uite prostuti! $i, ocrotitor, cu voce méngaietoare, el adéugé: (Victor Hugo, Mizerabili fragmente, in|Apoti cheama cu el, iar copilul cel mai Lecturi suplimentaro, clasa a IV-a) mare‘ rdepunde ca vin, Gavroche se repede dupa copil gi ji intreaba de ce plang. Cel mai mare noapte. Gavroche 1i| lincurajeaza spundndu-le c& nu face 98 plang pentru asemenea fleacuri (Cum s& serio compunere ~ tipuri de compuner pentru clasele VIExerseaza Citegte textele gi raspunde cerinfelor formulat La inceputul anului 1650, locuitort oragului York vedeau deseori in port un ‘tind care petrecea ore tn sir acolo, privind navele comerciale, Tandrul s¢ numea Robinson Crusoe, iar tata luivoia ca el 2d fie avocat. —Niciodatal se impotriv el, 0s ma plicticesc de moartel Cea ce-mi dorese este 98 collnd mea, intr-una din cordblle acelea maril $i, intr-o zi, Robinson disparu, Lisa un bilet, explicind cA © pe mare... Indrept.andu-se spre Brazilia! [i implora pe paringil sai s4-I ierte gi promise ca se va intoarce dups ce se va imbogati: Dupd cdteva lun, primird vegti dela el: Brazila rminunata. Am un prieten portughez gi ne-am apucat impreund de cultivarea pimantulu, Totul redegte in colulacesta fantastic”. Robinson avea droptate, dar dupa cativa anise plctisi sd cutive tutun gi trestie de ahr gitainj sd cAlatoreascd din nou. (Robinson Crusoe, adaptare dupa romanul lui Daniel Defoe) a naa ee 1. PrecizeazA sinonimele cuvintelor: 2. Alcatuieste cate o propozitie in care verbele a se indrepta si a disparea sa fie folosite cu alt inteles decat cel din text. a se indrepta > < ) adisparea > < } 3. Motiveazi folosirea liniei de dialog in al di 2 alineat al textului. Linia de dialog s-a folosit pentru oi 4, Explicd de ce s-a folosit cratima in structura ce-mi doresc. Cratima s-a folosit deoarece 10 Cuma serio compunere = tipuri de compuneri pentru clasele V-VI5, Alcatuieste planul simplu de idei al fragmentului dat. (Delimitarea etapelor naratiunii [Planul simplu de idet 1, La inceputul... avocat. 2. — Niciodaté... mari. 3. $i, ntr-o zi... imbogat '4. Dupa cateva luni... fantastic. 5. Robinson... in nou. 6. Redacteazé rezumatul fragmentului dat, in 6-10 randuri, ‘Cum s8 seni 0 compunere — tipuri de compuner pentru clasele V-VI_ 44te 0 caracterizare succinta a personajului principal din acest fragment. (7-8 randuri) Planul compunerii Caracterizarea lui Robinson Introducere + precizeaza cine este personajul; * precizeazai looul si timpul tn care a trait; + din ce familie face parte; Cuprins + aspecte ale caracterizéii directe; : + aspecte ale caracterizéirii indirecte: = relatia cu tata sau; = - = fapte, experiente de viata; - taséiturile care se desprind din toate acestea: dorinta de cunoastere, spiritul - —- ———— de aventura etc, Incheiere es + parerea ta despre acest ersonaj. 8. Agaza-te in fata unei harti a lumii si imagineaza-ti cd esti tovaragul de calatorie al lui Robinson Crusoe . Mentioneaza trei porturi in care ati acostat. 12 Cumsa serio compunere tipuri de compuner pentru casele V-VI9, Cauta pe Internet informatii despre unul dintre porturile identificate la exercitiul anterior gi prezinté-le, in 3-5 randuri. z-ti unul dintre locurile in care a poposit Robinson Crusoe. Descri deseneaza-t. Vin 5-10 rnduri gi wh we ii i eget tgs wind dupa minundti. _zboard acum peste cetatea mea, Randunelule, si spune-mi ce vezi. ‘AzburatatunciRandunelulpeste cetatea cea mare gia vizut-cum se desfitau bogatil incasele lor frumoase, in vreme ce séracii cergeau pela porti A zburat prin fundaturi Vo intunecoase gia vazut fetele de var ale copillor infometati, cercetand aiurite ulitele negre. ‘Subareada unuipod, doi biietagi se stréingeauin brate incercand s3-si tind de cald. Tare maine e foame ~ spuneau ei. la cdrati-va de aici - ia lat paznicul la goands; gi au pornit-o amandoi razna, prin rea aM icht IM stae ga coea PUG BO ~ Eu sunt acoperit cu aur curat ~ il spuse Printuk; tu trebuie 64-l ei de pe mine, foit3 cu foita, ¢i 68-1 duci sSracilor ‘mel; nul fing omeneascd si nu creada ci aurul o poate face fericita. (Oscar Wilde, Printul fericit ) 1. Identifica in textul dat trei cuvinte formate prin derivare si arata care sunt elementele de formare. (Cum s& seri! 0 compunore - puri de compuneri pentru ciasole V-VI_ 132. Indic& antonimele cuvintelor: intunecos infometat indarat 3. Precizeazi | adjectivulul curat din structura aur curat. Alc&tuieste apoi 0 propozitie in care adjectivul sd aiba alt sens. In structura aur curat , adjectivul are sensul de ...... 4, Precizeaza sinonimele cuvintelor de mai jos: 5. Motiveaza folosirea virgulei in fragmentul zboara acum peste cetatea mea, Randunelule, $i spune-mi ce vezi. Virgulele s-aufolosit-doarece ... 6. Explica de ce s-a folosit cratima in structura spune-mi. Cratima s-a folosit deoarece...... 7. Transforma in vorbire indirecta fragmentul dialogat: ~ Tare mai ne e foame ~ epuneau ei. ~ la cdrati-va de alcl ~ -a luat paznicul la goand; gi au pornit-o amandol razna, prin ploaie. 14 Cum sé soto compunere ~tipuri de compuneri pentru clasele V-VI career ine nec8. Formuleaza idea principala a celui de-al doilea alineat al textului. 9. Indic modurile de expunere folosite. Modurile de expunere folosite n acest fragment sunt... 10. Redacteaza rezumatul fragmentului citat. Pianul simplu de idei Rezumatul a Cum s& scr © compunere - uri de compuneri pentru clasele VV 15Mm, Cosette isi varimana in buzunarul gorfului gi se inverzi Moneda de cincleprezece gologani ‘numaiera acolo = Hei, rostidoamna Thenardier N-auzi? Cosette ipl ntoarse buzunarul pe dos, darn-o glol C6 se intdmplase oare cu moneda aceea? Biata fetif nu putu 88 scoata 0 vorba. inpietrise. = Nu cunwa aipierdut bani? ula doamna Thenardier Sau aide gand 64 mi- furl? Spunind acestea,intinse mina spre un girbaci, careera agafat de vatr3. Gestul acesta iididu din nou putere Cosette si strige: = lertare !Doamn! Doan! N-am a mai fac! Doana Thenardir lus garbaciul din cu Onul curedingota galbond se scotocise intr timp prin buzunarul vestel ard o8-Ivad cineva. De atte, célatori celal beau, jucau c&rfiginu ee mal uitaun jurul lor. [..] = lertatiemd, doar’ spuse omul = dar acum cdteva clipe am vizut ciizlnd ceva din buzunarul gorgululfetizel. | Aalunecat pe jos. Foate cie asta. | ‘Se aplecd, profacdndu-ce o clip ci se ultd pejos, dups ceva. | | afigulfilmul ui Bille August = Intoomai lata urmd el, ridicindu-se, ‘Sklintinee doamnei Thenardier o moneda de argint. (V. Hugo, Mizerabili,fragmente, in Lecturi suplimentare,clasa a V- ett 1. Precizeaza sensul din text al verbelor se inverzi gi impietrise. a se inverzi- a impietr - | care verbele de la exercitiul anterior sa aiba alt sens. . —! _ 3. Caut itr-un dictionar sensul cuvintelor: —__—_————— 4. Identifica trei cuvinte care contin diftong si un cuvant cu vocale in hiat. eee oe 16 Cum sa seri o compunere —tipuri de compuner pentru clasole V-VIa 5, Desparte in silabe cuvintele gi precizeaz regula pe care ai aplicat-o: aceea 6. Precizeaza numarul de sunete si numarul de litere din cuvintele: ceitalti = Diiitere. ceva = tere. argint = Itere. 7. Alcatuieste planul dezvoltat de idei al fragmentului. Not if! oferim planul simplu, Planul simplu de idei Planul dezvoitat 1. Cosette a pierdut o moneda de incisprezece cent. 2. Doamna Thenardier se pregateste 8 0 loveasca cu garbaciul. '3. Omul ou redingota galbena ii ofera doamnei Thenardier 0 moneda de argint, salvand-o pe Cosette. 8. Urmarind planul dezvoltat de idei, realizat la exercifiul anterior, realizeaz4 rezumatul textulul. (Cum s& scr 0 compunere ~ tipuri de compuner pentru clasele V-VI_ 47 a9. Exprimé-ti opinia despre atitudinea doamnei Thenardier fata de Cosette. (5-8 randuri) Dupa parerea mea, doamna Thenardier 10. Alcétuieste o caracterizare a Cosettei, evidentiind si modalitatile folosite de narator. Planul compunerii Caracterizarea Cosettei Introducere - predomina procedeele de caracterizare indirect’; - caracterizare direct&: fotita; Cuprins - relatia cu doamna Thenardier, = motivarea spaimei in fata acesteia; - sentiment de vinovatie; Tncheiere ~ punctul tau de vedere referitor la situatia Cosettei. ie i as 18 Cum sé seni 0 compunere— tiuri de compuneri pentru clasele V-VIUnbrutar din tara..dintr-o tard oarecare...avea obcelul 3 cumpere in flecare 2iuntulde care avea nevoie de aun ‘brénzar din apropiere, care era clientul lu. Observind cf de obicel, bucata de unt pe care o plitea drept un kilogram ‘este mai mic, 6a pline unui comisar, care s-a dus si facd cercetarelafatalocului. ~ Aicantar? intreba comisarul pe branzar. ~~ Negresit... ~Dargreutagiai? ~ Nu ~ Atuncicum cantaregtiuntul? = Foarte simplu;painile pe care le vnde vecinul meu sunt: de un kilogram. Fun dect o pine tn cAntar gl in partea cealalta unt gidau astfe...un kilogram. Brutarularetras plangerea. (Brutarul gibrdnzarulin vol. De-ale ui Pca) 1. Identifica, in textul dat, doua cuvinte formate prin derivare i un cuvant format prin compunere. 2. Aledtuieste familia lexicala a cuvantului far, i ( cuvinte) cand, pentru fiecare cuvant, elementele de formare. 3.Indic& sinonimul verbului a plange din structura s-a plans unui comisar. Construieste apol o propozitie in care verbul sa aiba alt sens. | = 4, Dupa modelul structurilor avea obiceiu! si avea nevoie, da exemplu de trei expre c&rora sa intre verbul a avea. Alcatuieste o propozitie cu fiecare. in alcatuirea (Cum sa seni 0 compunere — tpur de compuneri pentru clasele V-VI_ 1.95. Precizeazi modurile de expunere folosite in text. Modurile de expunere folosite sunt. 7. Transforma dialogul in vorbire indirect, subliniind verbele pe care le-ai folosit in marcarea fiecarei replici. Vorbire di Vorbire indirect = Ai cantar? intreba comisarul pe branzar. = Negresit.. ~ Dar greutati ai? - Nu. ~ Atunei cum céntaresti untul? ~ Foarte simplu; painile pe care le vinde vecinul meu} sunt de un kilogram. Pui deci 0 péine in céntar $i in| ipartea cealalta unt si dau astfel.. un kilogram. 8. Explicd de ce Brutarul a retras pléngerea. (4-8 randuri) Eu cred c& proverbul potrivit acestel naratiunl este. __pentrucd 20 Cum s8 sori o.compunere tur de compuneri pentru ciasele V-VIUl. 1. Ce este navatiunea Ce este naratiunea? Naratiunea este un mod de expunere prin care se povestesc fapte reale sau imaginare, petrecute intr-un anumit spatiu gi timp. Unde apare naratiunea? ‘In viata cotidiana; + in picturd, desene, + In relatairiistorice; : + In artd (balet, opera, muzica); ‘in film si teat + In povestirie literare. iagini, benzi desenate; Co caracteristici are naratiunea? [Autor _ [Este persoana care scrie opera literara. Narator |Reprezinta vocea care povesteste o intamplare unor persoane diferite: = persoana intai apare atunci cand naratorul este si personaj;, = persoana a treia apare cnd naratorul cunoaste faptele si gandurile personajului, devenind obiectiv. Personaj_|Poate fi oricare individ, obiect sau finfd responsabilé de conflict si de acfiune. [Acfiune _|Derularea unor evenimente cronologic sau nu, dar pornind de la un conflict. Clasificarea naratiunii: Dupa transmiterea mesajului: * oral * scris Jin functie de prezenta autorului: « literara - creaté de un anumit autor ‘+ nonliterara (poate fi 0 conversatie, o stire, un e-mail) Dupa constructia textului: * cu inceput dat * cu final dat ‘* pe baza unor cuvinte sugerate * cu ajutorul une’ imagini Dupa modul in care se povesteste: * naratiune la persoana intai, cu narator personal sau martor (naratiune subiectiva) ‘= naratiune la persoana a treia, cu narator care stie totul despre actiune, conflict, personaje [Cum s@ serio compunere — tipuri de compuneri pentru clasele V'VI_ 24,Exerseaza Citegte textul si raspunde cerintelor formulat Pentru c& am rémas singur, m-am hotarat 2% incep chiar azi ,Romanul adolescentului miop.” Voi lucra’n fiecare dup3-amiaz’. Nu am nevoie de inspiratie; trebuie 98 scriu, doar, viata mea, iar viata mi-o cunose, gila roman ma gandesc de mult. Dinu gtie; pastrez caiete din clasa a IV-a, cand aveam pistrui ca un ovrei gi invagam chimie intr-un | vdeascd intr-insul viata unui adolescent suferind de neintelegerea celorlalti. Dar adevarul era altuljurnalul ma maigulea giimi alina dorul meu de razbunare; rézbunare dreapta impotriva celor care nu maintelegeau, credeam eu. (Mircea Eliade, Romanuladolescentului miop) frida = isa, adancituratn id; avadi= aarai 4. Extrage din text doud structuri care s& indice timpul actiunii. 2. Gaseste sinonimele urmatoarelor cuvinte: 3, Formeazé familia lexicala a cuvantului trist, i ntificand patru termeni: 22 Cums& soni o compunere ~ tipur de compuneri pentru clasele V-VI5. La ce persoand se povesteste si de unde stil acest lucru? Ofera 2-3 exemple di 6. De ce simte personajul nevoia sa scrie? 7. Enumera doud-trei insusiri ale personajului, aga cum reies din text. BES Se) oS 8. Cand se hotaraste personajul sa inceapa sa scrie? Personajul se hotaragte 4 inceapa 68 scrie.. 9, Completeaza tabelul urmator respectand explicatille anterioare gi raporténdu-te la text. (Autor Narator Personaje [Actiune 10. lmagineazé-ti doua propozifill fraze care ar putea continua fragmentul citat. 11. Ce opinie ai despre ideea de a fine un jurnal? ‘Gum sa sero compunere — tipuri de compuneri pentru clasele V'VI_ 23,IL 2. Structura textului narativ Orice povestire sau narafiune se bazeazA pe succesiunea mai multor intamplari prezentate logica. Astfel, mesajul textului se construieste treptat, in functie de respectarea acestei cronologii. Etapele unui text narativ sunt: Situal ial ]- modul in care debuteaza narafiunea, cdnd se prezinté informatii despre spatiu, | timp si personaje. (Cauza actiunii un anumit eveniment care aduce o schimbare in situafia iniiala si deciangeazi derularea actiunii Desfagurarea actiunii__|- prezentarea cronologicd a faptelor, intr-un anumit rtm. ‘Situatia dificila = un moment/ o secventa de mare dificultate, o situatie tensionata. ‘Situatia final - rezolvarea situafiei dificil i inchelerea actiunil, Exerseaza 1. Ordoneaza propozitiile urmatoare intr-un text coerent. Fragmentul face parte din opera Cand stapanul nu-i acasa! de Emil Garleanu. La sfargit este indicat sa verifici fragmentul obfinut cu textul original al autorului Propozitii neordonate "Text ordonat cronologic Pe polita din dreapta, pe ofarfurie, sta uitata o bucata de cagcaval $i din gaura lui, din gaura de dupa soba, goricelul nu-gi mal gasegte locul. th odaie, linigte. Linigte gi-un miros! Mirooul de branza proaspata a strabatut pandin cel maiingust coltigor al casei. Parci-| trage cineva de mustata afaré. Mai bine 98 9¢ astampere. Sa se astdmpere, ugor Ide zis; dar cagcavalul? Origicum, 98 mai agtepte putin, 98 vada, nu se migcd nimeni, nu-l pandegte cineva? Saincerce. Sdiasa, of nuiasa? Dar motanul? E-heil la dneul nu se prea gandise. 24 Cum sé serio compunere— tur de compuneri pent clasele V-VI2. Raspunde urmatoarelor cerinfe: a. Care este situatia initiala in fragmentul dat (cel reconstruit)? ~_> b. Care este cauza care declangeaza actiunea? ~_> c. Care este situatia dificila? <> d, La ce persoana se povesteste? “> e. Ce fel de narator identifici in text? <> 3. Cum crezi c& a rezolvat goricelul situatia dificila? Cum s& dezvolti o idee principala. 1. caut cuvantull sintagma esentiala (verb, substantiv, adjectiv) 2. Incadreaza ideea intr-un anumit context (element de spatiu, timp, decor) 3, dezvolté ideea prin adaugare de expresii, adjective, figuri de sti. lata un exemplu. Atentie! 1. Nu adauga informatti care nu exist in ideea formulata. 2. Nu exagera prin elemente de expresivitate, idea principala Pian Dezvoitarea ideli [Bunica llagtepta cu placinta preferata. 1. Alegerea unui cuvant/ unei sintagme: plécinta. jn fiecare sambata, la amiaza, baiatul lvenea sarind intr-un picior de la casa ‘in care se povesteste): ‘smbéta, dupa-amiaza, casa bunicifor. 2. Precizarea contextului (situatia paringilor lui. De la poarta invegmantata in lieder se simtea mirosul imbietor: bunica iscotea din cuptor placinta cu afine gi 3. Gasirea unor expresii: escrierea placintei, a casei, prin adjective (imbietor, invesmantata) branzd dulce. Era desertul lui preferat gi ‘bunica igi gisea mereu timp s&-gi rasfete nepotul. Cum s& sero compunere — tipur de compuneri pentru clasele V-VI 25Exerseaza 1. Pornind de la urmatoarele idei principal , imagineaz’-fi cum ar arata textul din care acestea ar fi putut fi extrase. Fiecare idee corespunde unui alt fragment de 3-4 rénduri, fara legatura intre ele. Idei principale [Dezvoltarea ideilor principale (Copilul si-a primit pedeapsa pentru lipsa de respect. [De mulfi ani, in gradina muncea doar tatal. [CAfelul gi-a gasit ad&post in [curtea bunicilor, 2. Imagineazé-ti cé fi s-a intamplat ceva pe drumul de la scoala spre casa. Povesteste in 4 propozit fraze despre ce este vorba si extrage apoi ideea principal. Idea principals: 3. Continua planul de idei dat cu incd doua idei care crezi cd se potrivesc. a. Clopotelul a sunat insistent. b. Terenul de fotbal era luat cu asalt de copii. c. Un baietel plangea pe o banca. Atentie! Formuleaza ideile oat ‘mai concis, de preferat intr-o singura propozitie. 26 Cuma soni o compunere — tipuri de compuneri pentru clasele V-VI5. Imagineaza-ti c& esti in timpul unei ore de matematica in care dai test. Povesteste, in 7-8 randuri, ce se intampla, astfel incat s& nu ai mai mult de trel idei principale. Extrage aceste idel separat. 11.3. Planul de idei al unei compuneri Regulile urmari rea personajelor si a naratorului; a locului gi a timpului in care se petrece actiunea; ‘* respectarea ordinii evenimentelor ce urmeaza a fi povestite; « stabilirea structurii textului narativ (situatia inifiala, cauza acti desfésurarea actiunii, situatia dificil, situatia finala); ‘ fiecare secvensa presupune implicarea anumitor personaje; + stabilirea cuvintelor-cheie care marcheaza actiunea pentru fiecare seoventé; + formularea simplai si corectd a ideilor principale, de preferat la timpul prezent sau la timpul trecut, perfect compus; + identificarea altor moduri de expunere care pot fi folosite, Atentie! Nu sorie la intamplare compunerea, fara a folosi un plan, indiferent de tema si de tipul acesteia! © compunere nu are intotdeauna toate secventele textului narativ, de exemplu se poate concentra doar pe cauza sau pe desfasurarea actiunil Nu crea goluri in povestire, sarind de lao idee la alta! Cum 8 serio compunere —tipur de compuneri pentru clasele V'VI 27Iti oferim un model de elaborare a planului de idei si dezvoltarea acestuia pentru o compunere cu titlul Joc periculos. (Planul teoretic Planui de creatie ~ stabilirea personajelor si a naratorului, - trei personaje: 2 copil si vanzétoarea de la magazin; | coordonate spatiale si temporale (cand se petrece actiunea?, unde se petrece actiunea?); - pe strada, iarna, in faja magazinului alimentar; - stabilirea ,cuvintelor-cheie” care marcheaz& aciiunea pentru fiecare secvents; . $coala; 2. ghiozdanul, 3. alergarea; 4. gheata; . fractura 6. ambulants - stabilirea structur textului narativ: ~ situatia initial ~ cauza actu - desfagurarea actiunil - situatia dificil - situatja final Copili vin de la scoala. . Unul dintre et Ti ia ghiozdanul celuitalt . Copii alearga, lovindu-se de oameni: - vanztoarea unui magazin sparge gheata care s-a format pe trotuar; - unul dintre copii alunecd i ghiozdanul se rostogoleste sub o masina. |4. Baiatul nu se mai poate ridica. 5. Vine ambulanta si asistentul constata fractura la picior. DPalpal ~folosirea altor moduri de expunere: descrierea. - descrierea copillor, a vremiifriguroase, a vanzatoarei. Realizarea compunerii: oct _Aproape de piata, cel mic, Cosmin, a ingfacat ghiozdanul fr magazinelor. Parea fericit gi victorios, in ‘Impingdnd trec&tori, care abia se tarau inutil o& oftrame placile de gheata di — do pericul Inaintau, ca de obicel, pe aleea ingustata, iar urechile tnrogite ardtau cat de geroasd era vreme: ui gi a luat-o la fuga prin fata ce George ii striga 68-l agtepte. cordonat. ‘teama poleiului. O vanzitoare de la magazinul aliment.a \cantat mai poate migca piciorul stang ¢i in ochil trigti i se citegte suferinta. Vanzaitoarea, plind de ingrijorare, sun& ambulan' aventura pe gheata. Seara, Cosmin le povesteste tuturor George colectia de timbre. din fericire, la cottul strézii, pentru o alta ital gi regret doar cA nu i-a luat lui 28 Cumsé serio compunere— tipuri de compuner pentru casele V-VIExerseaza 4. Continua urmatorul plan de idei (exista si idei secundare), prin imaginarea desfasurarii actiu Dezvolta, in paralel, si compunerea corespunzatoare. Pianul de idei [Compuner 1. Fela a parasit tabara dimineata, 2. Copilul se rataceste in padure, pierzind cararea. i a 22, 3. Fata ajunge la o stand, find ocrotita de cioban. 4. 2. Creeaza 0 compunere de 8-10 randuri céreia sa | se potriveasca titlul Ca/atoria buclucaga, respectand planul simplu de idei Planul simplu Catelul (Pufulet) a parasi curtea nevazut de nimeni. * Animalul a intrat in padurea adanea, plin de curaj * Pufulet se ascunde intro scorbura, © Stapénii il cauta ingrijorati doua zile * Pufulet este —_gsit ‘intampiator de un vecin. (Cum s@ serio compunere — tipuri de compuneri pentru clasole V'VI_ 293. Serie o compunere, de 10-12 randuri, pornind de la cateva cuvinte date, incluse in planul simplu de idei, respectand schema de la pagina 25. (Cuvinte/ sintagme ajutatoare pentru planul de idei [Planul simplu de Idel |- mare, plaja; |-Joc, minges | pericol, valuri salvamar, cura}. Compunerea: 4, Povesteste o intamplare reali, care s-a petrecut intr-o vacanta gi a avut drept personaj familia ta. Tnainte de a dezvolta compunerea, reali az planul ei, conform structurii textului narativ. Situafia infiala (Cauza actu [Destagurarea acfunit Situajia dificil ‘Situafia finala 3O —_Cums@ serio compunere~ tipuri de compuneri pent clasele V-VITipuri de narator Narator subiectiv CAnd folosim persoana intai in ‘Atunci cAnd: compuneri?: ‘ : 2 1. Cand vrem sa transmitem o emotie povesteste la persoana |; putemica. eas at alk! 2. Cnd naratorul este personajul principal. « face parte din lumea povestiri Narator obiectiv ‘Cand folosim persoana a Ill-a in ‘Atunci cand: ‘compuneri? ‘© nu se implica fn viata personajelor; =) 1, Cénd actiunea nu ni se intémpla noua. prezinta faptele; + stie totul despre actiune gi despre ersongje. 2. Cand ne intereseaza doar faptele. (Cum s8 sori © compunere —tipuri de compuneri pentruclasele VV 34.Exerseaza 1, Citeste textul si raspunde cerintelor urmatoart in cateva clipe sofrageria igi schimba infatigarea. Profira iutitd de-o porunca scurta, stransefatademasdcuscrum | $1 fairmeitun, mturd pe jos, aruncdnd privir crunte sprintenei gi zambitoarei Anica, ale cre mani purtau farfurl gi _Zngdnitoare tacémuri, ca pe nigte castaniete. Qalta fat de masa, alb’, impodobita cu broderiisimple, acoperimasa, | déndu-iun aer duminical. Herr Direktor ajuta pe doarina Deleanu, potrivind, cu un fel de galanterie, faldurile giciiderea | feteide masa, Domnul Deleanu se duse n bec. Dinut, nemigcat pe scaun, avea prvirea arava sidistrataa igurantilor pentru schimbarea decorului pieseiin care gi ei sunt decor. | (lonel Teodoreanu,LaMedeleni) | a, Noteaza personajele prezente in fragment. b. La ce persoana se povesteste gi ce fel de narator identifici in text? Persoana este... pentru ca Naratorul este... intervenite in cel de-al doilea. Compara cele doua texte gi sesizeaza doua transforma: (Narafiune Ta persoana a lila Narafiune la persoana intai Dupa aceea se uité cu bagare de seama la fiecare| M-amuitat cu bagare de seami la fiecare dintre ei, din noi. Se pogori de pe catedré si ne dicté|M-am pogorat de la catedra gi le-am dictat| [plimbandu-se printre banci. Vazand pe un copil ro$u| plimbandu-ma printre banc. Vazand un copil rogu la| 'a fata si cu chiu! plin de bubulite, inceta indata de | fat. ei cu chipul plin de bubulite, am incetat indata de 2 mai dicta, se opr, apuca obrazul baiatului CU. mai dicta, m-am oprie, am apueat obrazul biatulul maint, fl prvi adéne, intreb ce are $i IDB orate, Lam pit adn am itrebat ce are ¢ fruntea, ca sa vada daca arde. 7 (Edmondo de Amicis , Profesoru! nostru,)|i"4™ pipait fruntea, ca 98 vad daca arde. d. Rescrie textul lui lonel Teodoreanu schimband persoana a ill-a in persoana |. Urmeazi exemplul anterior. [Perspectiva inifialé-narare obiectiva [Perspectiva schimbata-narare subiectiva In cdteva clipe sofrageria isi schimba infatisarea. Profira iutté de-o porunea scurta, strénse fata de masa [cu scrum si férméttur, maturé pe jos, aruncand privin| lcrunte sprintenei si zmbitoarei Anica, ale carei mani lpurtau farfuni si zanganitoare tacémuri, ca pe nist castaniete. O altd fat de masa, alba, impodobité cu| - rodent simple, acoperi masa, dndui un aer duminical. Herr Direktor ajuta pe doamnna Deleanu, potrivind, cu un| fel de galanterie, faldurile si céderea fefei de masa |Domnul Deleanu se duse in beci. Danut, nemigcat pe’ | scaun, avea privrea grava si cistraté a figurantilor pentru - 'schimbarea decorului piesei in care si ei sunt decor. (lone! Teodoreanu, La Medeleni) B2__ Cum sa seni o compunere — tipuri de compuneri pent clasele V-VI¢. Ce moduri de expunere se folosesc in text? Extrage din text pentru fiecare cate doua sintagme/ cuvinte reprezentative. Modurile de expunere sunt ... | ... ..sintagme/ cuvinte ... sintagme/ cuvinte .. 1. Extrage din text doua sintagme/ cuvinte esentiale pentru fiecare idee principal din acest fragment. Formuleaza apoi fiecare idee. ° [Sintagmef cuvinte reprezentative |Idei principale g. Realizeazé rezumatul acestui fragment, respectand planul de idei elaborat anterior. h, Gaseste cate o insugire pentru personajele acestui fragment, in functie de comportamentul lor. (Cum sa sci 0 compunere ~ tipur de compuneri pentru clasele V-VI_ 3Bree er TTT Planul de idei + Intalnirea dintre cele dows ‘echipe a inceput la timp. « Echipa ,vulturilor” a marcat primul punct. + Un jucdtor este grav | accidental. + Ploaia intrerupe jooul. 34. Cumsé senlo.compunere ~tipuri de compuner pentru casole V-VI5. Citegte textul si raspunde cerintelor formulat Ne pofteste in casi. Suim cAteva trepte gl intram intr-un antreu cu oglinzi ‘multe, iar de aci, intr-o odaie impodobita cu scoarte oltenesti. Ne ageziim lao ‘masa. Gazda vorbeste cu tata, Numa amestec indiecutie, o cantaresc, tragénd ‘spre eacu coada ochiulu. Pare s4fifost frumas, urmele supraviepulesc thea. Are ‘chi mari $1 sprancene groase, lar nasul e acvilin. Toate astea Ti dau un aer de distincple, degi nu ¢ imbracata elegant, O slujnicd urate foc ¢i descutta aduce pe tava licior. Beau un pahairel. Mmm! E tare bun! Ag mai cere unul, dar nu @ cuvlincios. — As putea, vi rog, si vid camera? intreb. sste naratorul acestui text? <> . La ce persoana se povesteste? Extrage din toxt ve ‘care justifica persoana aleasa, cate doua din fiecare. <> 3-4 enuntur _Modurile de expunere sunt d. Cine este personajul principal al textul e. Transcrie fragmentul de la ,,Ne pofteste Persoana I la persoana a Ia. (Cum sa seri 0 compunere ~ tpuri de compuneri pentruclasele V'VI_ 35. Continua textul printr-un paragraf de 5-6 randuri in care sa mentionezi o scurta actiune a personajului principal. Planul de idei + situatia infiala - descrierea casei; + cauza actiunli este distrugerea ‘unui obiect; «in desfégurarea actiunil incerci $4 repari lucrurile; jomentul dificil - aparitia unei situati neprevazute; + situatia finalé -rezolvarea 7. Ajuns acasi, prietenul povesteste fratelui su ce pozna a facut cel mai bun prieten al lui chiar in seara de Craciun. Te vei raporta la compunerea precedenta, dar vei povesti totul in 8-9 randuri. 3G Cumsa serio compunere — tipuri de compuner pentru clasele V-VI1.4. Compuneri narative cu o secventa data 1. Continuarea unor compuneri lata cateva reguli de care trebuie sa fii cont. « respectarea firului narativ; « stabilirea structurii narative, pentru a vedea ce lipseste din compunere sau ce ar trebui sa urmeze; + pastrarea aceluiasi stl de a scrie, a aceluiasi unghi de vedere (persoana verbului, de exemplu); + respectarea trasaturilor personajelor, + respectarea tonului personajelor si a atmosferei create (vesele, triste, serioase); ‘+ pastrarea reperelor spatio-temporale in care se petrece actiunea, iti oferim un model de continuare a unei compuneri, prin adaugarea a inca 6-8 randuri. Aniins peste noapte cu dirnicie, incat singurul lucru ce se z3rea tn fata casei, erau labele pisicil afundate in | ométulafénat. George 5-a géndit ce biitale bund cu bulgariflagteapta la scoala, o adevirata bucurie. Agteptau prima zipada de atéta timp! Si-a indesat cartile la intamplare in ghiozdan gia luat-ola fuga pe aleea curdtaté | de tata lui uitind de micul dejun. A ajuns la statla de autobuz prea devreme gi abia acolo a inceput 68 simta gerul muscitor gia realizat c&-i e frig. Dar ce conta? Bucuria z3pezil era mal important. In curtea ¢colii nici macar gardul nu se mai zarea, iar copacii erau impovarati de greutatea omatului, Nu era nimeni. Incd mai avea jumitatea de ord pand la nceperea orelor. 1 [Structura textului | Compunerea Situafia inifiala ‘Anins peste noapte cu damicie, incat singurul lucru ce se zarea in fafa casei, erau labele pisiciiafundate tn omaitul afanat. (Cauza actiunit (George s-a gandit ce bataie bund cu buigairi Tl agteapta la scoala, o adevarata bucurie,| /Asteptau prima zapada de atata timp! Si-a indesat céirtle la intmplare in ghiozdan si a luat-o la fuga pe aleea curatata de tatal lui, uittnd de micul dejun. Desfasurarea [A ajuns la stajia de autobuz prea devreme si abia acolo a inceput sa simta gerul aciunii mugcator si a realizat cé-ie frig. Dar ce conta? Bucuria zapezii era mai importanta. In lcurtea scolii, nici macar gardul nu se mai zrea, iar copacii erau impovarati de |greutatea omatului. Nu era nimeni. Inca mai avea jumatatea de ora pnd la Inceperea| lorelor. Dupa ceva timp, a infeles c& ceva nu era in regula: niciun copil nu venise, usa principala a scolii nu se deschidea, nici mécar portarul nu se vedea. Cand a incercat s&-si miste picioarele, a simtit peste tot infepaturi, de parca un roi de lalbine |-ar fi atacat. S-a intors acaséi abia térdndu-se, in vreme ce familia lui astepta |88 coboare la micul dejun. Situatia finale [Sambaita, toi convenisera sa doarma mai mult, dar Mihai uitase ca nu este zi de |scoala, ceea ce /-a finut in pat cu gripa intreaga saptéména. (Cum s& scr o compunere ~tipur de compuneri pentru clasele V-VI_ 37Exerseaza 1. Oferd 3 figuri de stil diferite care s& poata fi folosite in descrierea iernil. 3. Construieste o compunere de 6-8 randuri care s continue fragmentul dat, réspunzAnd inainte la intrebarile: Raza jucdusd a soareluifitulburd somnul nigtit. Se treziinsé repede, cacifeiaminticét de importanta era acea zipentru ea. Avea 68 ise indeplineasca o dorintl foarte veche: urma 68-1intmpine pe cel mai bun prieten al ei Apérasit patul grabita, ales rochia cu volane, cea pentru ocazil¢ipetrecer! speciale sis-aasezat pe treptele din apa casel. Mama a felicitat-ode ziua ei gl|-a adus micul dajun pe o tava. Fetita deja viea cum se va uca slun zAmbet increzstor lacoperise chipul. a, Cine crezi ca ar putea fi prietenul fetifei? Numeste trei posibilitati. <> b. Gasepte trei adjective care descriu foarte bine prietenul fetifei despre care vei vorbi in compunere. tS c. Ce moment! e al/ ale povestirii ifi ofera fragmentul de mai sus? > d. Tu ce fi-ai dori foarte mult sa primesti de ziua ta? <> 3B Cumsa seni o compunere ~ tipur de compuneri pentru clasole V-VI4. Continua compunerea $i gaseste-i un titlu potrivit: 5. Redacteaza desfasurarea actiunii care s-ar potrivi fragmentelor de compunere oferite in tabel. Aceasta parte a compunerii nu trebuie s& depaseasca 8 randuri. [Structura compunerii [compunerea Situafia initial Totul parea promifator tn ziua aceea: profesori, temele pufine, faptul c& nu-l| lascultase la matematica. De aceea $i el era indréznet si optimist. [Cauza actiunit Ceca ce La hotarat definitiv a fost usa laboratorului usor deschisa, ca $i cum [cineva ar fi lésat-o asa pentru el. Acela era cel mai bun moment, mai ales cé tof! lerau ocupati cu meciul din curte. Desfagurarea acfiunit | Situatia dificila Explozia (-a speriat foarte tare si -a facut s& fuga fara sa dea atenfie focululiscat) in raftul cu céirti. Mirosul inecéicios i-a trezit atentia femeil de serviciu. Situatia finala De atunci, nu a mai incercat s& copieze aventurile eroilor din filme sau cai. 6. Caracterizeazé-|, in 3-4 enunfuri, pe eroul compunerii de mai sus. Cum s sero compunere ~ ffpur de compuneri pentru clasele V-VI_ 3G7. Rescrie compunerea de la exercitiul 5 la persoana intai. Noteaz apoi ce diferent remarci intre cele doua texte. 8. Construieste 0 compunere de 10-15 randuri pornind de la fragmentul urmator si folosind in desfasurarea actiunii expresiile date. ‘Structura textului_|Compunerea Situafia initial | Vantul adia usor si mangaia frunfile transpirate ale copilior concentrafi asupra tezei. Pentru multi era, cu adevarat, 0 provocare, céci matematica era o taina. (Cauza acfiunii [Dorin se foia de minute intregi, c&ci stia doar un exercitiu; restul | se parea imposibil. De fapt, nici nu lucrase foarte mult timp. Desfasurarea actiuni a trage cu ochiul - bagare de seama | ——— = -ada din coltin | —___ aos col. ‘Situafia de criza Situatia finale 40 Cum sa sero compunere ~tipuri de compuner pentru ciasele V-VI9. Construleste introducerea, intriga (situatia dificila) $i finalul care sa se potriveasca fragmentului urmator: Cauza actiunii Desf3gurarea actiunii gi situafia dificila ‘Am decis 54-1 mint sis ma bazez pe increderea luiin mine. ‘Adoua zi am inceput s& caut pe la prietent albumul distrus, Nimeni nu era ined preocupat de rzboi sau nu avea acces la el, Bunicul ma intreba zilnic daca Iam adus. Problema a aparut cu adevarat cénd m-a auzit vorbind la telefon cu ‘tata gia inceput 94 ma banuiasca. Cum 86 sel 0 compunore ~ tour de compuneri pentru clasele VV 4.2. Corapuneri cu treeput dat ‘Compunerea cu inceputul dat este o narafiune construita prin respectarea momentulul initial ‘Situafa inijiald (detalii de spatiu, timp) Vantul rascolea frunzele din parcul cuprins de amorfeala amiozii. (Cauza actiunii (un moment ce intrerupe calmul levenimentelor) Pe neasteptate, a rasunat un fipat din spatele gradinil de trandafiri, acum uscaté. [Desfasurarea evenimentelor (un moment ce indic& lo consecinta a unei actiuni) qi ‘Se grabea s& ajunga mai repede la un telefon. Structura ‘© Stabilirea unghiului interdict Pentru realizarea unei compuneri narative cu inceput dat se respect urméitoarele repere: © Stabilirea momentului subiectului c&rui © Stabiliea personajului principal, gi, eventual, a celui secundar; care se povesteste (la persoana intal sau a treia); ipartine Inceputul narafjunii; ‘+ Precizarea coordonatelor spatio-temporale; ‘+ Identiicarea celorialte momente ale subiectului; ‘+ Realizarea unei legaituri stranse gi evidente intre fragmentul dat gi cea ce urmeaza, Reguli de redactare: Nu ignorati inceputul compunerri! intermediare! (credibile) cu cele fantastice. ‘nu le putet! implica in acbiune! vorbirea directa cu cea indirect! dezvoltati. Evitati saltul de la un moment al subiectului la altul, prin renunbarea la secventele * Nu amestecati evenimentele verosimile © Nuintroduceti prea multe personaje pe care * Nu schimbati stilul nararii pe parcurs, + Nu plasafi actiunea in mai multe planuri! Alegeti un singur subiect pe care sa-| folosirea verbelor de acjiune (a merge, a se duce, a se grabi);. * crearea unor moment de tensiune in rezolvarea confictului prin interogatii (ce era de faécut?), exclamatii (Nu s-ar fi gdndit la ‘asa ceva), propozitii scurte (Cat ghinion!); + Uiilizarea corecté a timpurilor verbale (prezent, perfect compus, imperfect); + Descrierea scurté a locului in care se petrece actiunea; ‘* Crearea unui scurt portret al personajului principal; + Imbinarea vorbiti directe (dialogul) cu cea indirecta in mod corect. 42 Cum sa serio compunere — tpuri de compuner pentru clasele V-VI{fi oferim un model de compunere construita pornind de la urmatoarea fraza: Livada rsuna de glasur\ agitate asemenea unor vocide revolte. Dimineata se anunfa pln, can multe dintre zilele acelei veri calduroase. [Structura compuneri Planul compunerit Situatia initiala = fragmentul dat in cerinta (Cauza actiur = un pui de c&prioara a venit din padure tn livadal, Desfagurarea acfiunit = bunicit Incearca s81 prinda, ~ puiul navaleste in curte si sperie celelalte animale; puiul distruge straturile de legume; Situafia dificta = puiul se ineurea in gardul de sarma; Situafia finala - veterinarul rezolva problema. [Stabilirea perspectivei: obiectiva, persoana a trela Redactarea compunerii: Structura narativa — Redactarea compunerii Situatia inijale |Livada résuna de glasuri agitate asemenea lanunta plind, ca in multe dintre zilele ac [Cauzaactiunii __|La poalele unui mar scorburos, un pui speriat de c&prioars céut tul umed cova de mancare. larba era, insa, uscatd de arsita din ultimele zile. a Desfasurarea actiunil Bunica aude zgomotul si ajunge prima in ograda gainilor. Incearcé sl alunge cu ___|blndefe spre p&durea de unde a venit, dar, fara succes. Dimpotriva, pulul o ia la \goana spre straturile de legume, unde bunicul isi face de lucru de dimineata. Situatia dificil [Aluns fa gardul ce desparte curtea bunicului de poalele padurl, puiul se tavaleste lbruse pe pamént, scncind ca un copillovit. [si prinsese piciorul in gardul de sérmé. Situatia finala [Dupa mutte eforturi, bunicii au decis s& cheme veterinarul, care i-a bandajat piciorul din spate, sfétuindu-i pe bunici sé-1 g&zduiascé 0 séptéména. In cele din urma, mama cépriorului a venit la gard a treia zi si s-au retras impreun& 1a adapostul umbros. ‘Cum sa sori 0 compunere — tipuri de compuneri pentru clasele V-VI 43Exerseaza 1. Ofera un titlu potrivit compunerii oferite ca model. depagi 6-8 randuri. 3. Redacteaza o compunere de 10-12 randuri care sa inceapa direct cu fraza oferité mai jos, raspunzand intai la intrebarile ce urmeazé: ‘Am deschis usa bruse $1 explozia baloanelor nt-a uimit gi m-a speriat, inacelagi timp. Foate este ziua culva. uitat, cum fac de obicei. | a. Carui moment narativ ii aparfine fragmentul (situafia inifiala, cauza actiunii, desfagurarea actiunii etc.)? Motiveaza intr-o propozitie. <> Ce personaje participa la actiune?_ ~_> c. La ce persoand vei povesti? ~_> d. De ce crezi cé erau atatea baloane in camera? <> e. CAnd si unde se petrece actiunea? ~_> 44, Cums& serio compunere ~ tur de compuner pentru clasele V-VIRedactarea compuner _Am deschis uga brusc gi explozia baloanelor m- gi m-a speriat, in acelagi timp. Foate este. ziua cuiva si amuitat,cumfacdes 4, Realizeaza 0 compunere imaginal respecte reperele indicate: Planul de idei Culcugul edlduros gi mirosul de iarba inviorats de ploaia de azi-noapte + personajele sunt se a necuvantatoare, animale, dat somn tarziu.Din picate, frapiluiau intrat galigiogiin casd gi au ‘sunt personificate; Inceput 9a se agite pe lang patul lui. + acfiunea se petreoe in jungla, in apropierea unui sat; “sfoloseste persoana a treia;TT Realizeaz o compunere de 8-10 randuri in care un prieten sa-si inceapa povestirea cu fraza: |aducl aminte c&-n ziua aceea voiam s& mergem la fotbal, dar eu te-am sunat gi ceva? Abia acum pot 68-tipovestesc ce-am papi. ‘a. Mentioneaz doua motive pentru care prietenul nu a putut veni s& joace fotbal. Sat Rescrie primele doug enunuri la persoana a treia. . Cérui moment narativ i aparfine fragmentul (situatia inifiala, cauza actiunii, desfagurarea actiunii etc.)? Motiveaza intr-o propozitie. 4. De ce crezi ca nu i-a spus prietenulul ce s-a intamplat la momentul respe Redactarea compuneri fei aduci aminte edn ziua aceea voiam 64 mergem la fotbal, dar eu te-am sunat gi ti-am spus cA 6-3 ‘ntdmplat cova? Abia acum pot si-ti povestesc ce-am pati. AG Cum sd scr o compunere ~tipuri de compuner pentru ciasole V-VI6. Imagineazé-fi cd un personaj din desene animate s-ar transforma pentru o zi in colegul tau de banca Raspunde la urmatoarele cerinte legate de el. a. Numeste personajul <> b, Formuleaza 3 intrebari adresate personajului si imagineazé-fi réspunsurile. <7. Intrebarea 1 Raspuns 1 Intrebarea 2.... Raspuns 2. Intrebarea 3.... ¢, Descrie, in 2-3 propozitii, infatigarea personajulul. <> ‘Cum s8 sori'0 compunere ~ tipuri de compuneri pentruclasele VVI 7Realizarea planul 1.5. Compuneri pe baza unor imagini Acest tip de compunere reprezinta construirea unei naratiuni care se bazeaza pe o imagine, din mai multe puncte de vedere. Aceasta poate include: ‘* personajele sau un personaj al textului + locul si timpul in care se petrece actiunea; + posibilé secventa a actiuni * sugereazé un camp lexical care indica actiunea; ‘* un moment din structura narativa (de cele mai multe ori situatia dificil sau cauza actiunil). Imaginea nu sugereaza, intotdeauna, actiunea in mod direct. Compunerea nu trebuie sé inceapa neapérat cu imaginea. resupune stabilirea cAtorva repere de la inceput. Realizarea unei astfel de compunt ‘© Unde si cand se petrece actiunea? «Care sunt personajele? Lace persoana povestim? in ce consta legatura dintre imagine si text? + Care sunt seoventele narative ale textului? Pentru a raspunde la fiecare intrebare trebuie sa te raportezi la cea ce ofera imaginea, cdutand cat ‘mai multe detalii, care apoi se pot completa sau dezvolta, apeland la propria imaginatie, Iti oferim un model de compunere, plecand de la imaginea alaturata. Repereleteoretice _|Rezolvarea reperelor Unde si cand se = se poate petrece in ograda bunicilor, petrece actiunea? in apropierea unei ape, pentru ca sunt ratuste; - este primavara (spre vara), cémpul este inflorit Care sunt un pisoi si doi pul de rétusca personajele? |La ce persoand - persoana a treia; |povestesti? ince consta legatura _|- pisoiul doreste sa se joace cu ratustele; } |dintre imagine si text? [Care sunt secventele | Introducere - iesirea la picnic a pullor, narative ale textului? iu intalnirea cu pi (Cauza actiu [Desfagurarea actiunil - joaca din iarba, mersul la apa; ‘Situafia dificila - aparifia pisici mama, ‘Situafia finala - fiecare persona pleacai la casa lui, primindu-si lectia. 48 (Cum sa scr o compunere —tipuri de compuner pentru clasele V-VIVantul abia stdrnea roi! albinelor din lvadé, ar Rorlefepiteau pe toats lumea laplimbare, R&tusca~ mama a decis ei ecoav pull prima data la picnic, iegind din ograda imprejmuita printr-o crapiturd a gardulu Dupi ce o-au oopaitat cuiarba proaspata, o-au agezat la soare. Balinel ¢iBlondu au profitat de un moment de neatentie al mamei gi au plecat la plimbare. Peste putin timp au auzit miorlaitul timid al lui Tomi¢a, unul dintre pisoil familiei, aproape de aceeagi varsta. S-au |jucat, ascuzndu-e iniarba mitaeoaed, au mers la apa gi, cd au obosit, o-au citarat pe banca inceput 63-1 epund povesti. Bruse, din tufiguria aparut mama-pisicé, manioasa de disparitia neastamparatului, dar incdntata c& va avea la cind fripturd proaspit8. Tomipa a nceput 94 planga si s8-gi apere prieter mama-rafaalerga cu aripile desfacute spre puli ritactti, protejati acum. Exerseaza 4. a, Gaseste un titlu potrivit compunerii oferite ca model. 1a model, schimba situatia dificilé a textului (momentul de b. Folosind imaginea oferita la compun criza) si finalul acestuia. \ (Cum sa soni o compunere ~ tur de compuner pentru clasole VI 44d. Realizeazé rezumatul compunerii oferite ca model. 2. Priveste cu atentie imaginea: Raspunde pe rand la intrebarile urmtoare, prin raportare la imaginea oferité ca reper: Ce verbe se potrivesc foarte bine acfiunii din imagine? Ofera 5 exemple? f. Gaseste un camp lexical potrivit imaginii, aleatuit din cinci-sase cuvinte. ~_> Campul lexical este Cel al... , aleatuit din cuvintele: 1? Ofera ca exemplu doua evenimente ce pot fi plasate g. Ce actiune ar putea sugera imag acel spatiu. h. Ce titlu s-ar potrivi acestei compuneri? Indicd dou exemple. 5O Cuma serio compunere — tpuri de compuner pentru casele V-VICre folosind imaginea ant n plan de idei dezvoltat care te-ar putea ajuta la scrierea unel compuneri de 8-10 randuri, ara. Noteaza idei secundare doar in cadrul desfagurarii actiu Planul de idei dezvoltat Redactarea compuner |. Realizeazé rezumatul textului creat anterior. “UU U4 3. Analizeazi, cu atentie, imaginea gi réspunde la Intrebarile: a. Cine este personajul din aceasta imagine? oa b. Ge crezi cd face personajul din imagine? Ofera doua raspunsuri acestei intrebari. bt .. b2. a ¢, Presupunand cé este un personal imaginar, ce crezi ca ar putea citi? (Cum sa sea 0 compunere ~ tipur de compuneri pentru classle V-VI 51rr 4d. Realizeazé planul compunerii folosind gi (Pianul compunerit Raspunsuri Unde si cand se petrece jactiunea? Care sunt personajele? Ce persoana a verbului vei folosi in povestire? in ce consta legatura dintro imagine si text? ‘Care sunt secventele narative ale textului? ¢. Redacteaz’ o compunere de 10 randuri, pornind de la imaginea oferita si de la planul realizat la exercitiul anterior. | f. Gandeste-te ce ar mai putea sa faca un caine neobisnuit in casa/ curtea cuiva. Ofera doua exemple f In acest sens. 52 Cums@ serio compunere— tipuri de compuner pentru clasele V-VI4, Analizeaza cu atentie imaginea, réspunzand Ia intrebari oS a. Ce vezi in fundalul imaginii? b. Unde ar putea merge oamenii destinatil. 4d. Gaseste un camp lexical potrivit imagini, alcatuit din cinci-sase cuvinte. Cémpul lexical vizibil aici este cel al... = .»,aleétuit din cuvintele f. Construieste un plan de idei care te va ajuta sa scrii o compunere de 10-12 randuri intitulata Pierdut in Londra. (Cum sa sero compunere — tpuri de compuneri pentru clasele VVI_ 5Br-t—s™ ul anterior ce fel de povestitor apare gi argumenteaza 4g. Identifica in compunerea realizata la exe cu exemple din text alegerea ta. h. Rescrie primele doua paragrafe ale compunerii tale, folosind o altd persoana a verbului, 5, Imagineazi-ti ca esti unul dintre personajele din imagine. Raspunde la intrebari ca gi cum {i se adreseaza direct in momentul in care cites! ‘Atentie! Pentru a raspunde la intrebariifiimaginezi ca esti una dintre persoanele din imagine, deci nu te raportezi la momentul in care scri. a. Cum se numesc prietenele tale? b. Cum fi se pare vremea astazi? ¢. Ce vezi cand privesti norii cu atentie? 4. Cum al vrea sé-{i petreci timpul in dupa-amiaza aceasta? 54 Cums sero compunere tpuri de compuneri pentru lasele V-VIe. Ce nu-fi place in dupa-amiaza aceasta f. Imagineaza-ti ci una dintre prietene iti povesteste ceva. Reda ceea ce iti povesteste, intr-un text de 10-12 randuri, elaborand anterior un plan, dupa modelul dat: Reperele teoretice Raspunsuri [Unde si cand se petrece jactiunea? (Care sunt personajele? (Cum prezinté faptele? La ce persoana sunt folosite verbele? lin ce const legatura dintre imagine si text? ‘Care sunt secventele narative _ | Situafi lle textului? ‘Cauza actiunii Desfagurarea actiunil ‘Situatia dificila a ee Situatia finala Elaboreazé compunerea, gasindu-i $i un titlu adecvat. Cum s& ser o compunere —tipuri de compuneripentruclasele V-VI_ 55r Gaseste o imagine (o poti lipi sau chiar desena in chenarul dat), care sa se potriveasca planului de idei sugerat: ie Parintii au plecat dimineata la munca. + Fetita merge in bucatarie pentru a lua micul dejun * Copilului ii vine ideea de a gati o ‘supa, dup exemplul mamei. ‘Fata se intoarce apoi la jocurile din camera ei. ‘© Vecinii saiveaza copilul de la incendiu. Construieste o compunere de 10-12 randuri in care sa respecti planul de i anterior si sa te raportezi si la imaginea aleasa. 5G Cum sa serio compunere — tipuri de compuneri pentru clasele V-VIDescrierea este un mod de expunere in versuri sau proza prin care se prezinta detaliat un aspect din natura, o atmosfera sau portretul unui personal. Clasificarea descrieri + Descriere obiectiva - in cazul textelor stiinfifice (descrierile geografice, ale unor momente istorice) + Descriere subiectiva - in cazul textelor lterare (in versuri sau in proza) + Descriere nonliterara - nu transmite sentimente si stari gi nu are expresivitate stilistica + Descriere literaréi - transmite sentimente, stiri, impresii cu scopul de a crea o atmosfera. ILL. Descvierea unui peisaj/ tablou Redactarea unei descrieri literare a unui peisaj presupune respectarea unor aspecte: ‘a, Precizarea coordonatelor spatio-temporale; . Folosirea unor mijloace de expresivitate care sa ilustreze caracterul subiectiv al textului c. Vizualizarea peisajului, asemenea unui tablou, in prim-plan gi in plan secund; d. Exprimarea unor star si sentimente, prin crearea unei atmosfere (de exemplu, cu ce se poate asocia sufleteste apusul soarelui, ploaia sau un sat acoperit de zépada). Vom exemplifica aceste trasaturi folosind fragmentul de mai jos. Cateva zile a plouat. Nici fandunele nu se mal vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se impragtia puternic, umed: o ametea Dupé zilele acestea, lipsite de scantelere, soarele rsairi ntr-o dimineata infocat, vareand parca fliciri, incdlzind totul in cAteva clipe, Raza o fripse. in dupa-amiaza zilei acesteia, o pisaric& cu pene verzi gi galbene, un scatlu, veri molegit de cdldura, de se furiga sub dansa, la umbra, la ad&post. $i frunza se bucurd, acoperi cum putu mai bine pisarica; iar aceasta crip, ntaiinabugita, din {gusa, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cantec. $l fiecare zi pasarea venea 98 s¢ ascundé de cildura cotropitoare, tn fiecare zifrunza o ferea, gl seara cAntecul 9¢ impristia vesel. Cat rear fi dat acuma frunza pe o pic&tura de ploaie! Dar nori fugeau goniyide vanturile din inattimi; cerulde sticla, nflécdrat, uscase totul. Crini nu mai miroseau; cind ¢i cAnd, rozeta, care tel scutura seminga coapt, ‘mpragtia mireasma eli zorii unora din dimineti. Prea mult lumina, prea mult caldurd. Noptile senine, cu cral nou, cerul spuzit-de stele o fermecau. Ar fivrut si fie vegnic noapte.. (Emil Garleanu, Frunza) ee Cum sa sero compunere — tipurt de compuneri pantry clasele V-VI 57x. © (unde si cand este ssurprinsa imaginea) urban’. Timpul sugereaza momentul zilei sau chiar orele. detalii despre mediu, relief, zon rural saul anotimpul, Repere teoretice _Explicafil aplicate pe text /Argumente din text (Coordonatele Reprezinté aspecte legate de contextull- timpul (Cateva zile a plouat, rasan Int-o ‘spajio-temporale _|descrierii. Spatiul presupune oferirea unor| dimineafa infocet, céldura cotropitoare) -locul - se presupune cd este vorba de un copac ($i frunza se bucuré, acoperi ‘cum putu mai bine pasérica;) Exprimarea unor stri si sentimente ‘element din natura. dar este tolusi Demonstreaza implicarea privitorului, iar starea’ ssufleteasca e sugerata prin personificarea unui Se simte sfarsita, o| coplegesc stari de regret fata de zilele ploioase, bucuroasa sa-gi ajute o (Cat n-ar i dat acuma frunza pe o picaituréi de ploaie! tovardsa de suferinta, Mijloacele de [Sunt specifice unei descrieri subiective si lexpresivitate fictionale si ajut cititorul .s& vada" totul. Epitete: caldura cotropitoare Personificarile: Dar norif fugeau goniti de vanturile din inaitimi; Metafora: cerul de sticla Imaginile artistice auditive (ciripi, intai ‘indbusita, din gus, apoi mai prelung), \vizuale (Prea multé lumina, cerul spuzit de| stele), olfactive (mirosul crinilor). Continuarea unor descrieri de tip tablou 58 Reguli concentreaz pe un alt aspect din natura); aceeasi atmosfera; ‘concluzie asupra peisajului descris. ‘se stabileste legatura cu fragmentul dat, prin identificarea unui aspect care poate fi continuat; «se aleg reperele pe care le va cuprinde fragmentul descriptiv (de exemplu, atentia se + se identifica tonul in care este scris& compunerea (nostalgic, vesel, sincer, trist) si se pastreaza + se folosesc cateva figuri de stil adecvate contextului; + textul se finalizeazai prin exprimarea unei impresii (daca este vorba de persoana inti din spatiul descrieri ca urmare a unui eveniment (lasarea seri, plecarea din locul respectiv), printr-o prin iesirea a ‘Tehnici de finalizare a unei descrieri de peisaj Exemple | Exprimarea unei opinii (persoana intal sau a ireia) ‘Am crezut mereu cA a locui intr-un astfel de sat inseamna a-ti castiga linistea. Exprimarea unui sentiment (persoana intai) ‘Mi-a umplut sufletul de bucurie ziua aceea de toamné blnda. Taterventia unei situalil, a unui personaj, eare sa jintrerupé momentul descriptiv (persoana intai sau a treia) Zgomotul masinii $i mirosul de benzin au [schimbat complet atmosfera. ‘Trecerea timpului (persoan ii sau a treia) ‘Au trecut ore de atunci, dar mirosul teiului incé 'se simte in par si haine. Tegirea din spatiu (persoana intai sau a treia) Trenul a traversat grabit dealurile si podgorille au| disparut, ldséind in urma aroma struguriior copii ‘Cum sé serio campunere ~ tipur de compuneri pent clasele V-VISfaturi de redactare Atentie! Fragmentul descris are valoarea unui tablou in care cuvintele devin culori, iar gevaletul este chiar acest caiet. Deci, in compunere vel folosi imagini vizuale, audit jn cuvinte! /e, olfactive pentru a ,picta” convingator Interdicti Nu schimba cadrul initial al descrieri (loc, timp). Nu schimba tonul descrieri (nu trece brusc de la un ton vesel, la unul trist). Nu incdrca cu prea multe figuri de stil, pentru a nu crea un contrast fata de prima parte a textului Nu folosi personificarea in mod abuziv! Nu asocia cuvinte nepotrivite (copaci galbeni)! Nu te abate de la tema descrisa. Nu exagera in exprimarea impresilor! Nu repeta cuvintele din aceeasi familie lexicald, in aceleasi propozitii sau in propozitii succesive! (pléns, plansetul, plansul). A It oferim un model de compunere in care am co L. cu un fragment de 6-8 randuri, urmarind planul inuat descrierea textului citat la pagina 57, stanga tabelului. Pianul textului Raspunsuri Redactarea compunerii Legatura cu tragmentul dat_|-sosirea une furtuni - zborul Intro zi, melancolia frunzei a fost| frunzei distrusd de bubuitul giamenintarea unui cer| Imanios. Livada gicdmpul erauin cumpand: 3| se bucure sau nu? Dar ploaia s-a ldeat| lagteptata, cdcl vantul sufia ca un balaur [Alte aspecte descrise = cémpul cu cereale, livada [Tonul compuneri Tngrijorat, usor trist Livada tel pierdea rodul odata cu crengile | smulse. Expresii = vantul sufla ca un balaur; Frunza se agata de copac cu puterile| -livada se vaita sisipierdea | sleite, simtea cd o agteapta ultima| rodul; célatorie, Zburd lin gi poposi la marginea| |-frunza isi simtea puterile s lanului de grav, impacata cu soarta ei. A doua zi, fructele zburdtacite $i pom dezgoliti dideau impresia unei batalil pierdute, Finalul ~ trecerea furtuni batalli pierdute. (Cum sé seri © compunere ~ tipur de compuneri pentru clasele V'VI_ 5Grt Exerseazd Citeste textele gi raspunde cerinfelor formulate: L J ecunogteam in mine, dops bitata nimi, senzapia feriitd pe care am incercat-o totdeaua la maul acelei ape de munte cu numele Moldova iin peisagiul eiaga de caracteristic de prunduri gide zévoaie. ‘Muntii erau aproape, sub ugoard pal, gi aerul avea olimpezime de tzvor. Fe gesul larg, intre buchete de salci, ‘nfloreau Finaturle gis ardiau cosagil neostott sub vibrarea luminlfierbing. Treceau in zborurjaase, din céndin cnd dumbravenci gi turturele, gigrupurimicide rate sélbatice vaslind grabit, oa intr-o furtund a inaltimilor (Mihail Sadoveanu, Nada florilor) b. Extrage din text doua imagini vizuale, relevante pentru descrierea tabloului. Le) CL c. Gaseste sinonimele cuvintelor: packs senzatia limpezime grabit: band cuvintele subliniate. 4. Rescrie ultima fraza a textului, scl Treceau in zboruri joase, din cand in cand dumbravenc! gi turturele, 9i grupuri mici de rate salbatice vaslind grabit, ca intr-o furtund a inaltimilor. GO Cum si serio compunere ~tipur de compuner pentru clasele V-VIT {Unde cand este plasata descrierea acestui tablou? Transeri Citat Timpul Citat itatele justificatoare. Locul g. Ce sentimente sunt exprimate in descrierea citata? h, Imagineazé-ti ca esti pictor gi ca vrei sa continui acest tablou. Deseneaz céteva elemente-cheie pe care le-ai surprinde Mh was ‘sa topit odata cu hlamnida* ei albs, De céteva zile soarele sclipeste vioi pe bolt, parca ar fiprins puteri ‘nol Fomil stau sa infrunzeasc& gi se simte ceva nelimurit plutind peste fire. ‘Sunt cand vesel, cand trist, Simt c-mi lipsegte ceva gi nu stiu ce. Uneor! imi vine 28 strig gi s8 zburd ca un copil. Ah! daca ag putea 64 zbor in insula fermecat, unde trebuie sa fie mereu primdvaral (Mihail Drume- Elevul Dima dintr-a gaptea) hlamida ~ mantic a. Gasegte doud sintagme/ expresii sinonime figurii de stil hlamida ei alba. <- ‘Structurile sunt: .... $i b, Despre ce lund a anului crezi ca ar putea fi vorba? <> ¢. Cum se simte personajul textului precedent? <> Cum sa serio compunere ~ tipuri de compuneri pentru clasele V-VI_ G41f. Daca ar exista o insula fermecaté, unde crezi ca s-ar putea afla? g. Ce ar face-o sa fie fermecata? Gaseste doua motive. hh. Continua textul citat descriind primavara pe insula fermecata si respectand planul géndit ulterior. Plan teoretic [Compunerea (Ce Tocuri vei descrie? (Care sunt sentimentele pe care le traiesti? Prin ce figuri de stil vei realiza prezentarea? Oferd lexemple. (Cum vei finalize lcompunerea? i. Care este anotimpul tau preferat si de ce? Explica, in 3-4 propozitii, motivul pentru care Iai ales. i | j. Formeaza cu fiecare dintre substantivele din chenarul dat, cate o figura de stil (epitet, comparatie), 0 expresie care i se potriveste cel mai bine. Urmeaza modelul dat gi inceared sa fii original. Ghiocel ca o perla de omat/ ca un fulg de nea; Bi 2) Si 4 5. 6 Ti 8 G2 Cum 8 seni'o compunere— tur de compuneri pent clasele V-VImi. aS la poalele Tohanilor, celebre podgoril, aceasta urbe" - 0 gridind - se rasfatS cu mult cochetarie peo pajigte plana, asupra cdreia bate soarele in plin de cum r&sare gi pana apune, iarna gi vara. Rar oe gasegte o panorama aga de placuta gi atat de luminata: la miazanoapte, tramba podgorilor aci aproape, gi mai sus, in departare, treptele din ce in ce mai azurii ale Carpatilor; la miaz&zi, cAmpia vast, care se-ntinde, ugor povarnita, pana departe-n Dunare. La spate, cea din urm& treapta a muntilor; in fata, netarmurita zare a cdmpiei. Se poate zice o& Mizilul este poarta Baraganului. (LL. Caragiale, 0zi solemna) “urbe - orag. a. Unde se afa celebrele podgoril? b. Ce forme de relief inconjoara podgoria? e. Identifica in text trei imagini artistice diferite (vizuale, auditive, olfactive) Imagini vizuale imagini auditive imagini olfactive f. Asociaza urmatoarelor substantive cate un adjectiv, astfel incat sa construiesti un epitet original. Pajiste oOo ®D Cum sa scr o compunere — tipuri de compuneripentnclasole V-VI_ 6g. Continua textul citat, realizand, in 6-8 randuri, o descriere a gradinii mentionate in text. Raspunde intai la urmatoarele intrebari: © Unde se afla gradina? > © Ce element iti atrage atentia? <> ‘© Lace moment al zie! iti doresti s8 desoriigradina gi de ce? > hh, Realizeaza acum descrierea. Nv, Hina siden repede acum. Doar crestele muntilor Gabilan mai dogoreau ih valvoarea soarelul care parasise valea. Un garpe de apa luneca pe ac, tinind capulin sus, ca un micperiecop. Trestia se clatina ugor cdttre apa. Departe ‘spre gosea un om strigd ceva gi un altul i raspunse. Frunzigul sicomorulul* freamata i adierea unui vanticel care ‘se stinse indata. (John Steinbeck, Oameni gi goareci) “sicomor- arbore exotic uriag, culemn tare gifructe asemanatoare smochinelor a. Ce moment al zilei este surprins in fragmentul dat? <> b. Gaseste doua figuri de stil care s4 se potriveasca momentului identificat. = c. Co fel de narator are textul precedent? ~~ | 4. identifica o figura de stil in text $i analizeaz-o, in 2-3 randuri. G4 Cuma serio compunere ~tipuri de compuner pentru clasele V-VI Ie, Ce alte elemente ai mai putea adauga peisajului surpri f. Construieste trei figuri de stil diferite care sa contina cuvantul /umina gi precizeaza-le felul, <> Raspunsuri * Ce locuri vei descrie? a + Ce sentimente transmit? * Ce figuri de stil vei folosi? + Cum vei finaliza compunerea?: Compunerea (Cum s@ seni 0 compunere ~ tpuri de compuner pentru clasole 65ee v. diviass caband, cocotata temerar deasupra vechiului burg’, cu toate camerele, ‘cu toate paturile, cu restaurantul, bucdtaria, holurile gi salle de diotractie, dar mai ales cu spatile albe gi cu partille de schidimprejur,fusese repinuta pentru elev cain fiecare an la nceputul prime vacant $l inaintea sérbatorlor deiarnd. Ninsese mult gi mat ningea uneor, noaptea, cu fulgi mari care se impotriveau bland Intunericului; soarele se daruia limpede $1 fara partinire fiecareizile, din departari prietene; razele lui nu topeau, dar nicl nu infrigurau prea tare; vanturle intarziaw mal Intotdeauna prinalte haur, doar spre dimineata se burzuluiau cAtva timp, inecdndu-se in vartejur\ albe, pufoase, dar se potoleau repede pentru a nu inspdimanta tinerefea. *burgzorag intarit (Constantin Chrit, Ciregarii, Aripide zpada) a. Care este anotimpul descris in text? <> ¢. Extrage un camp lexical specific an tlul volumulul, ,Aripi de zapada’”, in rel f. Rescrie fragmentul urmator doar spre dimineafé se burzuluiau cétva timp, inecdndu-se in vartejuri albe, pufoase, dar se potoleau repede pentru a nu inspaimédnta tineretea, inlocuind prin sinonime cuvintele subliniate. \eazii-le sau marcheaza-le prin cuvinte. g. Ce alte elemente ai putea sa incadrezi in peisajul descris? D GG Cum sé serio compunere-~tipuri de compunen pentru clasele V-Vih. Continua descrierea in 6-8 randuri, elabordnd inifial planul de lucru. Plan teoretic Raspunsuri + Ce element vei desorie? + Ce moment al zilei vei surprinde? + Ce figuri de stil vei folosi? (minimum trei exemple) + Cum vei finaliza compunerea? 11.2. Realizarea unui portret Portretul este 0 descriore obiectiva sau subiectiva care infatigeaza trasaturile fizice gi morale ale unei persoane sau ale unui personaj. Tipuri de portret a. Dupa numarul persoanelor/ al personajelor surprinse: ‘+ Portret individual (masoulin sau feminin) * Portret colectiv b. Dupa scopul gi stlul redactari: © Portret obiectiv - prezentarea unor trasaturi concrete, fizice sau morale, cu scop informativ; ({n general, nu se folosesc figuri de stil si nu apar multe elemente de expresivitate) Exemplu: Copilul purta o céiciulé galbens si haina era bine strénsé in jurul corpului. Chipul itera obosit i ghiozdanul atéma greu. © Portret subiectiv - sugerarea trasaturilorfizice si morale ale unui personai/ ale unei persoane prin folosirea mijloaceior artistice. Scopul este unul estetic, de transmitere a unor sentimente Acelasi exemplu de mai sus poate fi rescris astfel: Copilul cu zambet necéjit purta o céiciula de culoarea castanelor coapte $i haina invechité era strénsé sténgac! in jurul corpului. Chipul fi era obosit si ghiozdanul atérna ca un bolovan. © Autoportret - ilustreaza In mod subiectiv cunoasterea de sine a personajului, prin folosirea persoanei intai. Imi priveam zmbetul necéjit si cAciula galbend méi necéjea, iar haina invechité Imi stréngea trupul sténgaci. Chipul imi era obosit $i ghiozdanul imi atéma ca un bolovan. (Cum 88 seri o compunere — tipur de compuneri pentru clasele V'VI_ G7 (SSeSKr Etape de redactare in continuarea unui portret (Caracteristici ale personajulul dat |Trasaturi ale portretulul ce urmeaza a fi creat lin fragment Identificarea unor trsaturi ale Concentrarea asupra unel trasaturi pe care s4 0 dezvolfi sau personajului descris, fizice si morale |descoperirea uneia noi. (varsta, detalii fizice, personalitate), prezentate anterior in fragmentul dat. dentificarea unor fapte relevante ale personajului din text. Identificarea statutului social al Eventual, descoperirea unei posibile relatii cu alt personaj, personajului (elev, profesor, parinte) ‘Stabiirea contextului in care este —_|Descrierea unei activitatiin care este implicat (serie, citeste, descris personajul (la scoala, in _|picteaza); excursie, in parc); Recunoasterea cuvintelor care Exprimarea unor sentimente, stari, emotii fafa de personajul descris | descriu anumite stari sau sau ale personajului sentimente, pozitive sau negative ‘Stabilirea modului in care se Exprimarea impresillor create de personaj in ochii naratorului, cand] finalizeazé portretul (sugesti) compunerea este subiectiva: M-au emotionat puternic cuvintele lui $i kam priv mereu cu respect. lesirea din cadrul descriptiv, prin trecerea timpului, formularea unei 'scurte opinii despre trecut: De atunci nu -am uitat i des i-am regasit| infelepeiunea in anil ce au trecut. Tntreruperea momentului descriptv prin intervengia unui persona] sau a unui] leveniment: Clopotelul m-a trezit din visare gi am alergat grabita spre clasa, Z4mbind la gandul farsei pe care o savuram deja in minte. Nu schimbatj trasaturile personajului si cadrul in care este caracterizat! Nu deviati de la personajul propus, prin alegerea sau introducerea altui ‘Nu schimbati tonul general al textului (vesel, trist, serios). « Nu enumerafi trasdturile, fara a le asocia cu stéri si impresii! © Avea pérul ciufult $i hainele murdare. Gi © Parul ciufulit si hainele murdare fi aratau oboseala. + Nu exprimati vag relatia cu alt personaj, oferifi o explicatie. © Peel nur! plécea nimeni. ci ‘© Nimeni nu placea pentru cé nu réspundea la salut. «Nu exprimati sentimentele/ impresiile fara o justificare, o explic o Miera drag de el. ci (0 Mi-era drag ori de cate ori il auzeam vorbind. GB Cum sa serio compunere. tipur de compuneri pentru clasele V-VIfi oferim un mode! de continuare a unui portret literar, pornind de la textul de mai jos. Cracanel, profesorul de Stiinte naturale, pe numele lui adevarat Octav Anastasescu, fusese poreclit astfeldin pricina c era mic. gras, cu burt, g mergea crac&nat. Eraras complet atat pe fata, ‘e&t giin cap. Avea 0 gugd norms, ce-imal atrasese ¢l supranumele de Pelicanul sau Babita,firegte, in legaturd cu specialitatea lul de naturalist. Toata\ lumeal gtia, ins, de Cracanel, iar foarte multi elevi nou-sositi habar n-aveau care e numele adevarat al profesorului $i ‘ncantatoare denumire. (.) Cracdinel, ca de altel mai toti profesorii nogtri, explica foarte frumos. Vorbea pe nas, cisca 4gura mare gi rotunda gi rostea vorbele atat de rar gi despartindu- ‘intocmai toata lectia pe maculator. Atentie! ‘cunogteau sub aceasta in silabe, incat puteai 68 soril (Grigore Bajenaru, Cigmigi& Comp.) | De unde stim c& este un portret lterar? ‘* Existd un personaj principal, despre care se vorbeste mai mult; ‘+ Existd detali fizice si comportamentale ale personajului; ‘+ Personajul este asociat cu un mediu social: + Este surprins in actiune. (Caracteristici ale personajului [Recunoasterea lor in text Identificarea unor trasaturi ale personajului descris, prezentate anterior in fragment. = mic, gras, cu burta, si mergea cracanat; - era ras complet atat pe fafa, cat si in cap; Identificarea unor fapte relevante ale personajului, ~ explica foarte frumos; |Identificarea statutulul social al personajului (elev, profesor, patinte); ~ profesor de stiinfe naturale; | Stabilirea contextului in care este descris |personajul (la scoala, in excursie, in parc): = gcoalai (orele de stiinje naturale); | Recunoasterea cuvintelor care descriu anumite | stari sau sentimente, pozitive sau negative. - explica foarte frumos, burta, gusa (sentimente de respect, amestecate cu ironia provocata de felul cum araté). Planul de realizare a compunerii Posibile relatiicu alt personaj. _|lenesi. Plan Raspunsuri Portret Concentrarea asupra unei Pasiunea lui pentru stiinte | Candtefatlneai cue, purtain buzunarun caiet| trsdturi pe care s8 0 dezvolti naturale, faptul cd era mereu | gi-sinota idei despre ce vedea, Intt~o zi, ne-a zis| |saudescoperirea uneia noi. _|preocupat de domeniu. aa ae eel nae Identificarea unor fapte intr-0 zi -a pus pe copii sé |¢20ald. Acolo, cu mul ie deere televante ale personajului din | aduca la scoala broaste vii In eee gi ees ee slesie. errs text sau posibile ___|boreane, fara a le ucide. antes ie Me eee cor Eventual, descoperirea unei | Nu se infelegea cu copii Gricanel era cumplit de sever cu ceilenepi gi lumdrea tot anul la lectie. Ne-a rdmas drag peste ani 9i vocea lui calda Tnchelerea compuneri Respect, placerea de a sta la |vorbind despre pasar gi plante ne réscolegte| ee nor sentimente _orele lui (Si peste ani a fost 0 |amintirile. lamintire pléicuta). (Cum sa serio compunere — tipur de compuneri pentru clasele V'VI GQ MDExerseaza Citeste textele si raspunde cerinfelor formulate: I “An \cdldret singuratic se indrepta, muncit de ganduri, spre un vor care igi pravalea ‘pele de pe o culme, Se pare ci tocmal ea era tinta cdlaretului, cAci acesta 0 cAuta o privirea, Numaiera tana. Trecuse cu siguranta de cincizeci de ani. Fata arsa de soare giochi limpezipriveau avert injur La un moment dat, fel struniarmdsarul siinclind capulinte-o parte pentrua trage cu urechea. Ise paru cd aude ceva, Intr-o clipa lua pugca gigi indemna calul la Trecu pe lang un tufig ofp strunt din nou calul, tragandarma. (Kari May, Winnetou) | imagine din Simul Winnetou, cu Pierre Brice a. Cine este personajul din fragmentul anterior? <> b. Unde crezi cd merge calareful? ~_> c, Numeste doua trasaturi pe care ti le inspira personajul gi noteaza citatul reprezentativ. <> d. Extrage din text o figura de stil gi explic-o, in 2-3 randuri. <> e. Gaseste cate un sinonim pentru expresiile/ sintagmele urmatoare: muncit de ganduri atrage cu urechea ‘ncling > inta f. Gasegte alte trei expresii care s& confina verbul a trage. g. Asociaza alte trei adjective potrivite cuvantului fafa din structura Fafa arsé de soare si cuvantului ochii din sintagma ochii limpezi. 70 Cuma serio compunere — tipur de compuneri pentru clasole V-VI i