practicare, practicărisubstantiv feminin

1. Acțiunea de a practica și rezultatul ei.

sinonime: aplicare folosire practică

etimologie:

vezi practica

practica, practicverb

1. A exercita o meserie, o profesie; a se ocupa cu...

sinonime: profesa

2. rar A pune în aplicare.

sinonime: aplica folosi utiliza întrebuința

2.1. Efectua, executa, face.

sinonime: efectua executa face

3. A respecta cu strictețe ceremoniile, cerințele unui cult.

etimologie:

limba franceză pratiquer (după practică)